BusinessMagazin

Tag: Amazon

  • Concurenţă mare pe piaţa tabletelor

    Livrările mondiale de tablete au totalizat 27,8 milioane de unităţi în perioada menţională, în urcare cu 50% faţă de intervalul similar din 2011, potrivit unui raport al companiei de analiză a pieţei IDC.

    Samsung a livrat 5,1 milioane de tablete în trimestrul al treilea, de peste două ori mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cota de piaţă a Amazon a urcat de la 4,8% la 9%.

    Apple a pierdut din cota de piaţă după ce oamenii au amânat achiziţiile de iPad-uri în aşteptarea noilor versiuni ale tabletei.

    “Un număr considerabil de persoane interesate să cumpere o tabletă Apple au aşteptat lansarea iPad mini”, spune Tom Mainelli, director la IDC. El consideră că actualul trimestru va fi foarte bun pentru Apple datorită iPad mini şi versiunii a patra a iPad.

    Apple a vândut 3 milioane de iPad-uri şi a epuizat practic stocurile weekend-ul trecut, în trei zile de la punerea în vânzare a noilor versiuni, dublând recordul înregistrat la lansarea precedentă. IPad mini a intrat pe o piaţă aglomerată de alternative mai ieftine de la Google, Amazon şi Samsung.

  • Declinul Microsoft

    Inevitabilul s-a produs la 1 octombrie. La bursa din New York, acţiunile Google au crescut cu doar un procent, suficient însă ca Google să valoreze mai mult decât Microsoft şi să devină – valoric vorbind – a doua companie din lume în domeniul tehnologiei. S-a mai întâmplat ceva: Google a depăşit cu acest prilej şi Wal-Mart, devenind al treilea business din Statele Unite, având în faţă doar pe Apple şi Exxon Mobile. Apple este însă departe şi n-o să înşir acum cifrele ameţitoare din acest domeniu, ci doar o comparaţie privind capitalizarea de piaţă. Valoarea Apple este mai mare decât valoarea Google, Microsoft, Amazon şi Facebook la un loc.

    Doar veniturile generate de iPhone sunt mai mari decât veniturile totale ale Microsoft, în condiţiile în care în decembrie 2000 Microsoft valora de 106 ori mai mult decât Apple, iar Google încă nu era listată pe bursă. În acest interval, valoarea Microsoft a scăzut la jumătate.Putem vorbi aşadar de declinul Microsoft? Cifrele sunt alunecoase. Este cert că Microsoft este încă o companie extrem de profitabilă, iar ultimul raport financiar vorbeşte despre un record al vânzărilor în anul fiscal 2012. Mai important este că, în scrisoarea către investitori, Steve Ballmer anunţă o schimbare majoră de strategie a companiei, care vrea să se axeze pe dispozitive (devices) şi servicii către utilizatori. O mişcare îndrăzneaţă, care pare să imite oarecum abordarea afacerilor de către Apple sau Google.

    Microsoft intenţionează să producă aparate specifice pentru scopuri specifice, ceea ce este logic, aşa cum a procedat cu Xbox, care are succes şi concurează cu Sony PlayStation. Numai că Ballmer mai spune că toate acestea vor crea o experienţă unitară pentru că vor fi bazate pe Windows, iar în continuare se vorbeşte mai ales despre Windows 8, Office şi câte ceva despre serviciile web pe care le ştim. După ce am terminat de citit scrisoarea am rămas cu senzaţia că Ballmer vrea să ne ducă de nas: va fi tot o companie bazată pe Windows şi Office, cu diferenţa că va produce şi ceva hardware pe care să ruleze, bineînţeles, Windows şi Office.

    În aceste condiţii, chiar cred că putem vorbi despre declinul Microsoft. De fapt, Windows şi Office au cauzat atât creşterea, cât şi descreşterea companiei. Problema este că Microsoft a încetat să mai fie o companie inovativă după ce produsele port-drapel au devenit atât de dominante, încât şi-au distrus toţi competitorii. Peste faptul că monopolul de care beneficia a stins motivaţia pentru competiţie, s-a adăugat şi o filosofie managerială care s-a dovedit între timp păguboasă. Steve Ballmer obişnuia să spună mereu: “Nu vom fi primii care să fim cool, dar vom fi primii care să profităm”, ceea ce se traduce prin faptul că Microsoft s-a axat pe preluarea unor noi tehnologii, pe care le-a impus pe piaţă folosindu-se de poziţia dominantă şi de resursele financiare uriaşe.

