BusinessMagazin

Tag: Wizz Air

  • Wizz Air a lansat o nouă rută din Craiova spre Londra Luton

    Operatorul low-cost Wizz Air, cea mai mare companie aeriană de pe piaţa locală după numărul de pasageri transportaţi, a anunţat astăzi o nouă rută disponibilă de pe aeroportul din Craiova spre Londra Luton. Noua rută va fi operată de trei ori pe săptămână, marţea, joia şi sâmbăta. În urmă cu două luni, Wizz Air a inagurat primul zbor de pe aeroportul din Craiova.

    ‘’Conexiunea cu una dintre cele mai populare destinaţii turistice şi de afaceri este un alt pas important pentru Wizz Air, dar şi pentru întreaga regiune a Olteniei. Zborurile către Londra Luton au fost aşteptate de multă vreme, drept pentru care vom opera ruta prin 3 frecvenţe săptămânale’’, a declarat Daniel de Carvalho, corporate communication manager Wizz Air.

    Operatorul aerian estima în luna mai că va transporta peste 3,3 milioane de pasageri în acest an, din care peste 1,8 milioane de la aeroportul din Bucureşti. Wizz Air are 12 aeronave alocate celor patru baze din România, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara. Wizz Air operează o flotă de 43 aeronave Airbus A320 de la 16 baze, 270 de rute făcând legătura cu 94 de destinaţii din 33 de ţări.

  • Compania Wizz Air, singura interesată să opereze zboruri spre Londra de pe Aeroportul Sibiu

     Reprezentanţii CJ Sibiu au deschis, miercuri, la sediul instituţiei, singura ofertă depusă pentru operarea de zboruri spre Londra de pe Aeroportul din Sibiu şi au anunţat că aceasta aparţine companiei Wizz Air.

    “Deşi iniţial au existat trei companii care au solicitat documentaţia, noi suntem foarte mulţumiţi că s-a prezentat un singur ofertant şi sperăm să fie câştigător. Comisia lucrează în prezent la analizarea ofertei, iar săptămâna viitoare vom da publicităţii rezultatul evaluării”, a declarat vicepreşedintele CJ Sibiu Ioan Banciu, preşedinte al Comisiei de evaluare a ofertelor.

    Potrivit acestuia, primul zbor din Sibiu cu destinaţia Londra va fi operat în sezonul toamnă-iarnă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai aglomerate rute ale Wizz Air în România

    Londra Luton şi Roma Ciampino sunt două dintre cele mai populare rute operate de Wizz Air din România.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. 

  • Câţi bani fac Blue Air şi Wizz Air din comisionul plătit la biletele de avion cumpărate online

    Cele două companii aeriene au transportat pe piaţa locală în 2012 peste patru milioane de pasageri: Wizz Air a raportat 2,8 milioane de pasageri, iar Blue Air circa 1,5 milioane. Calculele Business Magazin arată că Wizz Air, compania deţinută de un fond de investiţii american înregistrată în Ungaria, a încasat circa 20 de milioane de euro din taxa denumită comision de administrare. Compania românească Blue Air a obţinut peste 15 milioane de euro de la pasageri din plata online a biletelor. Însumată, valoarea comisioanelor se apropie de 40 de milioane de euro pe an. 

    Oficialii Blue Air au explicat că sumele încasate din comisionul de 46 de lei se împart între banca emitentă a cardului, compania aeriană şi procesatorul de plăţi. “Proporţiile sunt supuse unor clauze contractuale confidenţiale, de aceea raportul nu poate fi difuzat publicului larg”, au precizat oficialii Blue Air.

    Liniile aeriene low-cost cele mai performante la colectarea de taxe auxiliare reuşesc să genereze şi 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiţionale, care au un model de afacere diferit, această cifră este în jur de 3% în medie. Anul trecut, Wizz Air, cel mai mare operator aerian din România, după volumul de pasageri transportaţi, a ales să taxeze bagajul tradiţional de mână, altădată gratuit, cu cel puţin zece euro. Dimensiunile permise pentru bagaj au scăzut, astfel că trollerul de mici dimensiuni trebuie înlocuit cu un mini-rucsac sau cu o geantă de laptop, care încă pot fi transportate gratuit. De cealaltă parte, Blue Air a mărit limita de greutate a bagajului de mână gratuit de la şapte la zece kilograme.

    Cei mai mari trei jucători de pe piaţa locală de transport aerian, Wizz Air, Tarom şi Blue Air, deţin aproape două treimi din traficul aerian din România, estimat la zece milioane de pasageri.

  • Wizz Air măreşte taxa pentru bagajele de mână fără să anunţe

    Compania aeriană WizzAir anunţa în luna octombrie a anului trecut introducerea unei taxe de 10 euro pentru bagajele mari de mână (troler – 42x32x25 centimetri), în timp ce bagajele de mână mai mici (ghiozdane sau poşete) urmau să fie transportate în continuare gratuit. “Ne aşteptăm ca circa 25% din pasageri să se deplaseze cu un bagaj mare de mână pentru care vor plăti 10 euro”, declara anul trecut Daniel De Carvalho, directorul de comunicare al companiei.

    La jumătate de an de la intrarea în vigoare a deciziei, preţul de zece euro/zbor/bagaj de mână mai este valabil doar pe anumite rute. Astfel, pentru o călătorie pe relaţia Bucureşti Otopeni – Bari (Italia), dus-întors, 08-15.07.2013, preţul pentru un bagaj de mână este de 68 de lei/zbor, adică peste 15 euro/zbor. Bagajul de mână pentru o călătorie dus-întors între Bucureşti Otopeni şi Girona (Spania), 13-16.07.2013, costă 90 de lei/zbor, adică peste 20 de euro/zbor.
     
    “Dacă bagajul dvs. de mână este mai mare decât dimensiunile unui bagaj mic de mână dar nu depăşeşte 56x45x25cm, puteţi să îl luaţi la bordul aeronavei în schimbul unei taxe. Trebuie să aibă loc în compartimentul de deasupra capului. Trebuie să puteţi să-l puneţi în compartimentul de deasupra capului fără ajutor. Dacă plata este achitată pe website, suma la care se ridică taxa este calculată în funcţie de ora programată a zborului şi de data zborului”, se arată pe siteul wizzair.com.
     
    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală.Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.
     

    Sursa: wizzair.com

    		 Mod de calculare

    Preţ – Low season

    		 Preţ -High season

    Bagaj mare de mână Ora programată a zborului este înainte de orele 2:40.

    		 Pe zbor, pe pasager 45 RON 68 RON
    Bagaj mare de mână Ora programată a zborului este înainte de orele 2:40 sau după această oră. Pe zbor, pe pasager 59 RON 90 RON

  • Wizz Air intră pe piaţa din Moldova şi va lansa două zboruri din Chişinău către Roma şi Veneţia

     “Ambele rute vor fi operate iniţial de două ori pe săptămână şi reprezintă primele zboruri low fare din Moldova. Traficul aerian moldovenesc a avut o creştere constantă şi va beneficia de tarifele accesibile pentru a atrage şi mai mulţi pasageri. Moldova are relaţii comerciale principale cu Europa de Vest unde mulţi moldoveni şi lucrează. Turiştii, oamenii de afaceri şi diaspora moldovenească vor aprecia accesul la servicii aeriene accesibile între Moldova şi Europa de Vest”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Biletele pentru zborurile Wizz Air din Chişinău spre Roma Ciampino şi Veneţia Treviso pot fi achiziţionate pe wizzair.com cu tarife începând de la 19.99 euro (un singur zbor, cu toate taxele incluse).

    “Acordul European Open Skies are ca efect competiţia prietenoasă şi salutăm alăturarea Moldovei la spaţiul aerian comun, ceea ce va conduce la o creştere a numărului de pasageri şi de turişti. (…)Estimăm să transportăm peste 60.000 de pasageri pe cele două rute din Chişinău spre Italia”, a declarat într-un comunicat Gyorgy Abran, director comercial Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful piloţilor Wizz Air, despre aterizarea de urgenţă de la Roma: Nu a existat niciun indiciu care să semnaleze această problemă înainte. A fost o aterizare foarte dificilă

    Aterizarea de urgenţă a aeronavei Airbus A320, ce opera pe ruta Bucureşti-Roma sâmbătă dimineaţa, a fost provocată de faptul că jamba stângă a trenului de aterizare  nu a putut să fie coborâtă înainte de aterizarea pe aeroportul Ciampino din Roma, de aceea pilotul a început manevra de ocolire şi ulterior aterizarea pe aeroportul din Fiumicino, unde pista este mai lungă şi permite astfel de aterizări, a explicat azi David Morgan, şeful piloţilor Wizz Air.

    “Nu a existat niciun indiciu care să semnaleze această problemă înainte. Înainte de aterizare a fost afişat semnalul că jamba stângă nu este coborâtă. Căpitanul navei a transferat combustibilul din motorul stâng al avionului, în motorul drept. A fost o aterizare grea dar pilotul (italian) a reuşit să o efectueze. Este prea devreme să spunem care este cauza ce a dus la apariţia acestei probleme, însă în prezent se desfăşoară o anchetă pentru a stabili ce a dus la această situaţie”, a spus el.

