BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Povestea Cramei la Salina

    Viţa de vie care exista deja în podgorie a fost defrişată, au fost efectuate analize de sol, iar terenul a fost adus la un nivel optim pentru plantare. O nouă viţă de vie s-a născut pe dealurile însorite ale Turzii, iar astfel a început revigorarea unei zone cu un potenţial pentru turismul viticol. Investiţia totală în proiectul depăşeşte 4 milioane de euro, iar bugetele cheltuite pâna acum au vizat plantaţia cu viţă de vie, o cramă, un restaurant, o pensiune, dar şi o herghelie de cai.

    „Am găsit în zona Durgăului, în apropiere de salina din Turda, o vie veche, atestată de la venirea romanilor în Dacia, care se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare Turda, cu care suntem asociaţi. Ei au avut administrarea terenului la momentul demarării proiectului, iar pentru derularea investiţiei am colaborat cu consultanţi români, francezi şi austrieci“, îşi aminteşte Claudiu Sugar, unul dintre proprietarii podgoriei.

    Proiectul La Salina a fost demarat în anul 2011, odată cu analiza solului şi condiţiilor climatice, scrierea unui proiect de replantare, pregătirea terenului, urmând apoi plantarea efectivă a viţelor de vie, aduse de la două pepiniere din Franţa.
    În 2013 a fost instalat sistemul de susţinere şi a fost tăiată via, iar în anul următor au fost plantate nouă hectare cu vlăstari de vie aduşi din Austria; în acelaşi an a fost culeasă prima recoltă, de pe o suprafaţă de 20 de hectare, producţia fiind de 47.000 de sticle. Tot în 2014, antreprenorii clujeni au deschis restaurantul Sarea-n Bucate, căruia anul trecut i s-a adăugat pensiunea cu acelaşi nume (cu 13 camere, 40 de locuri de cazare), crama La Salina şi a fost lansat centrul de echitaţie Salina Equines.

    În prezent, suprafaţa totală a plantaţiei este de 70 de hectare, din care aproximativ 32 de hectare sunt cultivate cu vie care a ajuns la rod, cu soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Riesling de Rin. Alte 9 hectare vor intra pe rod în doi ani, aceste suprafeţe fiind cultivate cu Fetească Neagră, Cabernet Sauvinon şi Neuburger. Antreprenorul clujean crede că este o alegere curajoasă şi bine calculată şi oferă argumente: podgoria se află la altitudine mai mare de 450 de metri, este orientată către sud şi influenţa Arieşului face ca în zonă temperatura medie anuală să fie puţin mai ridicată decât în împrejurimi.

    „În trecut, tot viţă de vie a fost plantată pe Dealurile Durgăului, cu Fetească Regală, Fetească Albă, Traminer, adică soiuri de tradiţie pentru centrul viticol Blaj, de care aparţine Turda. În mod surprinzător, apropierea de salină nu influenţează solul, care este format din cernoziomuri cu intruziuni de calcar“, afirmă Claudiu Sugar.

    Antreprenorul clujean spune că lucrul la vie nu se opreşte niciodată, iar pentru a se obţine un vin bun, via trebuie trecută prin mai multe etape. Fluxul tehnologic pentru obţinerea băuturii lui Bachus începe cu stabilirea momentului optim de recoltare, iar apoi începe lungul drum al strugurilor către sticlă, care porneşte de la cules, iar apoi urmează recepţia cantitativă şi calitativă, zdrobitul şi scoaterea boabelor de pe chiorchini, presarea boabelor, fermentarea în tancuri, tragerea vinului de pe drojdie, filtrarea şi îmbutelierea.

    „Calitatea vinului este pregătită încă din vie, unde strugurii sunt îngrijiţi şi culeşi manual. În lădiţe, cu o capacitate de 20 kg, nu ajung decât strugurii cei mai buni“, continuă Sugar povestea. În prezent, capacitatea de producţie, respectiv stocare, este de 140.000 de litri, reprezentată prin tancuri de inox şi butoaie din lemn de stejar. Tancurile de inox sunt dotate cu un sistem de răcire controlat, iar în timpul fermentaţiei alcolice temperatura nu depăşeşte 17-18 grade Celsius; după acest proces vinul este păstrat la 10-11 grade Celsius. După îmbuteliere, sticlele sunt aşezate orizontal în boxpaleţi metalici, astfel încât dopul să fie în contact permanent cu vinul, şi sunt depozitate în camere cu temperatura controlată, între 10-12 grade şi umiditatea peste 70%. Vinul este comercializat ulterior în retail şi horeca, preţul unei butelii ajungând la 7 euro.

     

  • De ce este achiziţia LinkedIn de către Microsoft sortită eşecului?

    Pe 13 iunie, Microsoft a bătut palma pentru a cumpăra LinkedIn pentru 26,2 miliarde de dolari, adică 196 dolari per acţiune, 50% peste preţul de închidere din şedinţa de tranzacţionare de pe 12 iunie. Tranzacţia este una dintre cele mai mari din toate timpurile, atât pentru Microsoft cât şi pentru întreaga industrie, şi cel mai probabil va fi cea mai mare de anul acesta.

    Aceasta ar putea părea veşti interesante pentru acţionarii Microsoft şi cu siguranţă sunt veşti bune pentru acţionarii LinkedIn. Totuşi, conform unui studiu Harvard, 70-90% dintre achiziţii şi fuziuni sunt un eşec răsunător. Conform Harvard Business Review, afacerile care încearcă să intre în pieţe atât de specificii precum face Microsoft cu LinkedIn sunt cele mai sortite eşecului, scrie Seeking Alpha.

    Microsoft deja a ratat cursa pentru reţelele sociale în ultimii zece ani, iar compania vrea să folosească LinkedIn pentru a sări în faţa competiţiei în cel mai nou sector ”trendy”, cel al reţelelor sociale de business, precum Slack sau Hipchat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A început cariera la 21 de ani, ca web developer, iar acum este acţionar la unul dintre principalii producători de aplicaţii online din România

    Aventura antreprenoriatului a început pentru Simona Lăpuşan în 2003, când a fondat împreună cu Alex Lăpuşan şi Alex Nova producătorul de aplicaţii online Zitec. În primă fază a fost implicată în afacere doar parţial, fiind şi angajată la acel moment.

    Absolventă a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti şi a unui master în Managementul Informatizat al Proiectelor la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE Bucureşti, a început să lucreze din timpul facultăţii.

    La 21 de ani s-a angajat ca web developer la Totalnet, un furnizor de servicii de internet din Capitală cumpărat ulterior de RCS&RDS, şi a ajuns în doi ani să conducă departamentul în care se angajase iniţial, sub titulatura de head of web development. La un an de la fondarea afacerii a decis să renunţe la statutul de angajată şi a devenit director de operaţiuni în compania în care este acţionar.

  • PwC: 4 din 5 directori generali se concentrează pe profitabilitatea pe termen lung

    Patru din cinci directori generali din România declară că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung, decât pe cea pe termen scurt, potrivit ediţiei pentru România a raportului PwC Global CEO Survey 2016.

    Astfel, 72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Alexandru Stânean, director general al Teraplast

    În 2016, procesatorul de PVC va acorda pentru prima dată dividende de la listarea din 2008, în valoare totală de peste 7,9 milioane lei, dividendul brut/acţiune propus fiind de 0,021 lei; se vor distribui şi 50 acţiuni noi la fiecare 100 acţiuni deţinute de fiecare acţionar. „Teraplast este aproape de maximul ultimilor cinci ani, lucru care este pozitiv, însă potrivit rapoartelor de evaluare întocmite de analişti mai este loc de îmbunătăţire“, spune Alexandru Stânean, director general al Teraplast.

    Anul trecut grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri consolidată de 393,5 milioane lei, în creştere cu peste 19% faţă de 2014. Plusul se datorează, afirmă Alexandru Stănean, evoluţiilor înregistrate de unele segmente din piaţa construcţiilor, dar şi creşterii cotei de piaţă. Profitul net realizat de grupul Teraplast în 2015 a fost de 35,2 milioane lei, faţă de 15,9 milioane lei în 2014. „Bugetul consolidat pentru 2016 prevede o cifră de afaceri de 473,2 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2015, iar pentru profitul net am bugetat o creştere cu 27%“, mai spune reprezentantul Teraplast.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost în 2011, când, la puţină vreme după ce am fost desemnat la conducerea executivă a Plastsistem, am fost convocat de către principalul furnizor de materii prime la o întâlnire în cadrul căreia ne anunţau că vor sista livrările către noi din cauza comportamentului de plată pe care îl aveam în acel moment. Aveam 28 de ani şi trebuia să construiesc în faţa unui colos din industria chimică un lucru care se obţine greu şi anume credibilitatea companiei pe care o conduceam.

    Plastsistem era în acel moment o companie 100% românească, lovită greu de criză, cu o experienţă de doar doi ani în industria de panouri termoizolante. M-am dus la întâlnire cu un plan deosebit de ambiţios. Aveam nevoie de o creştere de 30% a vânzărilor ca să generăm banii pe care i-am pierdut în piaţă, cu clienţi intraţi în insolvenţă. Aveam însă nevoie şi de suportul furnizorilor, în sensul să ne menţină sau chiar să ne majoreze limitele de credit, pentru a realiza obiectivele de creştere. Ca alternative, puteam să reducem drastic activitatea şi să facem economii pentru a trece peste perioada respectivă. Am reuşit să realizăm o creştere a vânzărilor de 40% în acel an şi să ne angajăm pe un drum care ne-a dus între primii trei jucători din piaţa de panouri termoizolante.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Atâta timp cât eşti coerent în planurile pe care le ai şi livrezi rezultatele pe care le promiţi, nu există niciun motiv să nu găseşti parteneri cu care să îţi îndeplineşti obiectivele.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşelile, oricât de neplăcute, sunt ceva normal. Le facem cu toţii. Greşelile pe care le îngădui sunt cele care ajută persoana sau organizaţia să înveţe.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Inginer, pentru că inginerii ar trebui să aibă în sânge inovaţia şi dorinţa de a crea lucruri noi.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu cred că există profesii neplăcute. Poţi să îţi aplici creativitatea la orice, până la urmă, în orice profesie, câtă vreme o faci cu pasiune. 

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să se angajeze în companii româneşti. Este un mediu de lucru mult mai flexibil, cu posibilităţi de avansare mai mari şi pot să îşi pună mai bine în valoare creativitatea.

    Preferinte

    CUVÂNT: Perseverenţă, pentru că încă nu am întâlnit problemă sau situaţie care să nu poată fi rezolvată cu multă determinare şi muncă.
    CARTE: Nu am o carte favorită. Ultima care pe care am citit-o şi mi s-a părut interesantă este „Straight from the gut“ de şi despre Jack Welch.
    PERSONALITATE: În ultimul timp îl apreciez din ce în ce mai mult pe Elon Musk pentru că are curajul să schimbe paradigmele unei industrii consolidate, chiar a două industrii consolidate – cea auto şi cea energetică.
     

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Portretul robot al micului om de afaceri din România

    Potrivit datelor KeysFin, România are, în mod oficial, peste 580.000 de oameni de afaceri. Cei mai mulţi sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 35-55 de ani, însă femeile vin din urmă, numărul acestora ajungând, în 2015, la peste 240.000.

    Cei mai mulţi oameni de afaceri din România, care deţin calitatea de acţionar la societate şi au minim 25% din acţiuni, sunt bărbaţi (373.798) în timp ce femeile sunt 240.960. Bărbaţii au vârsta medie de 44,6 ani, iar femeile de 44 de ani. 

    “Este vârsta la care cei mai mulţi au acumulat deja experienţa necesară pentru a se lansa pe cont propriu în business. Mulţi sunt foşti angajaţi în diverse firme, dar sunt şi destui cei care fac afaceri dintr-un talent înăscut, care au avut tot timpul spirit antreprenorial, căliţi fiind la şcoala vieţii”, au declarat analiştii de la KeysFin. 

    Oamenii de afaceri bărbaţi sunt mai atraşi de investiţiile în domenii lucrative, de la construcţii (75%), la producţie (67%), transport (70,7%) şi comerţ (56,3%), în timp ce femeile sunt cele mai multe prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (58,5%), serviciile (51,7%), activităţile administrative (43,59%) şi cele cultural-educative (40,4%).

    Cei mai experimentaţi sunt implicaţi în domenii precum industria extractivă şi prelucrătoare, unde majoritatea acţionarilor au vârsta medie de 48 de ani. La fel şi în sănătate şi educaţie (profesori şi medici), în timp ce serviciile administrative sunt asigurate de acţionari cu vârsta medie de 47 de ani.
    ​
    La polul opus se află sectorul comunicaţiilor şi informaţiilor (IT&C), producţia de bunuri şi servicii şi activităţile de spectacole culturale şi recreative, unde vârsta medie este de 40 de ani. 

     

  • Cine sunt românii care fac afaceri de acasă

    Potrivit unei analize KeysFin, peste 100.000 de firme din totalul de 550.000 de companii active din România îşi au sediul social la aceeaşi adresă cu a administratorului sau a unuia dintre acţionari.

    “Din estimările noastre, realizate prin sondaj, cele mai multe firme au doar sediul social acasă la cei în cauză, fără să desfăşoare activitate, astfel că nu vor fi impozitate suplimentar. Acesta este şi motivul numărului mare de declaraţii depuse până acum”,au precizat analiştii KeysFin. 

    Cele mai multe firme sunt în Bucureşti. 23.523 (19%) dintre cele 122.052 de firme active din Capitală au sediul acasă la patron, acţionar sau administrator. Urmează Clujul, cu 7039 societăţi din totalul de 30.597 (23%), Constanţa cu 4988 din 22.220 (22%) şi Braşovul cu 4270 din totalul de 19145 firme active (22,3%).

    Iar cea mai mare pondere de firme cu sediul acasă la acţionari sau administrator se înregistrează în Hunedoara (25,3%), Buzău (23,9%) şi Mehedinţi (23,6%). 

    Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor 49,1% dintre companiile active, cu domiciliu acasă( 51.999 firme), au declarat profit în 2014, în timp ce 45.158 (42,6%) se aflau pe pierdere, în timp ce restul, de 8749 (8,3%), nu şi-au declarat datele financiare. 

    În ce domenii îşi desfăşoară activitatea aceste societăţi? Cele mai multe în HORECA (hoteluri şi restaurante), cu 19% din totalul business-urilor înregistrate la domiciliul acţionarilor sau administratorilor. Asta înseamnă pensiuni, restaurante de cartier etc.
    În topul domeniilor urmează comerţul, cu 15,1%, aici intrând buticurile, chioşcurile, în principal magazinele de la parterul blocurilor. Clasamentul este completat de sectorul construcţiilor (11,4%), informaţii şi comunicaţii (10%) şi alte domenii cu 25,2%.