    În ultimii zece ani Microsoft nu a adus nicio inovaţie semnificativă, limitându-se la a urma trendul impus de alţii, cu rezultate uneori discutabile, alteori dezastruoase. Mai mult, compania a reuşit contraperformanţa de a-şi ucide propriile proiecte. De exemplu, un grup de ingineri a venit cu ideea unui dispozitiv care să descarce şi să afişeze versiunea digitizată a cărţilor şi a revistelor, adică un e-book reader. În 1998 prototipul era gata, dar Bill Gates l-a respins, pentru că nu-i plăcea interfaţa: nu arăta a Windows! Aşa se face că Amazon şi Apple au făcut miliarde din cărţi digitale şi dispozitivele aferente, deşi Microsoft avea un avans de câţiva ani. La fel s-a întâmplat şi cu un prototip de tabletă, care ar fi putut fi lansat imediat după iPad, dar a fost respins pentru că rula o versiune modificată de Windows.

    Nu doar obtuzitatea şefilor supremi a frânat compania, ci şi degradarea culturii organizaţionale. Dintr-o companie dominată de entuziasm, Microsoft s-a transformat într-un monstru birocratic, în care şedinţele nesfârşite deveniseră mai importante decât dezvoltarea unor tehnologii inovative, iar competiţia cu rivalii a fost înlocuită de competiţia internă. Microsoft e prea mare pentru a se mişca repede.

  • Amazon pregăteşte un smartphone Android. Rivalitatea cu Apple şi Samsung intră în runda a doua

    Gigantul chinez Foxconn, fabrica de electronice a lumii, ajută Amazon să proiecteze smartphone-ul, a afirmat un dintre surse.

    Între timp, compania americană încearcă să cumpere cât mai multe brevete posibil în zona tehnologiei wireless, pentru a-şi apăra divizia smartphone de eventuale acuzaţii de încălcare a dreptruilor de prorpietate intelectuală, au afirmat alte surse.

    Amazon şi-a făcut loc cu succes pe piaţa tabletelor cu Kindle Fire, un gadget în zona de preţ 200 de dolari cu o variantă puternic modificată a sistemului de operare Android, care pune probleme produselor rivale la preţ similar de la companii precum Samsung, Asus sau Motorola Mobility.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numere mari, intervale scurte

    Nu spun nimic nou sau interesant atunci când constat că lumea se mişcă mai repede acum decât în urmă cu, să zicem, 50 de ani. Însă nu pot să-mi reprim un mic frison când observ că se mişcă din ce în ce mai repede şi nu există niciun semn că “accelerarea istoriei” s-ar putea opri. Cu siguranţă există o relaţie cu celebra lege a lui Moore, care spune în esenţă că în mai puţin de doi ani complexitatea circuitelor se dublează şi performanţele tehnologiei cresc la rândul lor. Creşte viteza, intervalele se scurtează.

    Dacă ne raportăm la o audienţă de 50 de milioane de oameni, constatăm că radioul a atins-o în 38 de ani, televiziunea în 13 ani, iar internetul în doar patru. Facebook a avut nevoie de trei ani şi jumătate, iar Instagram a reuşit să treacă bariera în mai puţin de un an şi jumătate. Nişte statistici de la Apple se raportează la o bază de utilizatori de 67 de milioane şi constată că Mac-urile au atins-o în 24 de ani, iPod-urile au avut nevoie de doar 5 ani, în vreme ce pentru iPhone au fost suficienţi trei. Cel mai rapid a fost însă iPad, care a atins aceeaşi audienţă în doar doi ani. Probabil ascensiunea telefoanelor bazate pe Android a fost şi mai spectaculoasă, iar tabletele bazate pe acelaşi sistem sunt în plină creştere, mai ales în segmentul preţurilor mici, unde Kindle Fire şi cele două modele Nook sunt cel mai bine vândute.
    Este evident din aceste serii că tendinţa este spre zona mobilă şi nu e nicio surpriză că anul trecut s-au vândut mai multe telefoane inteligente şi tablete decât computere personale. În ţări precum Statele Unite sau Marea Britanie, cam jumătate din populaţie utilizează deja telefoane inteligente, dar în cel mult doi ani situaţia va fi cam aceeaşi în toată lumea. Şi se estimează că în curând vor fi mai mulţi cei care vor accesa internetul prin telefoane şi tablete decât prin PC-uri. Dacă acesta este ritmul istoriei, nici nu ar trebui să ne mai mire că Facebook a cumpărat Instagram (o companie orientată exclusiv pe zona mobilă) după doar două zile de negocieri şi nici că un plan de restructurare a companiei Nokia întins pe durata unui an (o eternitate!) s-a soldat cu un semieşec care a permis lui Samsung să devină lider de piaţă într-un sector dominat vreme de 14 ani de compania finlandeză.