    O echipă formată din specialişti din cadrul Autorităţii de Aviaţie Civilă din Italia şi din Ungaria, din specialişti de la compania Airbus, compania de mentenanţă Lufthansa Tehnik şi Wizz Air investighează ce s-a întâmplat.

    VIDEO: Cum s-a făcut aterizarea de urgenţă a avionului Wizz Air, cu 165 de persoane, la Roma

    Valoarea pagubelor suferite de avion în urma aterizării forţate nu este cunoscută, potrivit lui.

    Alte stiri pe zf.ro

     

  • Cele mai grave incidente aviatice din istoria companiei Wizz Air

    Cel mai recent a avut loc sâmbătă, 8 iunie 2013, când zborul Wizz Air W6 3141 de la Bucureşti la Roma (Ciampino) a efectuat o aterizare de urgenţă pe Aeroportul Fiumicino. La bord erau 165 de pasageri şi 6 membri ai echipajului, potrivit informaţiilor oferite de companie. Cei 165 de pasageri au coborât din avion pe tobogane. Una dintre roţile trenului de aterizare a rămas blocată înainte de aterizare. Pilotul, care urma să aterizeze pe un aeroport mai mic de la Roma – Ciampino, a solicitat să aterizeze la Fiumicino, unde pista este mai lungă. El a fost nevoit să aterizeze cu ajutorul unei singure roţi şi unui singur motor. După ce s-a oprit, avionul s-a aplecat pe o parte. Pompieri, poliţişti şi carabinieri au sosit foarte repede la faţa locului.

    Pe 1 decembrie 2011 avionul Wizz Air cu destinaţia Bergamo se întoarce pe aeroportul Băneasa datorită desprinderii unor bucăţi din capota motorului, potrivit ProTV.

    Pe 29 ianuarie 2010 o aeronavă Wizzair, care trebuia să decoleze de pe Aeroportul Băneasa către Dortmund, a fost oprită în timpul decolării, întrucât în timpul rulajului a fost sesizată o defecţiune tehnică, conform informaţiilor publicate de MEDIAFAX.

    Pe 13 aprilie 2009 un avion al companiei Wizz Air, cu 147 de pasageri la bord, a fost nevoit sa aterizeze de urgenţă, la 20 de minute după decolare, pe aeroportul internaţional Traian Vuia. Piloţii au luat aceasta decizie pentru că trenul de aterizare al aeronavei a rămas blocat în poziţia deschis.

    Pe 29 noiembrie 2008 cursa Wizz Air cu destinaţia Valencia a decolat de pe Băneasa la 18.40 şi a aterizat de urgenţă pe aeroportul Henri Coandă, după numai 12 minute de zbor. A fost vorba despre probleme tehnice care au fost reclamate de echipaj după decolare.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Wizz Air are 500 de piloţi de 35 de naţionalităţi.

     

  • Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

    “AŞEZAREA HUB-ULUI LA TIMIŞOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva.

    Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.

    Regulile din aviaţia românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu şi jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piaţa transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafic erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din Bucureşti existau atunci, preponderent către capitalele economice şi politice europene. Piaţa de nişă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timişoara, orientându-se pe oferirea unor zboruri pe destinaţii de nişă din piaţa românească şi cea europeană.

    „Conceptul a fost unul de succes şi a dus la revigorarea multor aeroporturi din România„, spune Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Timişoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii şi frecvenţe de zbor. În 2008, Timişoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina şi una în Republica Moldova. Numărul pasagerilor transportaţi prin aeroportul Timişoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un milion în 2008.

    Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

    CITEŞTE ŞI cum a devenit low-cost-ul scump

    Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Piteşti de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situaţii este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air şi aeroportul din Timişoara îndeplinesc principiul investitorului de piaţă şi au adus beneficii substanţiale şi creşteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport”, spunea la începutul anului Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air.

  • Director Aeroport Timişoara: Carpatair are datorii de 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro către instituţie

     Directorul Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” din Timişoara, Daniel Idolu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că problemele la instituţia pe care o conduce au început în 2011, când compania Carpatair a acuzat conducerea aeroportului că acordă ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piaţa timişoreană, prin practicarea unor discounturi prea mari.

    Acuzaţiile s-au transformat într-o serie de procese, atât între Carpatair şi Wizz Air, cât şi între Carpatair şi Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT).

    Idolu a afirmat însă că vinovat de problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia.

    Astfel, Idolu a explicat că această companie a folosit, din 2007 şi până în prezent, Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian. Acest lucru înseamnă că doar între 13 şi 20 la sută dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflându-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro