BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Raftul portughezilor

    “Au venit, au luat pulsul pietei, s-au intalnit cu mai multi potentiali parteneri si ne-au ales pe noi”, rezuma Ramona Stanciulescu, director executiv al Rafar, discutiile cu partenerii de la care firma pe care o conduce a inchiriat brandul. Interesul portughezilor pentru piata romaneasca dateaza din 2006, insa intre timp “planurile au devenit concrete inclusiv datorita exploziei de proiecte de centre comerciale. In plus, si bugetul consumatorilor romani pentru haine este din ce in ce mai mare”, afirma Stanciulescu.

    Intr-adevar, noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de moda, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro.

    Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu, vede reteaua Sacoor Brothers de pe piata romaneasca ajungand la 10 magazine in cinci ani, adica perioada pentru care a fost semnat contractul de franciza. Planul de extindere are in vedere si provincia, respectiv marile orase. Primul magazin se deschide vineri in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 1,5 mil. euro. “Venim cu un concept inca nou pentru Romania. Combinatia de clasic si modern nu se gaseste la prea multe branduri prezente pe piata. Aceasta este nisa noastra, pe asta mizam”, sustine directorul executiv al Rafar, justificand de ce estimarea de vanzari de 800.000 de euro pana la sfarsitul anului in curs i se pare realista.

    Noul brand intrat in portofoliu se va dezvolta in paralel cu celelalte trei marci operate de Rafar: Debenhams, Olsen si Mandarina Duck. Cu sase magazine in retea, dintre care trei Debenhams, planurile Rafar pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca unui magazin Debenhams la Oradea, a unui Olsen la Timisoara si a inca unui Sacoor Brothers, “daca va aparea o oportunitate in unul din celelalte mall-uri deschise”, conform Ramonei Stanciulescu. Odata cu extinderea afacerii, compania asteapta si vanzari duble fata de anul trecut, pana la 11-12 milioane de euro.

    Daca printre competitorii afacerii Rafar in ansamblu se numara retele precum Marks & Spencer, Peek & Cloppenburg, Ikks sau Dada, reteaua Sacoor Brothers va concura cu magazine ca Massimo Dutti, Steilmann, Bigotti sau Cavaliere.

    Massimo Dutti, de exemplu, principalul competitor si la nivel international al Sacoor Brothers, a fost adus de grupul spaniol Inditex tot in premiera in Bucuresti si tot in Baneasa. Spaniolii, care de anul acesta au preluat integral managementul direct pentru Romania, opereaza peste 420 de magazine Massimo Dutti in peste 30 de tari. In Romania, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine, cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. “Inca mai este loc pe toate segmentele pietei”, considera Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann, care propune pietei acelasi mix de produse ca si cel al portughezilor. Steilmann Romania administreaza o retea de 54 de magazine Steilmann si sase magazine Feel Good in tara, plus inca un magazin in Bulgaria, unul in Republica Moldova si 10 in Cehia. Anul acesta, in tara sunt programate sa fie deschise inca noua Feel Good si 10 Steilmann. Valoarea investitiilor prevazute depaseste doua milioane de euro. Retailul si productia au adus, anul trecut, companiei Steilmann afaceri de peste 100 mil. euro.

    Concurenta brandurilor cu notorietate internationala va influenta pozitiv nivelul ofertei, apreciaza si Ramona Stanciulescu. Totodata, directorul diviziei de fashion a RTC afirma ca este atenta la tot ce se cere si ce ar putea fi rentabil, in acest context urmand sa aduca in tara alte doua marci, una pentru copii si una in segmentul preturilor mici, ambele din Germania – carora nu le dezvaluie insa numele, pentru ca “n-am incheiat negocierile”.

    Luna si brandul

  • Luna si brandul

    In ultimele trei luni, divizia de fashion a grupului RTC, Rafar, si-a completat oferta cu trei noi branduri. Extinderea este asteptata sa dubleze cifra de afaceri a Rafar pana la 12 milioane de euro in 2008.

    SACOOR. Primul Sacoor Brothers din Romania are 350 mp si a fost deschis in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 1,5 milioane de euro. Afacerea Sacoor a fost inceputa la Lisabona, in urma cu 19 ani, de patru frati antreprenori. Cu vanzari anuale de aproape 50 de milione de euro, Sacoor Brothers detine o retea de 34 de magazine in Spania, Portugalia si Emiratele Arabe Unite.

    MANDARINA DUCK. Investitia in primul spatiu de vanzare Mandarina Duck (65 mp) a fost de 100.000 de euro. Detinut de grupul italian Finduck, care are vanzari anuale de peste 100 mil. euro, brandul a fost creat in 1977 de catre Paolo Trento si Pietro Mannato si comercializeaza in special posete, genti de calatorie si accesorii. Mandarina Duck opereaza peste 1.000 de magazine pe trei continente.