    Puterea combinaţiei dintre dispozitivele mobile şi internet este explozivă şi va avea o influenţă greu de estimat în cele mai diverse sectoare. Însă poate cel mai masiv impact al acestei combinaţii va fi asupra industriei media, cu precădere asupra a ceea ce numim de obicei presă, adică ziare şi reviste. Aici avem o ecuaţie complexă în care sunt implicate aspecte legate de modelul de afacere al presei, aspecte tehnologice importante şi, în subsidiar, un război al giganţilor internetului.

    Poate părea cinică definiţia care spune că afacerea presei nu este să vândă conţinut, ci să vândă o audienţă unor clienţi care plătesc pentru publicitate. Desigur că această audienţă se creează furnizând conţinut de calitate, desigur că presa are şi o misiune socială, dar costurile se acoperă în principal din publicitate, iar o anumită aplicaţie a internetului, cea numită Web, a bulversat întreaga industrie printr-o facilitate banală: link-ul. Accesul direct a perturbat secvenţialitatea care te obligă să parcurgi conţinutul şi, astfel, să consumi reclama. De aici s-a perturbat sistemul metricilor, pentru că tradiţionalul pay-per-view nu se mai aplică simplu într-un mediu interactiv. Mai mult, blogurile şi reţelele sociale abundă în link-uri la articole din publicaţii diverse şi astfel loialitatea publicului scade. În aceste condiţii, apariţia telefoanelor inteligente şi mai ales a tabletelor a fost receptată cu entuziasm de presă, pentru că “aplicaţiile” (apps) promiteau să restaureze “răsfoirea”.

    Aşadar: browser sau aplicaţii care aduc conţinutul prin internet şi te închid între pagini? Într-un articol publicat de Wired în 2010, Chris Anderson proclama moartea web-ului şi victoria aplicaţiilor. Într-adevăr, numeroase publicaţii s-au aruncat în această aventură, dar zilele trecute, redactorul-şef de la Technology Review a răsturnat optica, renunţând la aplicaţii (digital replica) şi revenind la web-ul activ (HTML5). Se pare că deocamdată singurii care reuşesc agregarea unor audienţe atractive pentru publicitate sunt mogulii internetului, dar aceştia mizează pe strategii diferite.

    Într-un clip de câteva secunde de pe YouTube vedem o fetiţă de vreo doi ani care trage degetul de la dreapta spre stânga pe pagina unei reviste ilustrate. Titlul: o revistă este doar o tabletă defectă. Morala: inevitabil, presa va ajunge pe tablete. Încă nu se ştie sub ce formă.

  • Compania fără şefi, care face mai mulţi bani pe angajat decât Google, Amazon sau Microsoft

    Compania şi-a prezentat pe siteul BoingBoing manualul angajaţilor, care specifică lipsa ierarhiilor în companie. La fel spune si siteul Valve: “Din 1996 lucrăm fără şefi. Imaginaţi-vă lucrând cu colegi super-inteligenţi şi super-talentaţi într-un mediu inovativ, fără şefi, fără middle management, fără birocraţie. Doar tipi motivaţi în cel mai înalt grad, care fac lucruri faine”. Echipa companiei numără în jur de 300 de oameni.

    Valve a fost înfiinţată de Gabe Nevell, prezentat de acelaşi manual al companiei drept insul cel mai lipsit de veleităţi de lider: “Of all the people at this company who aren’t your boss, Gabe is the MOST not your boss, if you get what we’re saying.”

    Şi totuşi, cum merg lucrurile la Valve? Managementul fără manageri presupune, conform manualului, angajarea numai a celor extrem de motivaţi, cărora le este oferită autonomie totală în privinţa proiectului la care lucrează, învăţându-i în acelaşi timp să înţeleagă proiectele valoroase precum şi modul în care ei le pot spori valoarea. Echipele îşi aleg singure liderii, oamenii învaţă din greşeli şi fiecare este responasbil pentru succesul sau eşecul proiectelor.

    Toate aceste fraze le pot părea românilor clişee corporatiste, dar, dacă e să ne gândim la imensele succese care sunt Half Life sau Counter Strike, care adună milioane şi milioane de fani, poate că respectivele fraze capătă alte înţelesuri, în funcţie de oamenii care le pun în aplicare.

    Pe de altă parte, trebuie spus că Valve este o companie independentă sursele de finanţare externe, fapt care îi permite să abordeze relaxată preblemele de management.

  • Tribul care nu există salvează pădurile amazoniene – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    Jose Carlos Meirelles susţine că agenţia guvernamentală are nevoie de dovezi pentru a atesta existenţa comunităţilor indiene “nedescoperite” ca să stopeze pericolul defrişărilor din regiune. Contactele tribului cu lumea din afara junglei sunt însă extrem de limitate. Jurnaliştilor de la BBC li s-a permis să-i filmeze de la un kilometru distanţă folosind tehnologie de ultimă generaţie.

  • Google ar putea introduce un serviciu de cumpărături online, încercând să atragă vizitatori de la Amazon

    Google poartă discuţii cu mai mulţi retaileri şi companii de curierat, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de WSJ.

    Reprezentanţii Google au refuzat să comenteze informaţiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Milionară la 26 de ani, sau de ce e bine să te refuze editurile

    Tânăra Amanda Hocking, în vârstă de 26 de ani, care s-a specializat pe cărţi de dragoste cu tentă paranormală, în care apar vampiri, trolli şi zombi, nu s-a dat bătută în faţa refuzului editurilor şi a decis să-şi încerce norocul cu o carte din care a reuşit să vândă în prima lună 36 de exemplare. A perseverat, iar vânzările cărţilor ei, disponibile la preţuri cuprise între 99 de cenţi şi 2,99 dolari, au crescut, în ciuda faptului că nu au fost sprijinite de campanii de publicitate, doar datorită cititorilor care le-au cumpărat şi apoi le-au recomandat şi altora.

    Amanda Hocking vinde în prezent, 9.000 de cărţi pe zi, iar succesul online i-a adus şi o ofertă din partea unei edituri tradiţionale, prin intermediul căreia va ajunge la cititorii ce preferă să cumpere cartea în ediţie tipărită dintr-un magazin clasic. Cartea va apărea anul viitor, fiind prima dintr-o nouă trilogie, pentru care Hollywoodul a achiziţionat deja drepturile de ecranizare.

  • Google intră în concurenţă cu Apple şi Amazon pe piaţa vânzării de muzică online

    “Ne bucurăm să anunţăm că veţi putea de-acum să cumpăraţi milioane de cântece” de pe platforma de aplicaţii a grupului, Android Market, a anunţat directorul pentru Produse al Google, Paul Joyce, într-o prezentare la Los Angeles. El a adăugat că acest serviciu, Google Music, este disponibil pentru rezidenţii din Statele Unite. De-acum este posibil să fie cumpărate titluri pe Android Market, iar platforma Google Market va fi dotată în zilele următoare cu versiuni pentru telefoanele multifuncţionale şi tabletele informatice care funcţionează cu sistemul Android, a mai anunţat Google.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se schimbă jocul

    Am vorbit deja de două ori despre presupusa (la acea vreme) tabletă de la Amazon, iar prietenii m-au apostrofat cu privire la importanţa pe care o acord unui produs ipotetic în detrimentul unor evenimente pe care ei le considerau mai importante. De exemplu, mai nimic despre noua versiune de Windows de la Microsoft, care va putea rula pe procesoare ARM şi va dispune de o nouă interfaţă, ingrediente care o vor face un bun candidat pentru tablete. Argumentul meu este că noutăţile spectaculoase sau revoluţionare nu mai vin demult de la Microsoft (şi, de fapt, cred că n-au venit niciodată), ci de la un grup de firme care a căpătat porecla de “gaşca celor patru”: Google, Apple, Facebook şi Amazon. Desigur, inovaţia nu este monopolul acestora, iar mulţimea de mici firme pe care acestea le-au achiziţionat e o dovadă. Dar mai sunt şi alţii, iar în acest context voi aminti de browserul Opera şi platforma de jocuri în cloud OnLive, ambele relevante în cele ce urmează.

    Aşadar, Amazon a lansat tableta Kindle Fire, precum şi două noi versiuni ale book-readerului Kindle. Noutăţile sunt pe mai multe fronturi, vor influenţa semnificativ piaţa în ansamblu şi vor avea un impact important în zona tehnologiilor. În ordine crescătoare, primul este noul Kindle “clasic”, care punctează decisiv la capitolul preţ. La 79 de dolari, readerul intră în zona gadgeturilor accesibile pentru oricine. Având în vedere preţul cărţilor tipărite, împovărate de costurile implicite (hârtie, tipar, distribuţie, depozitare etc.), varianta digitală se va impune în scurt timp şi doar nostalgia ne va împinge să mai “răsfoim” la modul propriu. Ceea ce imagina “laptopul de 100 de dolari” poate deveni mâine realitate curentă. De exemplu, tipărirea manualelor şcolare devine o risipă fără sens. Întreaga industrie a cărţii se va restructura şi poate chiar obiceiul lecturii cărţilor va fi resuscitat. Urmează Kindle Touch, care aduce din nou preţuri atractive (cu varianta de bază la 99$ şi 3G la 149$) şi mai multă comoditate, însă noutatea este că avem de-a face cu primul dispozitiv comercial pe piaţa de consum bazat pe e-Ink cu interfaţă tactilă – ceea ce anunţă că nu mai avem mult până la afişaje e-Ink tactile şi color, care vor deschide perspective interesante.

    Ajungem acum la vedeta Kindle Fire. În mod ciudat, cei de la Amazon nu folosesc termenul de “tabletă” deşi, evident, asta este. Preţul este fantastic (doar 199$), ceea ce va bulversa întreaga piaţă a tabletelor. Unii analişti sunt de părere că Amazon ar fi putut să ofere tableta pe gratis şi tot ar fi ieşit în câştig datorită strânsei legături cu milioanele de cărţi şi piese muzicale, filme şi emisiuni TV, jocuri şi aplicaţii pe care compania le comercializează. Kindle Fire nu are camere foto sau video şi nici conectivitate 3G, iar memoria este de doar 8GB, însă spaţiul de stocare este nelimitat în cloud, iar întregul concept este bazat pe streaming. Procesorul dual-core este comparabil cu cel ce echipează iPad, iar afişajul Gorilla Glass este excelent şi foarte rezistent la zgârieturi şi lovituri. Sistemul de operare este o versiune modificată de Android plecând de la 2.3 şi (îndrăzneaţă mişcare) nu are acces la Google Android Market, ci doar la Amazon AppStore (ce-i drept, foarte bine garnisit, nu degeaba a angajat Amazon cohorte de programatori).

    Însă cea mai interesantă piesă din combinaţie este browserul Amazon Silk, bazat pe o tehnică de împărţire a procesării cu platforma de cloud computing Amazon EC2. Ideea (folosită de câţiva ani de Opera Mini) este că pentru o pagină web mai complexă se aduc zeci de fişiere (foi de stiluri, scripturi, imagini, HTML) pe care un browser obişnuit trebuie să le proceseze pentru a afişa pagina (“randare”). În cazul lui Silk, toate aceste procesări pot fi efectuate extrem de rapid de miile de servere din cloud, care vor trimite browserului pagina gata randată şi comprimată, componenta locală din Silk având doar sarcina de a decomprima un mic pachet de date şi a-l afişa (exact cum procedează platforma de jocuri OnLive). Mai mult, “norul” preîncarcă paginile cele mai plauzibile să fie accesate. Iar cum multe situri sunt susţinute chiar de Amazon EC2, totul devine extrem de rapid şi, în plus, descongestionează reţeaua.

    Trăgând linie şi adunând, ecosistemul Amazon se închide perfect şi ne arată că platforma de cloud îşi avea rolul rezervat în ansamblu. Preţurile extrem de agresive şi fabuloasa ofertă de conţinut ridică ştacheta la un nivel care devine greu de atacat chiar şi de Google sau Apple. Bine-ai venit, concurenţă!