BusinessMagazin

Tag: Amazon

  • Averea lui Bezos, mai mare cu 13,2 miliarde dolari în 15 minute. Acţiunile Amazon, la 2.100 dolari

    Averea lui Jeff Bezos, fondatorul şi proprietarul Amazon, a crescut, joi, cu 13,2 miliarde de dolari în aproximativ 15 minute, după ce compania pe care o deţine a raportat rezultate financiare pe trimestrul patru din 2019 ce au fost mult peste estimările de la Wall Street, transmite Bloomberg.

    Amazon a raportat un profit de 6.47 de dolari/acţiune la venituri totale de 87,44 miliarde de dolari în trim. patru din 2019. Analiştii se aşteptau la venituri de 85,97 de miliarde şi un profit pe acţiune de 4.05 dolari/titlu. Rezultatul este cu mult peste atât veniturile de 72,38 miliarde de dolari din trimestrul similar din 2018, cât şi peste veniturile din trimestrul precedent de 69,98 miliarde de dolari.

    Astfel, acţiunile Amazon.com Inc. au explodat cu 12% joi, la 2.100 de dolari.

    La cotaţia actuală a celei mai mari companii de e-commerce din SUA, averea netă a lui Jeff Bezos ar fi de aproximativ 129,5 miliarde de dolari, potrivit indicelului Bloomberg Billionaires.

    Bezos, în vârstă de 56 de ani, deţine aproximativ 12% din acţiunile Amazon, care reprezintă cea mai mare parte a averii sale. Participaţia sa la compania Blue Origin reprezintă aproape 6,2 miliarde de dolari. Creşterea de joi a adăugat peste 90 de miliarde de dolari la valoarea de piaţă a Amazonului, ceea ce a impulsionat valoarea de piaţă a companiei peste nivelul de 1 trilion de dolari.

    Fosta sa soţie, MacKenzie Bezos, în vârstă de 49 de ani, a preluat aproximativ 4% din retailerul cu sediul în Seattle după divorţul de Bezos. Averea ei netă se ridică la 37,1 miliarde de dolari.

  • Cine sunt cei care ne ascultă discuţiile prin smartphone-uri. Sunt plătiţi cu 12 dolari pe oră şi notează fiecare cuvânt pe laptopurile lor

    Alexa, Siri, Cortana sunt câteva dintre numele care ştiu poate mai multe despre noi decât cei mai apropiaţi prieteni ai noştri. Cum au ajuns giganţii din Silicon Valley să ne cunoască cele mai ascunse secrete?

    Lui Ruthy Hope Slatis nu-i venea să creadă ceea ce auzea. Era angajată temporar printr-o agenţie de recrutare din afara Bostonului pentru un post cu o descriere vagă: transcrierea de fişiere audio pentru Amazon.com. Pentru 12 dolari pe oră, ea şi colegii săi aduşi prin contract sau „asociaţi de date” ascultau fragmente de conversaţii aleatorii şi notau fiecare cuvânt pe laptopurile lor. Amazon ar spune că munca a fost esenţială pentru un produs top secret de recunoaştere a vorbirii. Fişierele includeau înregistrări cu momentele cele mai intime din casele oamenilor, scrie Bloomberg.
    Acestea se întâmplau în toamna anului 2014, când Amazon a dezvăluit boxa portabilă Echo animată de asistentul virtual activat prin voce Alexa. Amazon spune despre Alexa că este un miracol al inteligenţei artificiale în prima sa reclamă pentru Echo – în clip o familie solicita şi primea actualizări de ştiri, răspunsuri la întrebări banale şi ajutor la temele copiilor. Însă Slatis a început curând să înţeleagă măsura în care oamenii se aflau în spatele magiei robotice pe care o vedea în reclamă. „O, Dumnezeule, la asta lucrez”, îşi aminteşte ea ce gândea atunci. Amazon surprindea fiecare comandă vocală din cloud şi se baza pe analişti de date ca ea pentru a învăţa sistemul. Slatis credea la început că asculta testeri plătiţi care şi-au oferit modelele vocale în schimbul câtorva dolari. Şi-a dat seama că nu este deloc aşa.
    Înregistrările pe care le asculta împreună cu colegii ei erau deseori intense, ciudate sau foarte ciudate. Oameni ce păreau singuri îşi mărturiseau secretele şi temerile intime: un băiat şi-a exprimat dorinţa de a viola; erau bărbaţi care o tratau pe Alexa ca Joaquin Phoenix în filmul SF „Her”. Şi cum programul de transcriere a crescut odată cu popularitatea Alexei, la fel creşteau şi informaţiile private dezvăluite în înregistrări. Alţi asociaţi de date îşi amintesc de copii care îşi împărtăşeau adresa de domiciliu şi numărul de telefon, de un bărbat care încerca să comande jucării sexuale, de un invitat la o petrecere care se întreba cu voce tare dacă nu cumva Amazon se uita la ei chiar în acel moment. „N-aveau cum să fi ştiut că sunt ascultaţi”, spune Slatis. „Aceşti oameni nu au fost de acord cu acest lucru.” Ea a renunţat în 2016. La cinci ani de când Slatis a simţit pentru prima că i se face pielea de găină, un sfert dintre americani au „boxe inteligente” precum Echo, Google Home şi Apple HomePod. (Sunt câţiva care au cumpărat chiar şi Portalul Facebook, un ecran video inteligent.) Amazon câştigă până acum bătălia vânzărilor, raportând că au fost achiziţionate peste 100 de milioane de dispozitive animate de Alexa.


     
    Însă acum, între cele mai mari companii din lume se duce un război pentru a o aduce pe Alexa, pe Siri al Apple, pe asistentul Google, pe Cortana a Microsoft şi pe serviciul echivalent al Facebook mult mai adânc în vieţile oamenilor. Microfoanele sunt încorporate în telefoane, ceasuri inteligente, televizoare, frigidere, SUV-uri şi mai tot ce înseamnă dispozitiv inteligent. Firma de consultanţă Juniper Research estimează că până în 2023 piaţa mondială a boxelor inteligente va ajunge la 11 miliarde de dolari pe an şi că vor exista aproximativ
    7,4 miliarde de dispozitive controlate prin voce. Este vorba despre un dispozitiv pentru fiecare persoană de pe Pământ.
    Aceste maşini nu creează fişiere audio din fiecare decibel al tău – companiile tehnologice spun că difuzoarele lor inteligente înregistrează audio doar atunci când utilizatorii le activează, dar introduc microfoane active în permanenţă în bucătării şi dormitoare care ar putea să surprindă sunete pe care utilizatorii nu intenţionează să le împartă cu nimeni. „Microfoanele care ascultă tot timpul sunt ceva îngrijorător. Am descoperit că utilizatorii acestor dispozitive închid ochii şi au încredere că companiile nu vor face nimic rău cu datele înregistrate ”, spune Florian Schaub, profesor de la Universitatea din Michigan, care studiază comportamentul uman în jurul software-ului de comandă vocală. „Există această eroziune înfiorătoare a vieţii private care continuă fără întrerupere. Oamenii nu ştiu să se protejeze.”
    Cu toate acestea, aşa-numitele dispozitive inteligente depind de mii de oameni slab plătiţi care strâng fragmente de sunet cu ajutorul cărora companiile de tehnologice îşi îmbunătăţesc urechile electronice; şoaptele noastre cele mai uşoare au devenit unele dintre cele mai valoroase seturi de date ale giganţilor din Silicon Valley. La începutul acestui an, Bloomberg News a scris în premieră despre amploarea utilizării de către industria de tehnologie a oamenilor pentru a asculta sunetele colectate de la utilizatorii lor fără permisiune.Actuali şi foşti asociaţi de date ca Slatis arată clar că dezavantajele supravegherii audio generale erau evidente pentru cei cu mize financiare mai mici în joc. „Nu s-a simţit niciodată ca fiind ceva corect”, spune un transcriptor pentru un rival al Alexa, care, la fel ca majoritatea asociaţilor de date, a semnat un acord care-i interzice să vorbească despre munca sa. „Ce vând ei cu adevărat clienţilor?”

     
    Pentru procesul de învăţare a maşinilor să identifice şi să răspundă la propoziţii vorbite a fost de cele mai multe ori nevoie de potrivirea fişierelor audio cu textul transcris. Este un proces lent şi scump. Primii pionieri au cumpărat sau au construit biblioteci masive de înregistrări – oameni care citesc ziare sau alte materiale pre-scrise la microfon. Apple a devenit prima companie majoră care a schimbat modelul când în 2011 a livrat iPhone 4S cu Siri, achiziţionat cu un an înainte de la un centru de cercetare finanţat de Pentagon. Nu mai era nevoie ca înregistrările să fie scrise şi potrivite în laboratoare. Apple a vândut peste 4 milioane de telefoane 4S în câteva zile şi în curând a început să acumuleze un munte de date vocale gratuite şi naturale. În primii ani, compania a avut încredere în specialiştii în software vocal pentru a utiliza datele cu scopul de a îmbunătăţi abilităţile lui Siri, însă Apple a revenit la control în jurul anului 2014. „Munca era foarte migăloasă: după ce ascultai 15 sau 30 de minute, căpătai dureri de cap”, spune Tao Ma, fost specialist de vorbire la Siri. Echipa de la Apple a cedat o mare parte a acestei munci firmelor de outsourcing din Europa, inclusiv GlobeTech, din Irlanda.
    În ultimii ani, Apple a devenit mai agresivă în procesul de culegere şi analiză a vocilor oamenilor, fiind îngrijorată de faptul că puterea de a înţelege şi viteza lui Siri au rămas în urma celor ale Alexa şi Google Assistant. Apple a tratat dezvoltarea lui Siri ca pe un motor de căutare verbală pe care trebuia să-l pregătească pentru a răspunde întrebărilor interminabile ale utilizatorilor şi şi-a crescut dependenţa de analiza audio pentru a alimenta lexiconul asistentului.
    Foşti colaboratori descriu sistemul ca pe un Turn Babel sau ceva din distopia 1984 a lui George Orwell. Unii povestesc cum la un birou al GlobeTech de lângă aeroportul din Cork, Irlanda stăteau în tăcere la MacBookuri, purtând căşti, cu misiunea de a transcrie 1.300 de înregistrări pe zi, fiecare dintre ele putând fi o singură propoziţie sau o întreagă conversaţie. (Această cotă a fost redusă de la 2.500 de înregistrări, spun alţii, pentru a îmbunătăţi ratele de acurateţe.) Când un asociat de date făcea clic pe butonul de redare pentru a asculta o înregistrare vocală, computerul umplea o casetă de text cu cuvintele despre care credea că Siri „le-a auzit”, apoi solicita angajatului să aprobe sau să corecteze transcrierea şi să meargă mai departe.
    Un program pe care colaboratorii l-au folosit, numit CrowdCollect, includea butoane care le permiteau să treacă peste înregistrări din mai multe motive – declanşarea accidentală, lipsa audio, limbajul indecent –, însă, spun ei, nu a existat un mecanism specific pentru a raporta sau a şterge un fişier audio jignitor inadecvat, cum ar fi cererile unor utilizatori care par beţi sau oameni care dictează mesaje deocheate. Colaboratorilor care şi-au întrebat managerii dacă pot sări peste înregistrări prea intime li s-a spus că nicio înregistrare nu este prea intimă.
    Asociaţii de date rezistau adesea doar câteva luni, iar instruirea în problemele de confidenţialitate a fost minimă. Un fost colaborator care nu avea nicio calificare cu privire la munca sa spune că ascultarea utilizatorilor din lumea reală a fost ceva „absolut hilar”.  
    În 2015, acelaşi an în care directorul executiv al Apple, Tim Cook, a descris confidenţialitatea ca fiind un „drept fundamental al omului”, maşinăriile Apple prelucrau mai mult de un miliard de cereri pe săptămână. Până atunci se ajunsese ca utilizatorii să poată activa o aplicaţie a programului de operare astfel încât nu mai trebuiască să apese un buton pe iPhone pentru a activa asistentul vocal; acesta asculta mereu. În acordul de utilizare, spune Apple, se prevede că datele vocale pot fi înregistrate şi analizate pentru a îmbunătăţi Siri, dar nicăieri nu este menţionat că oamenii ar putea asculta. „M-am simţit jenat ascultând alţi oameni”, spune unul dintre foştii colaboratori, mai ales având în vedere cât de dese erau înregistrările copiilor.


     
    Zece foşti directori ai Apple din divizia Siri spun că nu au văzut şi încă nu văd acest sistem ca fiind o încălcare a vieţii private. Aceşti foşti directori spun că înregistrările au fost dezasociate de ID-urile de utilizator Apple şi au presupus că utilizatorii au înţeles că compania le prelucrează înregistrările audio, deci ce mai conta dacă oamenii au ajutat la procesare?
    Foşti şi actuali colaboratori spun că cele mai multe solicitări pentru Siri sunt banale – „cântă o melodie a lui Justin Bieber”, „unde este cel mai apropiat McDonald’s”, dar îşi amintesc că au dat şi peste mesaje extrem de grafice, cu conţinut rasist sau homofob. Un fost analist de date care a lucrat la transcrieri de la Siri spune că angajaţii din Cork făceau schimb de poveşti de groază în timpul pauzelor de ţigară. Un actual analist, rugat să povestească cea mai scandaloasă înregistrare care a venit prin CrowdCollect, spune că era ceva asemănător cu o scenă din Fifty Shades of Grey.
    Apple susţine că mai puţin de 0,2% din solicitările pentru Siri sunt supuse analizei umane, iar foştii manageri resping mărturiile contractanţilor ca fiind exagerări. „Oh, am auzit pe cineva care face sex sau aşa altceva. Dar auzi şi oameni care emit gaze sau strănută. Există tot felul de zgomote acolo când porniţi un microfon“, spune Tom Gruber, cofondator al Siri. „Nu este ca şi cum dispozitivul ar avea ca scop înregistrarea oamenilor care scot anumite tipuri de sunete. Este ca o întâmplare.”
    Până în 2019, după ce Apple a pus Siri pe produse precum căştile sale fără fir şi boxa HomePod, numărul de comenzi vocale procesate a ajuns la 15 miliarde; 0,2% din 15 miliarde reprezintă 30 milioane de „întâmplări” pe lună, sau 360 milioane pe an. 

  • Viitorul plăţilor: Amazon vrea să introducă plata cu palma

    Gigantul american Amazon, condus de Jeff Bezos, dezvoltă o soluţie pentru a le permite clienţilor să îşi conecteze cardurile de credit sau de debit cu propriile mâini, încât aceştia îşi pot scana palma atunci când plătesc în magazinele fizice, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.

    Deşi proiectul este încă la început, Amazon a început deja să lucreze la testarea diverselor prototipuri de terminal împreună cu Mastercard, JPMorgan Chase, Wells Fargo şi Synchrony Financial.

    Compania condusă de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, a înregistrat un patent pentru „un sistem de identificare non-biometric” care presupune „un scanner de mână” care ar trebui să scaneze modul în care arată palma unui individ.

    Nu este clar încă dacă Amazon vrea să analizeze imaginea palmei sau să introducă un potenţial cip în palmă.

    Cu toate acestea, chiar dacă proiectul este încă la început, Amazon proiectează o imagine referitoare la ideile pe care le are pentru transformarea industriei financiare şi de plăţi.

    Compania deja a anunţat un plan masiv pentru extinderea prezenţei fizice, prin locaţiile Amazon Go – care funcţionează fără casieri şi unde clienţii pot plăti chiar şi printr-un serviciu de plată prin voce.

     

  • Amazon sfătuieşte utilizatorii să dezinstaleze un produs pentru care PayPal a plătit 4 mld. dolari

    Amazon a recomandat utilizatorilor să dezinstaleze un produs pentru care PayPal tocmai a plătit 4 miliarde de dolari, extensia browserului Honey fiind văzută ca un „risc de securitate”, relatează CNBC.

    PayPal a plătit 4 miliarde de dolari pentru startup-ul care a colaborat cu Amazon încă din 2012. Acesta pare a fi primul avertisment public al Amazon despre problemele de securitate ale Honey.

    „Honey urmăreşte comportamentul dvs. de cumpărător, colectează date precum istoricul comenzilor şi articolele salvate şi poate citi sau modifica oricare dintre datele dvs. pe orice site web pe care îl vizitaţi”, spune mesajul Amazon, care a fost postat pe Twitter de mai mulţi utilizatori. „Pentru a vă păstra datele private şi sigure, dezinstalaţi imediat această extensie.”

    PayPal a plătit 4 miliarde de dolari pentru Honey în decembrie – cea mai mare achiziţie din istoria companiei. Start-up-ul Honey a fost fondat în 2012 şi permite utilizatorilor să găsească cupoane în timp ce cumpără online. Funcţionează printr-o extensie de browser cunoscută sub numele de „plug-in”, care caută automat reduceri pe măsură ce clienţii cumpără pe site-uri precum Amazon. Honey ia un comision pentru fiecare vânzare şi are 17 milioane de utilizatori.

    PayPal şi Amazon nu au colaborat istoric împreună. PayPal a fost la un moment dat parte a concurentului eBay, iar Amazon nu acceptă PayPal ca opţiune de plată. De asemenea, are un plug-in pentru reduceri.

    Plug-in-ul Honey a fost compatibil cu Amazon de când a intrat pe piaţă, acum aproximativ şapte ani.

    „Scopul nostru este să avertizăm clienţii despre extensiile browserului care colectează date personale de cumpărături fără cunoştinţa lor sau consimţământul lor, cum ar fi numele clientului, adresa de expediere şi / sau facturare şi metoda de plată din pagina de checkout”, a declarat pentru CNBC un purtător de cuvânt al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al Honey a declarat că extinderea „nu este – şi nu a fost niciodată – un risc pentru securitate şi este sigur de utilizat”.

    „Folosim datele doar în moduri direct benefice pentru membrii Honey – ajutând oamenii să economisească bani şi timp – şi în modurile la care ei se aşteeaptă. Angajamentul nostru este clar definit în politica noastră de confidenţialitate şi securitate”.

    Compania a admis că adună „date limitate privind cumpărăturile” şi le foloseşte pentru a analiza informaţiile de pe site-urile de vânzare cu amănuntul, astfel încât utilizatorii să găsească cel mai bun cupon, dar „nu vinde informaţiile personale”.

  • Cum a contribuit o simplă sugestie a unui angajat Amazon la dublarea productivităţii companiei în prima lună de la lansare

    În 1994, Jeff Bezos şi-a părăsit slujba din cadrul unui hedge fund din New York şi s-a mutat în suburbiile din Seattle. Acolo a închiriat o casă şi a pornit compania Amazon în garajul casei în care locuia.

    Site-ul Amazon a fost lansat un an mai târziu şi, în decurs de o lună, compania a reuşit să vândă cărţi în toate cele 50 de state americane.
    „Pe atunci, când am pornit businessul, eram încă o companie destul de mică, dar creşteam rapid şi a fost o evoluţie foarte interesantă”, a spus Bezos, citat de CNBC. „În ciuda acestei creşteri, a fost loc pentru îmbunătăţiri”, a adăugat el.

    „În acele vremuri de început, când erau doar 10 angajaţi, am fost foarte ineficienţi în ceea ce priveşte operaţiunile şi logistica.” Una dintre aceste ineficienţe a fost metoda de ambalare a comenzilor. În prima lună de la lansarea Amazon, Bezos şi angajaţii săi împachetau comenzile stând în genunchi pe podele de ciment, când unul dintre cei 10 angajaţi ai săi a avut o idee care în cele din urmă a dublat productivitatea.

    „Nu am avut mese de ambalare la început”, a continuat antreprenorul. Aşa că i-a spus unuia dintre inginerii de software care ambala pachete alături de el:„ Ştii ce ar trebui să facem? Ar trebui să ne luăm genunchiere. Acesta însă i-a replicat: „Jeff, de fapt ar trebui să luăm mese de împachetat”. Bezos a spus că achiziţia meselor de ambalare a fost „cea mai strălucitoare idee” pe care a auzit-o vreodată de la un angajat. A doua zi, a cumpărat aşadar aceste mese, dublând productivitatea companiei.

    În 1997, Amazon s-a listat la bursă, iar baza de angajaţi a firmei a crescut la 614. Astăzi, Amazon raportează că are 750.000 de angajaţi cu normă întreagă (din septembrie 2019) şi are o capitalizare de piaţă de peste 946 de miliarde de dolari.

    De-a lungul istoriei Amazon, au fost câteva momente notabile când Bezos şi-a ascultat angajaţii, chiar şi atunci când ideile lor păreau a fi un pic „înfricoşătoare”. Înainte de crearea Amazon Prime, Bezos şi angajaţii săi au încercat să creeze o variantă a unui program de loialitate, când „un inginer software junior a venit cu această idee, de a implementa Amazon Prime”, îşi amintea el în 2018. Cu toate că programul a necesitat costuri mari pentru a oferi clienţilor transport gratuit, feedback-ul din partea acestora a fost foarte bun, dovedindu-se încă o dată că ideile angajaţilor merită ascultate. 

  • Cei mai bogaţi 500 oameni din lume şi-au mărit averile cu 1.200 de miliarde de dolari, în 2019

    Strategia unei vizibilităţi uriaşe pe reţelele de socializare, o melodie catchy despre o familie de rechini, sau depozitele pentru fiare vechi sunt doar câteva dintre modalităţile bizare care au făcut din anul 2019 unul fructuos pentru averile din lume, transmite Bloomberg.

    Astfel, Kylie Jenner este cel mai tânără miliardară, după ce compania sa, Kylie Cosmetics, a semnat un parteneriat exclusiv cu Ulta Beauty Inc, vânzându-şi după o participaţie de 51% din companie, pentru 600 milioane de dolari.

    La aproape două luni de când echipa Washington Nationals a câştigat primul campionat World Series, oamenii încă fredonează ”Baby Shark, doo-doo doo-doo doo-doo”. Familia coreeană care a ajutat la mediatizarea cântecului viral are, în prezent, o avere de 125 milioane de dolari.

    Chiar şi maşinile vechi s-au dovedit a fi un tezaur anul acesta. Willis Johnson, care a fondat Copart Inc., a acumulat o avere de 1,9 miliarde de dolari, construind un depozit pentru a vinde autovehicule deteriorate.

    Astfel, cei mai bogaţi 500 de oameni din lume, analizaţi de indicele Bloomberg Billionaires Index, şi-au mărit averile cu 1.200 de miliarde de dolari, sporind valoarea netă colectivă a acestora cu 25%, până la 5.900 de miliarde de dolari.

    Astfel de câştiguri vor fi aduce noi tensiuni în discuţiile cu privire la inegalităţile veniturilor. În SUA, cei mai bogaţi 0,1% dintre oameni controlează o pondere mai mare decât oricând din averile totale de după 1929, determinând unii politicieni să solicite o restructurare radicală a economiei.

    „Acumularea de bogăţii de către un număr mic de persoane se face cu preţul vieţii popoarelor”, a declarat reprezentanta Alexandria Ocasio-Cortez, care se descrie drept o socialistă democrată, într-un tweet din 12 decembrie, atunci când alegerile din Marea Britanie începuseră.

    Cu toate acestea, înfrângerea liderui Partidului Laburist (de opoziţie) din Marea Britanie, Jeremy Corbyn, a cărui campanie a inclus atacuri asupra miliardarilor şi apeluri la „rescrierea regulilor economiei noastre”, a dat un impuls suplimentar marilor averi.

    Liderul câştigurilor din 2019 a fost Bernard Arnault, care şi-a crescut averea cu 36,5 miliarde de dolari, devenid a treia cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de cel puţin 100 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg.

    În total, doar 52 de persoane din clasamentul indicelului Bloomberg au înregistrat un declin în averile lor, anul acesta.

    Averea fondatorului Amazon, Jeff Bezos, a scăzut cu aproape 9 miliarde de dolari, dar acest declin a venit pe fondul divorţului de MacKenzie Bezos. Titanul comerţului electronic încheie anul drept încă cel mai bogat om din lume, după ce acţiunile Amazon au atins, joi, niveluri maxime. Compania a raportat un sezon record în ceea ce priveşte sărbătorile de iarnă, cu miliarde de produse livrate şi cu vânzarea a „zeci de milioane” de dispozitive proprii Amazon, precum Echo Dot.

    Câştigătorii din 2019

    Cei 172 de miliardari americani din indicele Bloomberg au adăugat averilor lor câte 500 miliarde de dolari. Astfel, averea lui Mark Zuckerberg de la Facebook Inc. a crescut cu 27,3 miliarde de dolari, iar cea a cofondatorului Microsoft Corp, Bill Gates, cu 22,7 miliarde de dolari.

    Numărul chinezilor reprezentanţi în indicele Bloomberg a continuat să urce, contingentul naţiunii crescând până la 54, fiind pe locul al doilea după Statele Unite. He Xiangjian, fondatorul celui mai mare exportator de aparate de aer condiţionat din China, a atins cea mai mare creştere a averii sale, cu 79% până la 23,3 miliarde de dolari.

    Totodată, averile celor mai bogaţi oameni din Rusia s-au mărit cu 51 miliarde de dolari, adică o apreciere colectivă de 21%.

    Declinurile din 2019

    Averea personală a lui Rupert Murdoch a scăzut cu aproximativ 10 miliarde de dolari, după ce veniturile obţinute din vânzarea activelor Fox către Walt Disney Co. au fost distribuite celor şase copii ai săi, aceştia devenind şi ei miliardari.

    Thomas Peterffy de la Interactive Brokers Group şi-a văzut averea scăzând cu 2,1 miliarde de dolari.

    Averea lui Adam Neumann, fondatorul WeWork, a scăzut după ce compania sa a trecut de la o valoare de piaţă de 47 miliarde de dolari la una de 8 miliarde de dolari. Totuşi, pachetul de salvare oferit SoftBank Group Corp a lăsat intact statutul de miliardar a lui Neumann.

    Noi miliardari

    White Claw, cel mai de succes hit al verii în rândul milenarilor, a ajutat la creşterea valorii nete a averii lui Anthony von Mandl la 3,6 miliarde de dolari.

    Stăpânirea artei livrărilor de fast-food s-a dovedit extrem de profitabilă pentru Jitse Groen, a cărui avere s-a majorat la 1,5 miliarde de dolari, datorită evoluţiei companiei Takeaway.com.

    Popularitatea laptelui de soia a oferit pentru opt membri ai familiei Lo din Hong Kong, o avere de 1,5 miliarde de dolari.

    Indiferent de ceea ce s-a întâmplat în 2019, averile bogaţilor lumii au rămas solide, mai ales pe fondul rezolvării tensiunilor comerciale dintre Statele Unite şi China, dar şi datorită soluţionării incertitudinilor privind Brexitul.

     

  • Amazon a anunţat vânzări de sărbători care au spart toate recordurile

    Amazon a anunţat vânzări record de sărbători, deşi nu a făcut încă publice cifrele exacte, potrivit Bloomberg. Gigantul american a înregistrat cel mai mare avans din cadrul companiilor listate sub indicele S&P 500.

    Potrivit Amazon, s-ar fi vândut miliarde de produse în total, precum şi zeci de milioane de device-uri specifice Amazon, precum Amazon Echo.

    Cinci milioane de noi clienţi au încercat Prime, serviciul premium oferit de Amazon. Numărul de produse livrate de pe o zi pe alta a crescut de patru ori faţă de anul trecut. 

    Acţiunile Amazon au urcat cu 3,4% în şedinţa de ieri de tranzacţionare. 

  • Greta Thunberg, atacată dur de preşedintele Braziliei. Cum a insultat-o Jair Bolsonaro, după ce nu şi-a putut aminti numele activistei

    „Oamenii indigeni sunt pur şi simplu ucişi fără milă în timp ce încearcă să protejeze pădurile în faţa defrişărilor ilegale. Acest lucru se întâmplă în continuu”, a scris Thunberg pe Twitter. De asemenea, adolescenta a publicat şi imagini care arată urmările unui atac armat, în urma căruia doi lideri ai comunităţii amazonieni au murit.

    „Este ruşinos faptul că lumea tace în faţa acestor conflicte”, a mai adăugat activista în vârstă de 16 ani, potrivit The Guardian.

    Bolsonaro, care a fost acuzat de activişti că permite violenţe împotriva liderilor indigeni şi distrugerea pădurilor amazoniene, a reacţionat marţi. 

    „Greta a psus că indigenii mor pentru că protejează Amazonul”, a declarat zâmbind Bolsonaro, pentru jurnaliştii aflaţi la Palatul Prezidenţial din capitala Braziliei. 

    „Este uimitor câtă atenţie primeşte de la presă această răzgâiată”, a continuat Bolsonaro, folosind termenul portughez „pirralha” care s-ar mai putea traduce prin „parazit” sau „puşlama”. 

    Iniţial, preşedintele brazilian nu şi-a putut aminti numele activistei, referindu-se la ea drept „acea fată”. 

    Totuşi, Thunberg a primit insulta preşedintelui ca pe o medalie de onoare, schimbându-şi temporar biografia pe contul oficial de Twitter şi adăugând insulta în descriere.

    Greta Thunberg nu este singura care pune la îndoială măsurile lui Jair Bolsonaro, acestea provocând distrugerea pădurilor tropicale şi intensificând atacurile asupra comunităţii indigene încă din primul său an la şefia statului.

  • Cum poţi să fii atacat de hackeri prin soneria de la uşă

    O vulnerabilitate de securitate prezentă în soneriile inteligente Ring Video Doorbell Pro, produse şi comercializate de către magazinul online Amazon, ar fi permis atacatorilor aflaţi în preajma acestora să intercepteze datele de acces la reţeaua wi-fi şi deci la toate dispozitivele conectate din locuinţă, arată o cercetare recentă a specialiştilor în securitate informatică de la Bitdefender, ale căror rezultate au fost publicate într-un comunicat de presă.

    Potrivit Bitdefender, soneriile Ring Video sunt unele dintre cele mai populare dispozitive din locuinţele inteligente şi sunt dotate cu senzori de mişcare şi capabilităţi de supraveghere video ce permit utilizatorilor să vadă şi să comunice printr-o aplicaţie cu persoanele care sună la uşă.

    Cum puteau controla atacatorii soneria

    Când intră în modul de configurare, dispozitivul primeşte datele de conectare la reţeaua wi-fi de la aplicaţia instalată pe telefon. Pentru că schimbul de date se face nesecurizat prin HTTP, credenţialele transmise sunt expuse către cei care interceptează traficul.

    Un alt pas important în exploatarea vulnerabilităţii e acela că o persoană rău intenţionată poate declanşa inclusiv reinstalarea soneriei de către utilizator. O modalitate este să trimită în mod repetat mesaje de deconectare până când dispozitivul încetează să mai fie legat de reţeaua wi-fi. În acel moment, aplicaţia mobilă pierde conectivitatea şi instruieşte utilizatorul să îşi reconfigureze dispozitivul.

    La momentul publicării acestui raport de cercetare, toate camerele Ring Doorbell Pro au primit o actualizare de securitate care să repare vulnerabilitatea semnalată celor de la Amazon de către specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender. De-a lungul timpului, specialiştii de la Bitdefender au găsit vulnerabilităţi în numeroase dispozitive inteligente, precum prize electrice, becuri conectate, sisteme audio smart, routere, camere pentru monitorizarea bebeluşilor şi alte tipuri de aparate de supraveghere video.

    Sfaturi de securitate pentru dispozitive smart

    ·         Înainte de a cumpăra dispozitivul, citiţi recenzii ale produsului şi aflaţi opiniile altor utilizatori legate de modul în care funcţionează. Verificaţi frecvenţa cu care producătorul trimite actualizări de securitate.

    ·         Actualizaţi dispozitivele inteligente cu cea mai recentă versiune a sistemului de operare.

    ·         Asiguraţi-vă că toate dispozitivele au parole complexe sau că au fost schimbate cele iniţiale.

    ·         Utilizaţi o soluţie de securitate destinată protecţiei echipamentelor smart.

    Bitdefender a anunţat producătorul dispozitivului menţionat anterior despre rezultatele cercetării. Vulnerabilităţile identificate de către specialiştii în securitate cibernetică au fost comunicate în concordanţă cu politica Bitdefender de notificare şi dezvăluire a vulnerabilităţilor. Potrivit acesteia, furnizorii sunt înştiinţaţi în scris despre descoperiri şi sunt încurajaţi să remedieze erorile şi defecţiunile din produsele semnalate. La 90 de zile după comunicarea iniţială, rezultatele cercetării sunt transmise publicului larg.

  • Bill Gates a devenit (din nou) cel mai bogat om al lumii

    Gates l-a detronat astfel pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a cărui avere este estimată la aproximativ 109 miliarde de dolari.
    Prima dată când Gates a devenit cel mai bogat om al lumii a fost în anul 1995, când averea lui era estimată la 12,9 miliarde de dolari. Din 2008, Gates a fost depăşit la capitolul avere de alţi miliardari ai lumii, cum ar fi investitorul Warren Buffett şi magnatul mexican Carlos Slim, fondatorul Inditex.