    OLSEN. Cu mai mult de 100 de ani pe piata de fashion, brandul german Olsen este prezent in 600 de magazine din peste 50 de tari. In Romania, primul magazin Olsen a fost deschis in Mall Vitan.

  • Dincolo de web 2.0

    YouTube, Second Life, MySpace, Facebook sau Slide sunt cateva dintre putinele exemple de povesti de succes din lumea internetului dupa crahul dotcom de la inceputul anilor 2000. Modelul denumit web 2.0, bazat pe interactiunea in spatiul virtual a utilizatorilor care isi publica propriile articole, poze sau filme, a generat zeci de mii de afaceri online, dar nu multe dintre ele au reusit.

    Desi companiile online de astazi sunt cele care au format fenomenul web 2.0 si au contribuit la schimbarea comportamentului oamenilor in ce priveste internetul, castigurile multora dintre ele au ramas sub nivelul asteptarilor. In cazul retelelor sociale, simbolul prin excelenta al epocii actuale a internetului, nu multe companii se pot lauda cu venituri de genul celor inregistrate de MySpace, reteaua sociala a News Corp., care a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (630 de milioane de euro).

    Reteaua LiveJournal, infiintata in 1999 de un pusti de 19 ani, Brad Fitzpatrick, ca un mod de a tine legatura cu prietenii lui, a ajuns acum la 15 milioane si jumatate de utilizatori si a trecut prin mai multe tranzactii de vanzare, nici una dintre companiile care au deti¬nut-o nereusind sa faca insa profit de pe urma ei. In martie, noul proprietar, firma SUP, a decis sa nu mai permita crearea de conturi noi gratuite fara publicitate afisata pe site-uri, ceea ce a provocat protestele unei parti dintre utilizatori, obisnuiti cu vechea cultura anti-publicitate a LiveJournal.

    Internetul 2.0 poate sustine foarte usor infiintarea unei companii noi, mai ales ca in prima faza o astfel de afacere nu necesita un capital de pornire prea mare, insa problemele apar abia mai tarziu. “Cu cat este mai usor sa intri pe o anumita piata, cu atat vor fi mai multe posibilitati de esec. Antreprenorii nu sunt in general pregatiti sa intampine greutatile, tocmai fiindca potentialul pare nelimitat”, explica Nina Saberi, partener in cadrul Castile

    Ventures. Sa luam ca exemplu piata widget-urilor, mici aplicatii software dedicate blogurilor si retelelor sociale, mai exact ferestre care pot fi plasate intr-o pagina de internet si care actualizeaza permanent diverse informatii disponibile online, cum ar fi prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de proprietarul site-ului sau chiar continutul unor bloguri intregi. Aceste aplicatii au devenit populare aproape peste noapte, motivand reteaua sociala Facebook sa permita oricarei companii producatoare de soft sau programator independent sa creeze widgeturi pentru platforma ei.

    Multi antreprenori au privit widget-urile ca o oportunitate de afaceri, crezand ca pentru a castiga din acest segment este suficient sa creeze aplicatii interesante. N-a fost asa. Piata widget-urilor nu a luat insa amploare, producatorii americani de astfel de aplicatii software inregistrand anul trecut venituri de numai 25 mil. euro, potrivit calculelor lui Will Price, directorul executiv al Widgetbox, un catalog online de widget-uri. “Nu pot spune cu convingere ca exista companii producatoare de widget-uri care au gasit un model de business sustenabil”, este de parere Mitchell Kertzman, partener in cadrul fondului de investitii Hummer Winblad.

    Singurul exemplu care a spart tiparele si s-a diferentiat pe piata widget-urilor este Slide, compania lui Max Levchin, unul dintre fondatorii afacerii PayPal, care a fost vanduta catre eBay in 2002 pentru mai mult de un miliard de euro. Levchin recunoaste cu modestie ca doar doua-trei companii au reusit sa genereze venituri care se apropie de 10 milioane de dolari (aproximativ 6,3 mld. euro) sau il depasesc. Cat despre celelalte companii, “exista cazuri cand antreprenorii au reusit sa castige suficient cat sa renunte la slujba pe care o aveau inainte si sa sustina cheltuielile noii afaceri, dar majoritatea au ramas la stadiul de afaceri mici”, spune Howard Hartenbaum, partener in cadrul fondului de investitii August Capital.

    Problema celor mai multe dintre companiile web 2.0 este faptul ca nu au descoperit un model de business viabil, prin care sa se diferentieze si sa ajunga profitabile. “Castigatorii erei web 2.0 par sa fi fost deja desemnati, iar utilizatorii incep sa creada ca aceste companii au un avantaj covarsitor asupra pietei”, sustine Mike Maples, care a investit in site-ul de microblogging Twitter si in agregatorul de informatii Digg. In aceste conditii, spune Maples, competitorii incearca sa castige utilizatori lasand aspectul veniturilor in plan secund, strategie care, desi a ajutat o parte din companiile care au depasit crahul dotcom din anii 2000, i-a afectat pe foarte multi din cei ce au crezut ca banii vor veni automat odata cu traficul.

    Perspectivele actuale ale pietei online nu au afectat insa investitiile si achizitiile de companii web 2.0 care par, in ochii fondurilor de investitii, sa aiba potential de crestere. “Multe companii au fost evaluate la sume fantastice pe baza acestor finantari, desi veniturile lor anuale sunt departe de aceasta valoare”, observa Mitchell Kertzman de la Hummer Winblad. Investitiile vor continua sa creasca anual cu aproximativ 43% in urmatorii cinci ani, estimeaza un studiu realizat de compania de cercetare de piata Forrester Research, ceea ce inseamna ca in 2013, investitiile realizate la nivel mondial in companii web 2.0 ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari (3,1 miliarde de euro). Pe termen scurt insa, investitiile in companii online din SUA in primul trimestru al acestui an au fost de 1,3 miliarde de dolari (0,82 miliarde de euro), in scadere fata de 1,4 miliarde in ultimele trei luni din 2007, conform companiei de cercetare de piata PricewaterhouseCoopers.

  • Cum se conduce un mall

    “Nu facem pur si simplu o cladire pe care sa o inchiriem si sa o lasam acolo pentru a trece o data pe luna, a incasa chiria si pentru a pleca iarasi. Este un fel de parteneriat. Il inchiriezi si trebuie sa te asiguri ca magazinele vor avea succes si ca vor face tot ce este corect”, explica Ali Ergün Ergen, managerul cu cea mai mare experienta in Romania in ceea ce priveste conducerea unui mall.

    Ergen a coordonat dezvoltarea Bucuresti Mall (1999), considerat primul centru comercial modern de la noi, apoi a condus si al doilea proiect al Anchor Grup, Plaza Romania, deschis in 2005. Un an mai tarziu a ales sa plece la Baneasa Developments pentru a coordona dezvoltarea celui mai mare centru comercial din Romania, care se va deschide peste zece zile in urma unei investitii de 150 de milioane de euro.

    Seful celui mai nou mall spune ca mentinerea aceleiasi echipe din faza de proiectare a centrului comercial pana dupa deschidere, in etapa administrarii, reprezinta un avantaj pentru respectivul proiect. “Orice manager, mai ales in acest segment, ar dori sa fie implicat si in faza de dezvoltare. Nu cred ca si-ar dori cineva sa fie intr-o functie de conducere si sa spuna despre ceva ca este gresit si sa isi doreasca ca lucrurile sa se fi realizat intr-un mod diferit”, considera Ergün, care a facut, spre exemplu, mai multe modificari in cadrul proiectului Baneasa Shopping City.

    Atributiile unui sef de mall incep, de altfel, din fazele premergatoare inaugurarii centrului comercial. Spre exemplu, alegerea chiriasilor potriviti din punctul de vedere al sinergiei cu conceptul centrului comercial este unul din cei mai importanti factori in asigurarea succesului unui proiect, indiferent de modul cum acesta va fi condus ulterior, o eroare in alegerea unui retailer fiind greu de reparat dupa inaugurarea proiectului.

    Conducerea centrului dupa inaugurarea sa este considerata la fel de importanta ca toate etapele dezvoltarii proiectului, cea mai des folosita formula pentru a descrie relatia dintre chiriasi si proprietarul mall-ului fiind aceea a unui parteneriat continuu. “Trebuie sa fii un filtru intre clienti si retaileri si sa te asiguri ca ambii sunt fericiti, acesta este rolul nostru aici. Deoarece daca sunt multumiti, vor avea succes si vor plati chiria, iar clientii vor continua sa vina”, explica managerul Baneasa Developments, adaugand ca parerile negative fata de serviciile unui magazin nu se vor rasfrange asupra comerciantului respectiv, ci asupra centrului in ansamblu.

    In acest context, echipa de conducere a mall-urilor trebuie sa inteleaga cat mai bine modelul de business al fiecarui retailer in parte, pentru a-i putea oferi acestuia conditiile pentru oferirea unor servicii cat mai bune. Asa incat trasatura definitorie a unui sef de mall este aceea de a fi un bun gospodar, considera Razvan Gheorghe, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting: “Sunt foarte importante calitati precum responsabilitatea, puterea de munca, initiativa, atitudinea proactiva si reactiva si mai ales harnicia”. Specializarea si experienta in comert reprezinta insa criteriile de baza in momentul in care se incepe procesul de recrutare a unui viitor manager de centru comercial.

    Numarul actual al potentialilor sefi de mall-uri este insa redus, in opinia dezvoltatorilor, care declara ca intampina dificultati in gasirea personalului de conducere pentru zecile de proiecte comerciale pe care le au in dezvoltare. O solutie ar putea fi diviziile specializate de project management ale companiilor de consultanta imobiliara, Colliers International, Cushman & Wakefield (C&W) sau DTZ oferind acest tip de servicii pe plan international – si mai nou in Romania, avand in vedere ca C&W va administra si patru proiecte de centre comerciale amplasate in Targu-Mures, Suceava, Sibiu si Braila.

    Deocamdata, cei mai multi din actualii sefi de mall-uri s-au specializat in cadrul companiilor de dezvoltare. “Este intr-adevar o problema faptul ca la noi nu exista personal calificat autohton. In acest moment, centrele sunt conduse in majoritatea lor de oameni formati in-house”, spune Monica Barbu, directorul departamentului de retail din cadrul Colliers International.

    Spre exemplu, Sonae Sierra, companie portugheza care are un portofoliu de 47 de centre comerciale si care este atat dezvoltator, cat si companie de project management, a ales pentru conducerea primului mall detinut in Romania o echipa autohtona formata din patru persoane. “Sefa mall-ului din Ramnicu Valcea a fost formata in cadrul companiei, trecand si prin echipa aflata la conducerea mall-ului din Bacau”, explica Victor Nogueira, directorul diviziei de management al proprietatilor Sonae Sierra situate in Grecia, Germania si Romania.

    Compania a achizitionat un mall in Ramnicu Valcea, 50% din actiunile companiei care va dezvolta complexul comercial Park Lake Plaza din Capitala si 50% din Arena Bacau, proiect pentru care a incheiat si un contract de management. In plus, dezvoltatorul a anuntat ca va construi doua centre comerciale in Ploiesti si Craiova, acestea urmand sa fie conduse tot de catre romani. Cum numarul posibililor managerilor autohtoni de mall-uri este mai mic decat numarul proiectelor anuntate, companiile specializate ar fi o alta optiune, “deoarece au o experienta bogata, au facut deja greseli si au invatat din ele”, dupa cum spune Monica Barbu.

  • Pariurile pentru Piatra-Neamt

    La oricare dintre cele patru intrari mari in Piatra-Neamt – dinspre Bacau, Bicaz, Roman sau Targu-Neamt – primul lucru evident este culoarea proaspata a constructiilor, specifica imobilelor noi. Zeci de blocuri si sute de casute si vile impanzesc terenurile de pe marginea soselei. La fiecare jumatate de an, peisajul se schimba vizibil la oricare din intrarile in oras, lucru surprinzator pentru un oras de provincie din Moldova, unde filozofia traditionala de viata este in general ca „graba strica treaba”.

    Acum insa, orasul este sub presiunea banilor: zeci de milioane de euro investiti in turism, aproape 100 de milioane de euro in modernizarea orasului, afacerile de origine locala care se lauda cu rate anuale de crestere de doua cifre. Banii trimisi de zecile de mii de nemteni plecati la munca peste hotare ridica nivelul de trai al celor ramasi acasa, iar investitorii au venit: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala.

    Tabloul este completat de inflorirea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori – precum Köber, Dinasty, Agnes Toma -, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg.

    Influentele externe isi pun amprenta asupra ritmului de viata molcom al moldovenilor, iar rapiditatea de actiune a retailerilor internationali este doar un exemplu. Pana la inceputul lui 2006, dintre toate resedintele de judet, Piatra-Neamt era ultimul bastion necucerit de pe harta comertului modern. Graba cu care austriecii de la Kaufland si nemtii de la Plus si-au ridicat insa magazine a fost o buna lectie de viteza. Sfiala cu care comertul modern a pasit in oras, la inceput doar prin intermediul magazinelor de tip discount, este acum de domeniul trecutului, iar interesul investitorilor ce altadata ocoleau precauti zona a crescut exponential pe parcursul ultimului an.

    In centrul planurilor de dezvoltare se afla proiectele turistice in valoare de peste 40 de milioane de euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si „amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate”, declara pentru BUSINESS Magazin primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere de servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan. „Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica”, argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata. „S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)”, isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream.

    Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata „cheltuim 10 milioane de euro, exclusiv din fondurile primariei”, sustine primarul. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte. Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 de milioane de euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 de milioane de euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta – banii primariei, spune Stefan. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca „toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani”.

    De unde recuperarea? In primul rand, dupa socoteala primariei, sunt banii turistilor; mai sigure si mai de incredere, desi imposibil de evaluat, par insa sumele trimise acasa de asa-numitii „italieni”, zecile de mii de oameni plecati la munca mai ales in Italia. Lipsa locurilor de munca i-a gonit peste granite, iar in timp ce somajul in Piatra-Neamt a scazut pana la 1,2%, conform ultimelor date ale AJOFM, citate de Gheorghe Stefan, a crescut si nivelul de trai al rudelor ramase in tara. Luna august, in care „italienii” au concediu si se intorc in tara, echivaleaza cu sezonul turistic la mare – terasele, barurile si restaurantele sunt pline, rafturile magazinelor de orice tip sunt golite, iar pretul apartamentelor si al terenurilor creste, sustinut si de ofertele bancare croite special pentru cei plecati la munca in strainatate. BRD Neamt are in acest moment „cateva sute” de credite acordate persoanelor plecate la munca peste hotare, numarul de clienti crescand de la an la an, „in functie de cat de multi afla de aceste servicii”, spune Constantin Mares, directorul BRD pe regiunea alcatuita din judetele Neamt si Suceava. Majoritatea creditelor au destinatie imobiliara, iar ca variante de plata a ratelor au viramentul bancar, cat si plata directa la ghiseu de catre o ruda din tara. In 2007, spune Mares, banca a deschis trei agentii in zona rurala (Bicazul Ardelean, Sabaoani si Damaseni), in zone cu multi locuitori, din care majoritatea sunt plecati la munca in strainatate.

  • Boom-ul imobiliar inca nu a inceput

    BUSINESS MAGAZIN: Este piata imobiliara blocata de criza financiara internationala?
    IONUT BORDEI: Piata nu este blocata din punct de vedere financiar, ci este blocata pentru ca lumea s-a speriat putin de criza asta financiara, de ce apare prin ziare. Cumparatori cu bani sunt, insa stau putin pe loc sa vada ce se intampla. Problema e ca totul are o cursivitate. E ca la loto, nimeni nu merge in timpul saptamanii si se fac cozi in week-end. Numai ca in momentul in care apar cozi la dezvoltatori, preturile cresc mult mai mult decat ar trebui sa creasca normal. Pentru ca oamenii tot trebuie sa-si cumpere, dar s-ar putea sa plateasca mult mai multi bani.
    BUSINESS MAGAZIN: Cum arata acum piata?
    IONUT BORDEI: Astazi, piata este compusa din proiecte bune si multe aberatii, dar oamenii incep incetul cu incetul sa vada care sunt aberatiile si care sunt proiectele bune. Si asta cu promisul piscinei si nerealizarea ei sau cu blocuri promise la 30 de metri distanta si ele sunt la 15… au disparut sau incep sa dispara. Asta pe de o parte, iar pe de alta, vin foarte multi dezvoltatori puternici de afara.
    BUSINESS MAGAZIN: Mai vin in contextul actual?
    IONUT BORDEI: Vin, in piata asta boom-ul nu a inceput inca. Multi zic ca a fost un boom si acum va fi recesiune… Nici nu a inceput. Voi ati avut anul trecut 70 de proiecte (numarul proiectelor rezidentiale incluse in prima editie a catalogului BUSINESS Magazin “Ansambluri Rezidentiale” – n.red.), anul acesta cred ca prin septembrie-octombrie o sa avem 170. Plus ca sunt orasele mari unde sunt multe proiecte in curs de aparitie. In tara nu prea sunt aberatii fiindca acolo au riscat dezvoltatorii mari, au mers pe suprafete mari… In Bucuresti sunt foarte multe proiecte facute de oameni care nu au fost dezvoltatori niciodata si intr-o economie care se dezvolta nu ai cum sa ai oameni specializati. Numai ca sunt unii care inteleg cum trebuie facut si apeleaza la specialisti, la firme de project management, la consultanti… Si mai sunt si altii care cred ca le stiu pe toate si asta si in contextul in care piata a si mers.
    GEORGE TELEMAN: Parerea mea este ca sectorul rezidential e mai sensibil la pret decat alte segmente. Proiectele care au fost demarate merg mai departe, nu se opresc. Dintre acestea, cele bune vor reusi, cele mai putin bune vor avea de suferit.
    IONUT BORDEI: Proiectele demarate au si avantaje. Au luat terenul foarte ieftin si de obicei sunt in zone la care pretul nu a apucat sa creasca foarte mult si au si utilitati in zona, nu trebuie sa faca infrastructura multa, nu trebuie sa faca foarte multe.
    GEORGE TELEMAN: Am vrut sa spun ca pentru proiectele demarate nu mai ai ce face, au inceput. Pentru cele noi insa investitorii se vor gandi de doua ori inainte.
    IONUT BORDEI: Da, si primariile sunt mai atente si nu mai primesti autorizatii la fel de usor ca inainte.
    GEORGE TELEMAN: Problema este ca nu mai poti sa te atingi de credite ca inainte, pentru ca se construieste pe credit, nu pe cash. In tara vad ca – paradoxal – nu se simte acest credit crunch. Dar eu il simt, e drept ca am umblat dupa finantari mai mult prin strainatate, dar am incercat si la banci locale din Romania si a mers mult mai dificil si de aceea am ajuns sa ne cautam de afara. Merge mult mai greu in ultima vreme, in ultimele sase luni nu mai poti sa accesezi un credit si banii sunt mult mai scumpi.
    IONUT BORDEI: Merge mai greu din mai multe motive. Eu cunosc oameni in banci care au intalniri cu cinci dezvoltatori pe zi si la un moment dat sunt banci care nu au anuntat oficial, dar in momentul in care te duci sa ceri un credit la ei pentru a anumita zona zic stop. Pun tot felul de conditii pe care nu poti sa le accepti ca sa pleci de la ei pentru ca sunt foarte, foarte multi care vor sa dezvolte, toata lumea vrea sa dezvolte. Daca luam o zona cum e Pipera sau Titan si mergem la primarie, adunam proiectele care nu sunt publice, dosarele pentru PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.red.) depuse, te sperii. Toti acesti oameni ajung la banca inainte sa depuna dosarul si asa incep sa puna bancile tot felul de conditii, au si de unde sa isi aleaga. Eu cred ca limitarea proiectelor pe rezidential va fi undeva la maxim sase luni, dupa care vor merge iar. Bancile incearca sa elimine riscul acesta, dar vin cu pachete atractive pe partea de retail si la foarte multe proiecte, daca sunt viabile, se transforma creditul pentru dezvoltator in credit de retail pentru consumatorul final si bancii ii convine mai mult, deoarece riscul la un client final este mai mic.
    GEORGE TELEMAN: Si eu sunt de parere ca pentru urmatoarele sase luni bancile se vor uita mult mai atente cui dau bani, ce proiect imprumuta si nu se vor misca la fel.
    BUSINESS MAGAZIN: La Domus Stil ati avut probleme in a obtine bani de la banci?
    MARIUS GAVRIL: La noi, mare parte a finantarii este formata din fonduri proprii.
    IONUT BORDEI: Am vazut ca aveti credit de constructii pe banii clientului.
    MARIUS GAVRIL: Exact, plus bani luati din avans. Noi mergem dintr-un proiect intr-altul. Am luat avansul pentru Confort Park, dar cand am facut vanzarea finala si am luat banii, acestia au fost redirectionati catre Confort City. Practic, mergem mai mult cu bani proprii. Sunt si credite, dar in majoritate sunt investitie proprie. Legat de vanzari, au fost un pic mai putine in ultima vreme fiindca s-au epuizat garsonierele in cele sase blocuri scoase la vanzare. Este cel mai accesibil produs pentru toata lumea.

  • Cat de rau ne va fi din vara

    “Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta”, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca.

    Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant.

    Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile.

    “Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare”, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul).

    In acest context general, “a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in¬cep sa piarda teren din cauza presiunilor”, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare “viata grea” pentru moneda nationala.

    “Leul va continua sa fie in corzi”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. “Banca centrala e insa si vegheaza”, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul “din mana” chiar de tot. “Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei/euro”, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa.

    Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%.

    In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% – nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la “minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%”, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie.

  • 20 de idei nebunesti care au facut bani

    “Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall.

    “As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro.

    Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.”

    Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua.

    “Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
    Mirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna.

    Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei.

    Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007.

  • Time is money

    Calendarul Pirelli a fost lansat in 1964 la initiativa departamentului de marketing a Pirelli UK Limited, divizia Pirelli din Marea Britanie, care a dorit sa ofere un cadou de Craciun pentru clientii cei mai importanti ai companiei. Calendarul, care a ajuns sa fie descris drept „cel mai mare simbol al statutului social la birou“, este realizat anual in 20.000 de copii si este daruit persoanelor aflate intr-o baza de date a companiei care ii cuprinde inclusiv pe fostii componenti ai trupei Beatles, sultanul Bruneiului si familia regala britanica.

    In fiecare an, calendarul are o anumita tema. Daca pana in acest an calendarul a insemnat aproape numai poze exotice realizate in locuri precum Bahamas, Insulele Seychelles, Palma de Mallorca sau Tunisia, pentru editia din 2008, care a fost recent lansata si in Romania, fotograful Patrick Demarchelier a ales orasul Shanghai. Cele 11 modele sunt imbracate in haine de inspiratie orientala, spre deosebire de anii anteriori, cand predominau modelele in costume de baie.

    Calendarul Pirelli a fost legat direct de evenimentele din viata producatorului italian de anvelope, dar si de cele din economia globala. Lansarea calendarului pentru 2008, la sfarsitul lui noiembrie 2007, a avut loc la numai cateva zile de la deschiderea celei de-a doua firme de anvelope a companiei, din provincia chineza Shandong. In 1975, ca urmare a crizei petrolului, aparitia calendarului a fost oprita, reaparitia avand loc abia in 1984. Spre deosebire de anii anteriori, cand „The Cal“ era distribuit doar unor clienti selecti ai companiei, atunci a fost oferit tuturor celor care cumparau doua cauciucuri.

    “Calendarul a devenit cel mai important instrument de marketing pentru brandul Pirelli”, declara in 2003 pentru B&T, una dintre cele mai importante reviste de marketing si comunicare din Australia, Kay Weick, managing director la Pirelli Australia. Tot B&T scrie ca in Australia, un calendar din 1990 a fost cumparat la licitatie pentru 84.000 de dolari, iar unul din 2002 a fost cumparat pentru 22.000 de dolari australieni. Potrivit specialistilor de la Calendar Collectors Society, care au cautat timp de trei luni pe site-ul eBay sumele investite in achizitionarea calendarelor, una dintre cele mai importante „tranzactii“ a fost cea dintre un colectionar german care si-a vandut pe site-ul eBay Germania colectia personala ce cuprindea 29 de editii dintre 1964 si 2002 unui elvetian pentru aproape 13.000 de dolari.

    O alta companie italiana care a ales sa se faca cunoscuta prin intermediul calendarelor este Lavazza, al carei calendar a ajuns la cea de 16-a editie. Campania de promovare a acestei editii, creata de agentia Armando Testa, se desfasoara in 15 tari europene, iar pentru prima data campania a prevazut difuzarea de spoturi TV de 20 si 30 de secunde in patru tari: Anglia, Polonia, Bulgaria si Romania. Campania a costat 2,8 milioane de euro. Extravaganta calendarului a fost accentuata si cu ajutorul a doua nume celebre pe scena modei internationale: Vivienne Westwood a creat rochia uneia dintre reginele infatisate in calendar, iar casa de bijuterii Damiani este cea care a oferit bijuteriile acestora. „In fiecare an, calendarul este baza campaniei noastre de PR si publicitate“, spune David Rogers, sales and marketing director al Lavazza.

    Incepand din 2000, si grupul Campari, una dintre cele mai mari companii de pe piata internationala a bauturilor alcoolice, a decis sa promoveze Campari, brandul pe care l-a lansat in 1860, printr-un calendar. Daca cel din 2007 a fost realizat cu ajutorul actritei Salma Hayek si al fotografului Mario Testino, pentru editia din acest an au fost alesi actrita Eva Mendes si fotograful Marino Parisotto, considerat de revista Photo France drept unul dintre cei mai buni zece fotografi ai lumii. Conceptul calendarului „Campari Tales“, realizat impreuna cu agentia Callegari Bereville Grey, Paris, este prezentarea unei carti de povesti. Astfel, Eva Mendes sugereaza pe rand basme precum Scufita Rosie, Frumoasa din Padurea Adormita, Cenusareasa sau Alice in Tara Minunilor.

    Peroni Nastro Azzurro, marca superpremium din portofoliul international al SABMiller, a investit anul trecut peste 30 de milioane de euro in campania de comunicare globala „Calendario Peroni“, care are ca element principal de promovare calendarul in toate cele 12 tari unde este prezenta marca. „Ideea unui calendar a devenit contextul pentru o campanie integrata ce ne va insoti tot anul“, spune Oana Ailenei, brand manager al Peroni Nastro Azzurro si Pilsner Urquell. Peroni Nastro Azzurro a fost relansata in 2005 si s-a pozitionat ca o marca mai aproape de industria de moda decat a celei de bere. Astfel, in 2006 a fost lansata campania globala „La Dolce Vita“, un omagiu adus lui Federico Fellini, iar in 2007 Peroni a fost partenerul Vogue Italia la aniversarea a 50 de ani de existenta, printr-o retrospectiva fotografica.

    Reprezentanta Peroni spune ca pentru un brand ca Peroni, care se afla in situatia consolidarii accelerate a notorietatii globale, este esentiala consecventa in initiativele internationale de promovare. „In esenta, calendarul comunica valorile marcii intr-o «traducere» universal valabila. Campaniile globale sunt gandite astfel incat sa isi pastreze capacitatea de reprezentare a brandului in fiecare din pietele locale“, spune Ailenei, care tine sa precizeze ca pentru realizarea calendarului din Romania au fost selectate trei modele romance.

    Calendare de firma
    Business Magazin la Pro Tv

     

  • Construiti, construiti, construiti!

    Vera Korn, country manager al dezvoltatorului imobiliar Ablon Romania, ia un pix si o foaie si incepe sa traseze un grafic. Punctul zero este marcat de anul 2005, cand a inceput „febra imobiliara“, iar din punctul zero trage o curba ascendenta. La nici o cincime din lungimea curbei face un punct si trage o linie in jos. „Aici este 2008, aici suntem noi. Suntem de-abia la inceput in privinta preturilor si a dezvoltarii imobiliare in general“. Din punctul care marcheaza prezentul evolutia este tot ascendenta, dar cu o curba mai larga. „Chiar daca va creste mai incet, tot in sus este directia. Se va incetini ritmul de crestere, dar ramane o crestere“, spune Korn.

    In 2007, au fost finalizate aproape 46.000 de locuinte in Romania, cu aproape 17% mai multe decat in anul anterior, ajungandu-se astfel la un nivel foarte apropiat de cele 48.000 de locuinte finalizate in 1990. Chiar si asa, Romania mai are inca mult de recuperat din decalajele fata de vecinele Ungaria sau Cehia. „In Budapesta inca se contruieste. Si este vorba de capitala unei tari, Ungaria, cu 8-10 milioane de locuitori. La fel si in Cehia. Romania are 22 de milioane de locuitori, posibilitatile sunt enorme“, insista Vera Korn, care conduce divizia locala a dezvoltatorului originar din Ungaria. Evolutiile pietelor imobiliare din Cehia si in Ungaria, doua piete cu care se compara in mod traditional cea romaneasca, au urmat un traseu similar cu cea din Romania in anii imediat de dupa 1990. Dupa caderea regimului comunist, constructiile de locuinte au intrat in declin, revenindu-si partial la jumatatea deceniului, pentru a atinge apoi in 2003-2004 un varf. Adica in preajma aderarii la Uniunea Europeana (UE), situatie similara cu cea autohtona.

    Insa, spre deosebire de Romania, in Cehia sau Ungaria, diferentele nu au fost atat de mari intre volumul minim si cel maxim al livrarilor anuale. De aceea, nici evolutia preturilor nu a fost la fel de abrupta ca pe piata romaneasca, desi si vecinii de mai la vest au trait perioade de boom imobiliar, ba chiar si perioade de scadere a preturilor.

    Statisticile arata ca Romania se afla printre ultimele tari din UE in ceea ce priveste numarul de locuinte livrate raportat la populatie, cu 1,7 locuinte noi livrate la mia de locuitori, potrivit directorului de dezvoltare al Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), Ioan Bejan. Spre comparatie, in anii de varf ai pietei in Polonia si Ungaria, acest indicator depasea 4 locuinte noi la mia de locuitori, pentru a se stabiliza ulterior la valori de peste 3 locuinte la mia de locuitori.

    Pe de alta parte, criza financiara inceputa in Statele Unite si-a aratat deja coltii si  dincoace de Ocean, multe piete imobiliare din Europa Occidentala fiind deja afectate. Un raport recent al Erste Bank preconiza ca la nivelul UE constructia de locuinte a intrat deja pe un trend descendent, iar recesiunea din acest sector va dura cel putin pana in 2010. In acelasi timp, constructiile de noi locuinte in estul Europei au avut in 2007 un an infloritor. „In timp ce pietele rezidentiale din vestul Europei scad, activitatea de constructii rezidentiale in Europa de Est isi va continua cresterea cu rate de peste 6% anual in urmatorii trei ani, pe fondul unui decalaj inca imens“, estimeaza analistii Erste Bank.

    Daca pietele din centrul Europei au depasit deja faza de urcare accelerata, trecand in faza de stabilizare, Romania mai are de recuperat din decalaj. Mai ales ca timp de foarte multi ani dezvoltarile rezidentiale au lipsit aproape cu desavarsire, timp in care piata imobiliara din Praga sau Budapesta s-au dezvoltat continuu.

    Potrivit unui raport de anul trecut elaborat de compania de consultanta poloneza REAS in parteneriat cu Jones Lang LaSalle (JLL), preturile din pietele central si est-europene au crescut mult mai rapid decat ritmul de crestere a economiilor, dar si decat veniturile, ceea ce a limitat accesibilitatea cumparatorilor. „Se pare ca, cel mai probabil, cresterea preturilor dureaza intre 3 si 5 ani dupa aderarea la UE, fiind urmata de o perioada similara de stagnare a pietei, pe fondul unei oferte considerabil mai mari“, conchide raportul REAS-JLL.