BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Profituri mai mari cu 22% pentru AFI Properties în primul trimestru

    AFI Palace Cotroceni, cel mai mare şi mai profitabil activ al companiei, a înregistrat, din punct de vedere operaţional, o creştere de 10% a venitului net în primul trimestru din 2013 faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, până la 6,9 milioane de euro. De asemenea, a înregistrat o creştere de 1,6% (în Euro), respectiv 2,5% (în RON) în ceea ce priveşte cifra de afaceri a chiriaşilor săi, în perioada menţionată, totalizând 47 milioane de euro. AFI Palace Cotroceni a a fost vizitat zilnic de 54.000 de oameni; în total, 5 milioane de vizitatori au trecut pragul AFI Palace Cotroceni în primele trei luni ale anului 2013.

    AFI Europe îşi continuă strategia de dezvoltare a unui flux de numerar puternic. în următoarea perioadă, eforturile companiei se vor concentra pe finalizarea a două proiecte, centrul comercial AFI Palace Ploieşti şi AFI Park 2, a doua clădire de birouri de clasa A din cadrul centrului de afaceri AFI Park Cotroceni.

    AFI Palace Ploieşti este în prezent în construcţie, obiectivul fiind deschiderea sa în octombrie 2013. Faza 1 a proiectului este închiriată în prezent de retaileri naţionali şi internaţionali precum Cora, H&M, Reserved, Time-out, Aldo, Lee Cooper, Smyk, Carturesti, Collins, MacDonald, KFC şi alţii. Construcţia fazei 2 a proiectului a demarat, iar odată cu finalizarea acesteia vor fi adăugaţi 4.170 de metri pătraţi la mall-ul actual, aceştia fiind destinaţi în special activităţilor de divertisment si recreaţionale.

    Un alt proiect important este AFI Palace B.Noi, unde peste 12.000 de metri pătraţi au fost deja închiriaţi.

    Pe piaţa birourilor, AFI Park 1, primul imobil de birouri de clasa A din AFI Park Cotroceni, a fost deja închiriat în proporţie de 96% de companii precum Endava, Microchip technologies şi Cameron, în timp ce AFI Park 2 va fi gata în primul trimestru al anului 2014, cladirea având urmând să ofere o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi.

    AFI Properties, prin intermediul subsidiarei sale, AFI Europe, pe care o deţine integral, desfăşoară activităţi în 7 ţări din Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Europa de Sud-Est (SEE), printre acestea numărându-se Cehia, Serbia, Germania şi Polonia. România reprezintă, însă, ţara unde compania îşi concentrează în prezent cele mai multe activităţi de dezvoltare.

    Suprafaţa totală a activelor AFI Properties însumează 472.000 de metri pătraţi, valoarea totală a acestora menţinându-se la 1,5 miliarde de euro, în timp ce rezervele în numerar au crescut la 55 milioane euro la 31 martie 2013.

  • România ar putea fi ÎMPĂRŢITĂ în şapte sau opt regiuni. Care sunt acestea

     Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG, potrivit Pro TV.

    Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

    Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţă ZF: Grapini crede că numărul IMM-urilor trebuie să crească de trei ori şi să ajungă la media din UE

     “Pentru o dezvoltare într-o economie sustenabilă trebuie să ajungem şi noi la media UE privind ponderea IMM-urilor la o mie de locuitori. În România sunt acum 20 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, iar în Uniunea Europeană media este de 61 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Trebuie să ajungem la media UE pentru că orice economie trebuie să aibă drept coloană vertebrală IMM-urile”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    Ea a menţionat că nu crede în statistici, dar că acestea trebuie să luate atare, în lipsa altora. Cu toate acestea, a prezentat mai multe date statistice privind IMM-urile din România.

    Astfel, diferenţa dintre numărul înmatriculărilor noi de firme mici şi mijlocii şi cel al radierilor era de minus 9.000 în decembrie 2012, în scădere de la minus 175.800 la finalul anului 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOL nu va încheia un acord cu NIS privind explorarea şi producţia de petrol în România

     “Grupul MOL este hotărât să îşi continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât şi în downstream (rafinare, distribuţie şi marketing – n.r.). În acest context, grupul MOL doreşte să clarifice că nu intenţionează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activităţile de explorare şi producţie în România”, au afirmat reprezentanţii MOL.

    Directorul general al companiei sârbe, Kiril Kravchenko, a declarat la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS şi MOL ar avea intenţia să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream (explorare şi producţie).

    MOL este prezent pe piaţa carburanţilor din România printr-o reţea de 137 de benzinării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele BM: România rămâne ţara cu cele mai înalte nivele ale sărăciei din Uniunea Europeană

     El s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta şi a subliniat că progresul României în stabilizarea economică este cu deosebire impresionant în contextul mediului extern nesigur şi al continuării crizei din zona euro.

    “Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate de Guvern, România rămâne ţara cu cele mai înalte nivele ale sărăciei din Uniunea Europeană. Peste 30% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 5 dolari pe zi. Aş dori să atrag atenţia asupra persoanelor care trăiesc cu un venit atât de mic, inclusiv populaţia romă de aici, din România, şi din alte părţi ale Europei. Consider că este un imperativ moral pentru toate guvernele să instituie sisteme de asigurări sociale pentru cei mai săraci şi să investească în învăţământ şi sănătate pentru cei care sunt cel mai nevoiaşi”, a spus preşedintele Băncii Mondiale, după întâlnirea cu premierul Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Refugiul din curte: piscine decorate cu plăci de ceramică şi foiţă de aur

    ROMÂNII PUN ACCENT PE PARTEA VIZUALĂ A PISCINEI MAI MULT DECÂT PE ALTE ASPECTE, cum ar fi calitatea apei, de exemplu. Vor ca piscina să arate bine, să fie cât mai mare, unii solicită chiar să fie decorată cu ceramică şi foiţă de aur. Există această tendinţă„, spune Bogdan Precup, proprietarul companiei Reve, apărută pe piaţa locală în 2007. Firma pe care o conduce se ocupă de proiectarea şi execuţia piscinelor private şi publice, precum şi de montarea echipamentelor şi accesoriilor. Pe lângă piscine, antreprenorul român produce şi alte produse destinate relaxării, precum spa-uri sau băi de aburi, pentru care cererea creşte mai cu seamă iarna. Fiecare client primeşte o ofertă personalizată, în funcţie de cerinţele pe care le are.

    „Preţul piscinelor variază în funcţie de cerinţele clientului. Preţul unei piscine supraterane începe de la câteva mii de euro iar în cazul uneia îngropate plaja de preţ se plasează  între 15.000 şi 60.000 de euro. Am avut o comandă chiar pentru o piscină mare de 60.000 de euro„, spune el. Pentru Reve lucrează acum şase persoane, faţă de doi angajaţi iniţial. Afacerile companiei s-au ridicat anul trecut la 400.000 de euro, potrivit lui Bogdan Precup. Reve execută patru tipuri de piscină: cea supraterană, cele clasice de beton, tip Isoblock şi unele modulare, din panouri de oţel.

    ODATĂ CU DIVERSIFICAREA GUSTURILOR PENTRU PRODUSELE DESTINATE RELAXĂRII A CRESCUT ŞI NUMĂRUL DE MODELE ŞI FORME DE PISCINE. Un alt producător de profil, Cristina Grigorescu, proprietara Kasta Metal, spune că profilul cumpărătorului a cunoscut multe modificări în ultimii 20 de ani. „Într-un fel raţionau clienţii în 1996, când optau pentru construcţia unei piscine şi cu totul altfel pun problema în prezent. În primul rând, în România, oamenii încă pun preţul înaintea calităţii„, afirmă ea.

    Antreprenoarea, care a realizat anul trecut 17 proiecte de piscină, cu o suprafaţă totală de 1.730 metri pătraţi, spune că durata de negociere a unui contract este mai lungă ca în trecut. „Odată cu dezvoltarea internetului oamenii sunt mult mai informaţi cu privire la ce presupune o piscină şi la aspectele tehnice ale acesteia.„

    Valoarea celei mai scumpe piscine vândute anul trecut s-a ridicat la 50.000 de euro. Preţul depinde, în mod evident, de complexitatea proiectului şi a soluţiei tehnice, precum şi de dotările şi accesoriile pentru care clientul optează. Un alt aspect este modelul şi forma aleasă de client, dar şi de tipul de acoperiş. Kasta Metal a introdus pe piaţa românescă tehnologia vestică a piscinelor modulare, sistem care permite construirea rapidă a unei piscine.

    Bazele companiei Kasta Metal au fost puse imediat după Revoluţie de Cristina şi Nicolae Grigorescu, iar în 1998 doi investitori americani, Jean-Elizabeth Dvorak şi Norval Dvorak, au preluat 10% din acţiuni.
    Anul trecut, Kasta Metal a avut o cifră de afaceri de un milion de euro. „Aceasta s-a datorat în proporţie de 80% vânzării piscinelor şi echipamentelor specifice, diferenţa reprezentând din serviciile conexe pe care le oferim în industria construcţiilor, respectiv vânzarea de saune, spa-uri şi obiecte pentru grădină.„

    Totuşi, în plin sezon, în iunie-septembrie anul trecut, afacerile Kasta Metal au înregistrat  scăderi de până la 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit antreprenoarei, care speră însă că evoluţia din acest an va fi mai bună. „Pentru 2013 estimăm o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 25%. Piaţa piscinelor din România nu a atins maturitatea. În urma crizei economice, cererea a scăzut drastic, însă aceasta este din nou pe un trend pozitiv, înre-gistrând o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut„, precizează Cristina Grigorescu.

    ANTREPRENOAREA SUBLINIAZĂ CĂ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PISCINELE PRIVATE, evoluţia pieţei este strâns legată de cea a construcţiilor de locuinţe individuale şi a ansamblurilor rezidenţiale. Majoritatea producătorilor de profil şi-au îndreptat atenţia spre clienţii persoane fizice pentru a-şi creşte vânzările, în condiţiile în care tot mai multe lucrări la ansambluri rezidenţiale care urmau să aibă loc s-au amânat sau oprit.

    În ultima perioadă, o pondere importantă a început să aibă sectorul piscinelor publice,  dezvoltarea unităţilor hoteliere şi a centrelor spa având influenţă asupra sectorului de activitate al companiei. Şi proiectele de reabilitare a ştrandurilor, investiţiile în aqua parcuri şi licitaţiile publice joacă un rol important în evoluţia pieţei.s „Ţinând cont de proiectele demarate în trecut, consider că anul acesta piaţa se va încadra într-un trend crescător„, a conchis Cristian Grigorescu.

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Băsescu: Acum suntem liberi să optăm pentru propria dezvoltare. Însă, ne trebuie programul cu FMI şi UE

     “Am ajuns la stadiul la care putem construi dezvoltarea aşa cum ne-o vedem, prin prisma finanţărilor pe care le avem de la Uniunea Europeană, prin prisma banilor pe care îi avem la dispoziţie de la Banca Europeană de Investiţii şi prin prisma resurselor bugetare. Deci, nu mai suntem constrânşi în programe ale instituţiilor financiare, ci suntem liberi să optăm pentru propria noastră dezvoltare”, a afirmat Băsescu, luni seară, la TVR 1.

    Întrebat dacă această afirmaţie este una de renunţare la Acordul cu FMI, Băsescu a răspuns: “Dimpotrivă”.

    El a subliniat că acesta permite României să obţină o rată de cofinanţare de 85% din partea UE la proiectele cu fonduri europene, faţă de 75% cât este normalul pentru ţările UE care nu sunt în program cu Fondul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • Proprietarii ar putea fi obligaţi să investească în amenajarea hotelurilor, chiar dacă sunt închise

     “Sunt supărată pe proprietarii de hoteluri care nu au investit în amenajarea lor şi lucrăm cu Ministerul Dezvoltării la o modificare legislativă pentru că nu mi se pare corect ca dacă te prelevezi de dreptul de proprietate să nu ţii cont de articolul din Constituţie care prevede respectarea dreptului de vecinătate. Din cauza celor care nu s-au pregătit sunt afectaţi cei care s-au pregătit”, a declarat luni ministrul delegat pentru IMM-uri şi Turism, Maria Grapini.

    Ea a menţionat că a realizat deja un memorandum care vizează acest aspect, adăugând însă că o astfel de iniţiativă depinde de Guvern, fiind vorba o decizie politică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro