BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Cât a câştigat în 2021 Jamie Dimon, cel mai important bancher din lume, cel care conduce cea mai puternică bancă americană: 34,5 mil. dolari

    JPMorgan Chase l-a plătit pe Jamie Dimon, directorul executiv al băncii, cu 34,5 milioane de dolari în 2021, cu 3 milioane mai mult faţă de ultimii doi ani, scrie Financial Times.

    Creşterea salariului a venit într-un an în care JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a raportat profituri şi venituri record.

    Într-un dosar de reglementare de joi, JPMorgan a declarat că membrii consiliului de administraţie au determinat salariul lui Dimon luând în considerare „performanţa puternică a companiei în 2021 şi pe termen lung”. Bancherul a primit un salariu de 1,5 milioane de dolari şi un bonus de 33 de milioane bazat pe performanţă.

    Dimon, în vârstă de 65 de ani, conduce JPMorgan din 2005 şi este cel mai longeviv director executiv al unei mari bănci de pe Wall Street. El a fost depăşit anul trecut ca cel mai bine plătit şef din industrie de James Gorman de la Morgan Stanley, care a câştigat 33 de milioane de dolari. Morgan Stanley nu a dezvăluit încă plata lui Gorman pentru 2021.

    În veniturile din trimestrul al patrulea din săptămâna trecută, cinci dintre principalele bănci de pe Wall Street – JPMorgan, Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America – au dezvăluit că au distribuit 142 de miliarde de dolari în salarii şi beneficii totale în 2021, în creştere cu aproape 15 procente faţă de anul trecut.

    În 2021, JPMorgan i-a acordat lui Dimon un „premiu special” de opţiuni pe acţiuni estimate a fi în valoare de aproximativ 49 de milioane de dolari, despre care banca a spus că reflectă dorinţa consiliului de administraţie ca el să rămână în continuare director pentru „cat mai mult timp”.

    Forbes estimează averea netă a lui Dimon la 1,8 miliarde de dolari, o mare parte din aceasta fiind deţinută în acţiuni JPMorgan.

     

  • BREAKING. Statul, câştigătorul absolut din criza facturilor fără precedent: Nuclearelectrica se pregăteşte de o marjă istorică de 40% în 2022, adică venituri de 5,2 mld. lei şi un profit net de 2,2 mld

    Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România şi a doua cea mai performantă acţiune din prima ligă bursieră de la Bucureşti în anul 2021, cheamă acţionarii, printre care Ministerul Energiei cu 82%, dar şi fonduri de pensii Pilon II, pentru a vota bugetul pe 2022. Astfel compania de stat şi-a bugetat venituri totale de 5,2 miliarde de lei şi un profit net de 2,15 mld. lei, rezultând aşadar o marjă de profit istorică de nu mai puţin de 41%.

    În bugetul de venituri şi cheltuieli publicat joi seară, compania de stat a dezvăluit şi rezultatele preliminare înregistrate în 2021, anul în care au început scumpirile record din energie: 3,2 mld. lei şi un rezultat net de aproape 1 mld. lei.Rezultatele financiare complete vor fi publicate pe 24 februarie 2022.

    “Previziunea veniturilor s-a bazat pe un program de vânzare de 10.597 mii MWh şi pe contractele deja încheiate până la data întocmirii BVC pentru livrările de energie electrică ce vor avea loc în 2022, precum şi pe ipoteze de preţ legate de preţul mediu pe diverse platforme OPCOM, pentru cantitatea rămasă de contractat”, menţionează compania.

    Astfel, din combinarea datelor legate de cantităţile şi preţurile certe aferente tranzacţiilor de vânzări încheiate, cu ipotezele legate de cantităţile ramase a fi vândute şi preţurile estimate, rezulta că valoarea producţiei de energie electrica preliminata a fi vândută/livrata în anul 2022 este de 5.019.758 mii lei (fară TG).

    Compania menţionează că în cazul SNN capacitatea de producţie este limitată de puterea instalată a celor două reactoare nucleare funcţionale care operează deja la un factor mediu de capacitate ridicat, semnificativ peste media industriei precum şi de durata opririi planificate a Unităţii 1 de 53,4 de zile şi de numărul de ore de opriri neplanificate bugetat. 

    “Unităţile 1 şi 2 sunt pe primul loc în lume după factorul combinat de utilizare a capacităţii de producţie de la punerea în exploatare. Preţurile pe piaţă competitivă se formează în mod liber, concurenţial, prin raportul intre cerere şi oferta. Astfel, elementul predominant de influenta asupra veniturilor din exploatare îl reprezintă preţul de piaţă al energiei electrice. Cu toate acestea, pentru anul 2022, exista un grad mare de certitudine cu privire la realizarea veniturilor propuse prin prezentul proiect de BVC, având în vedere proporţia relevanta a cantităţii deja contractate”.

    Compania estimează la 2,52 mld. lei profitul din exploatare, plus 173% faţă de cel bugetat în 2021. “Principalii factori cu impact semnificativ în determinarea profitului din exploatare, în sensul influenţării veniturilor din exploatare, sunt preturile estimate de vânzare pentru energia electrică, iar în sensul influenţării cheltuielilor din exploatare, acestea sunt estimate la un nivel suficient necesar realizării activităţii societăţii, în condiţii de asigurare a securităţii nucleare şi a menţinerii unui nivel cert al cantităţii de energie electrică disponibilă pentru onorarea contractelor de vânzare a energiei electrice”.

     

     

  • Tarom a încheiat anul cu venituri de aproape trei ori mai mari şi pierderi de aproape 400 mil. lei. „Tarom e o gaură neagră care mănâncă anual zeci de milioane de euro din banii contribuabililor”

    Conform bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat publicat în Monitorul Oficial în data de 31 decembrie 2021, în bugetul iniţial al companiei, veniturile erau esti­mate la circa 1,1 mi­liarde lei şi pierde­rile erau prevăzute să fie de circa 230 de milioane lei, scrie ZF.

    Veniturile iniţiale au fost estimate la circa 85% din ni­velul înregistrat în 2019, ultimul an fără evenimente speciale pe piaţa aviatică. Anul 2021 a adus la fel de multă incertitudine pentru operatorii aerieni ca în 2020, astfel că mulţi au fost nevoiţi să îşi recalibreze orarul de zbor constant. Ultimul an în care Tarom a reuşit să obţină profit a fost 2007, când profitul net raportat a fost de 72 mil. lei la o cifră de afaceri de 867 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Claudiu Năsui, fostul mi­nistru al economiei, reclamă faptul că pierderile înregis­trate an de an de companie arată de fapt manage­mentul defec­tuos.

    „Fix în ultima zi a anului, guvernul PSD-PNL a publicat noul buget al Tarom pentru anul 2021. De ce ar modifica statul bugetul unei companii fix în ultima zi a anului? Un buget pentru anul 2021 ar trebui aprobat înainte de 2021 sau măcar la începutul anului ca să aibă efecte“, scrie Claudiu Năsui pe pagina sa de Facebook: „Cu toate acestea, guvernul a publicat o rectificare în fix ultima zi a anului. De ce? Să ne uităm la indicatorul-cheie: profitul sau pierderea. Pierderile în noul buget cresc cu 73% faţă de ce se prognoza iniţial. În cazul Tarom, nu e niciun dubiu că va fi pierdere. Companiile de stat funcţionează fix ca înainte de 1989 în Republica Socialistă România. Tarom este etern pe pierderi„Toate companiile de stat sunt pe pierderi, cu puţine excepţii care exploatează monopoluri în energie. Genul acesta de rectificare se face ca să se acopere conducerea companiei. Practic acum pierderile pe 2021 vor fi fix cele «prognozate» în ultima zi a anului, după ce s-au făcut deja. “

    „Tarom e o gaură neagră care mănâncă anual zeci de milioane de euro din banii contribuabililor. Peste 2,3 miliarde de lei din 2010 până acum. Înţelegeţi că ultimul lor an profitabil a fost 2007. Atunci au venit companiile private şi i-au luat din cota de piaţă prin preţuri mai mici şi, ce să vedeţi, cu profituri bune. Reţineţi că Tarom primeşte ajutoare de stat şi i se acoperă şi pierderile, tot din banii contribuabililor“, spune pentru ZF Claudiu Năsui.

    El este de părere că astfel de companii, care acumulează doar pierderi şi datorii, trebuie închise sau vândute.

    „Companiile de stat nu vor fi niciodată profitabile, în afară de câteva care exploatează monopoluri, cum ar fi în energie. Ele sunt folosite pentru a angaja activ politic şi a direcţiona fonduri publice către firmele de partid care le căpuşează. Problema nu e de management, ci de proprietate. Poţi pune orice management, dacă proprietar e statul. Niciun manager nu se poate opune pe termen lung dorinţei de căpuşare a politicienilor“, explică acesta.

    Începând de marţi, Tarom are un alt director general, este vorba de Mihăiţă Ursu, care a ocupat aceeaşi funcţie până în luna iunie a anului trecut. Mihăiţă Ursu a preluat funcţia de la Cătălin Radu Prunariu, care a fost numit director general în luna iunie a anului trecut. Cătălin Radu Prunariu lucrează de 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcţie deţinută fiind cea de director operaţiuni zbor. După ce Consiliul de Administraţie a luat decizia schimbării directorului, Cătălin Radu Prunariu va ocupa funcţia pe care o avea înainte şi anume aceea de director operaţiuni zbor.

  • Marile pariuri pentru economie în 2022: expansiunea PIB cu 4,6%, deficit bugetar de sub 6% cu creşterea veniturilor de 13%, ţinerea inflaţiei şi deficitelor macro sub control

    Marile pariuri pentru economia României în 2022 sunt legate de creşterea economică de 4,6% pe care mizează guvernul şi pe care şi-a construit bugetul din 2022. Veniturile trebuie să crească cu 13%, la o creştere a cheltuielilor bugetare cu 11%, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la 5,84% din PIB.

    2022 este un an complicat pentru economia României. După un 2021 în care economia a performat mult peste aşteptările de la început de an, urmează un 2021 complicat pentru că avansul economiei a venit cu preţul său şi anume creşterea deficitelor gemene – deficitul comercial cu impact în deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

    De asemenea, inflaţia, care la început de an, în proiecţia pe baza căreia a fost construit bugetul la început de 2021 era de 2,5% la final de an, a ajuns în noiembrie la 7,8% şi este prognozată la 7,7% până la final de an. Dacă guvernul nu venea cu plafonarea preţurilor la energie şi gaze, analiştii financiari sunt de părere că inflaţia se putea duce la peste 9%. Potrivit prognozei Băncii Naţionale a României, inflaţia s-ar putea tempera înspre a doua parte a lui 2022. Guvernul mizează în construcţia bugetară din 2022 pe o inflaţie la final de an de 4,7%, cu o medie anuală de 6,5%.

    Veniturile la bugetul de stat sunt estimate la 440 mld. de lei, în creştere cu 13% faţă de 2021, ajutate şi de inflaţie (încasările statului din TVA, a doua cea mai importantă resursă la bugetul de stat, cresc odată cu inflaţia). Majorarea veniturilor este considerată optimistă de către analiştii financiari, în special pe partea de venituri fiscale, unde guvernul speră să strângă peste 10 mld. de lei în plus din colectarea mai bună a taxelor.

    Deficitul comercial al României, adică valoarea exporturilor de bunuri vs. valoarea importurilor, ajunge la final de 2021 la 23,5 mld. de euro, un nivel record, care pune presiune pe moneda naţională, cu reverberaţii în întreaga economie. În 2022 deficitul comercial al României va ajunge la peste 26 de mld. de euro, iar perspective de reducere, cel puţin pe termen scurt, nu există.

    Peste toate riscurile şi provocările economiei din 2022, se adaugă influenţa crizei sanitare, în toată Europa. De asemenea., evoluţia economiei europene este un factor-cheie pentru performanţa economiei româneşti, întrucât zona euro este de departe cel mai mare partener comercial al României.

     

     

     

     

     

  • ATENŢIE. ANAF scoate tunurile grele şi începe verificările masive. Cine sunt românii care sunt vizaţi şi amendaţi

    Inspectorii antifraudă fiscală au identificat în acest an 35 de persoane care au obţinut venituri de circa 26 milioane lei din activităţi online pe care nu le-au declarat, cea mai mare sumă fiind de 2,1 milioane lei, obţinută în 2016-2017, a anunţat miercuri ANAF.

    Instituşia a început să verifice în acest an veniturile obţinute din activitatea online, precum monetizarea publicării de conţinut multimedia pe website-uri, reţele de socializare şi platforme audio-video (Facebook, YouTube s.a.), sau din vânzarea de programe/aplicaţii software pe platforme dedicate, precum Google Play Store.

    Pentru recuperarea obligaţiilor fiscale nedeclarate au fost emise deja decizii de impunere.

    Una dintre cele mai mari sume nedeclarate, identificată până în prezent, este de 2,11 milioane lei. Aceasta a fost obţinută în perioada 2016-2017 de către o persoană născută în anul 1993, care a monetizat prin Google AdSense traficul generat de conţinutul publicat pe un site web. Pe numele acestei persoane a fost emisă Decizie de impunere pentru suma de 483.587 lei.

    ANAF subliniază că, în aceeaşi măsură, există şi persoane care şi-au declarat veniturile obţinute din aceste activităţi.

    De exemplu, o persoană născută în 1985 a obţinut în perioada 2020-2021 venituri totale de cca 1,70 mil lei şi a depus Declaraţia Unică, în care a declarat venitul net impozabil obţinut în 2020, şi a achitat impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente.

    Inspectorii antifraudă fiscală vor continua să verifice veniturile obţinute din activităţi specifice mediului online pentru asigurarea creşterii gradului de fiscalizare şi a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili.

    ANAF recomandă tuturor celor care desfăşoară, sau intenţionează să înceapă, o astfel de activitate, să se asigure că declară şi achită toate obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat.

  • ATENŢIE. ANAF scoate tunurile grele şi începe verificările masive. Cine sunt românii care sunt vizaţi şi amendaţi

    Inspectorii antifraudă fiscală au identificat în acest an 35 de persoane care au obţinut venituri de circa 26 milioane lei din activităţi online pe care nu le-au declarat, cea mai mare sumă fiind de 2,1 milioane lei, obţinută în 2016-2017, a anunţat miercuri ANAF.

    Instituşia a început să verifice în acest an veniturile obţinute din activitatea online, precum monetizarea publicării de conţinut multimedia pe website-uri, reţele de socializare şi platforme audio-video (Facebook, YouTube s.a.), sau din vânzarea de programe/aplicaţii software pe platforme dedicate, precum Google Play Store.

    Pentru recuperarea obligaţiilor fiscale nedeclarate au fost emise deja decizii de impunere.

    Una dintre cele mai mari sume nedeclarate, identificată până în prezent, este de 2,11 milioane lei. Aceasta a fost obţinută în perioada 2016-2017 de către o persoană născută în anul 1993, care a monetizat prin Google AdSense traficul generat de conţinutul publicat pe un site web. Pe numele acestei persoane a fost emisă Decizie de impunere pentru suma de 483.587 lei.

    ANAF subliniază că, în aceeaşi măsură, există şi persoane care şi-au declarat veniturile obţinute din aceste activităţi.

    De exemplu, o persoană născută în 1985 a obţinut în perioada 2020-2021 venituri totale de cca 1,70 mil lei şi a depus Declaraţia Unică, în care a declarat venitul net impozabil obţinut în 2020, şi a achitat impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente.

    Inspectorii antifraudă fiscală vor continua să verifice veniturile obţinute din activităţi specifice mediului online pentru asigurarea creşterii gradului de fiscalizare şi a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili.

    ANAF recomandă tuturor celor care desfăşoară, sau intenţionează să înceapă, o astfel de activitate, să se asigure că declară şi achită toate obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat.

  • Cifrele Wizz Air: 122 mil. euro venituri înregistrate pe zborurile din şi spre România în şase luni şi 28.000 de euro cifră de afaceri raportată local într-un an

    ♦ Wizz Air a suspendat 45 de rute din România începând cu ianuarie şi până în martie, conform boardingpass.ro.

    Zborurile din şi spre România au generat venituri de 122 de milioane euro în perioada aprilie – septembrie a acestui an pentru grupul ungar Wizz Air, conform datelor unui raport financiar al companiei. Cu toate că România este a doua cea mai importantă sursă externă de venit pentru grupul ungar, compania are local o subsidiară care a înregistrat anul trecut venituri de 137.000 lei (28.000 de euro), conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Wizz Air Hungary Ltd, compania locală a grupului Wizz, a avut anul trecut pierderi de 139 milioane lei şi 755 de angajaţi. Cu toate că pare a fi o anomalie fiscală, în cazul activităţilor de transport există o convenţie fiscală specială în care se precizează că veniturile obţinute din vânzarea de bilete de avion se raportează în statele în care sunt înregistrate avioanele.

    Perioada aprilie – septembrie reprezintă primul semestru financiar al companiei, ţinând cont de faptul că Wizz Air îşi finalizează anul fiscal în luna martie.

    Compania aeriană ungară este cea mai mare de pe plan local după numărul de pasageri, însă anul trecut, restricţiile de circulaţie din Europa au afectat considerabil activitatea acesteia, care a avut o scădere de 70% a pasagerilor transportaţi. În 2020, circa 3 milioane de pasageri au zburat cu Wizz Air din şi spre România.

    Cea mai importantă piaţă în grupul ungar este Italia, care a generat venituri de circa 128 de milioane de euro în perioada aprilie – septembrie, iar ţara care ocupă cel de-al treilea loc este Polonia, doar 66 de milioane de euro.

    Clasamentul aferent anului trecut arată diferit, iar în cel mai dificil an pentru industria aviatică pasagerii care au zburat din şi spre România au generat 58 de milioane de euro, fiind cea mai mare valoare a pieţelor externe în portofoliul Wizz Air. Miruna Diaconu

    Compania ungară a avut în primele şase luni de la începutul anului său fiscal venituri de 880 milioane euro şi a transportat circa 12,5 milioane de pasageri, faţă de 6,5 mil. pasageri în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cu toate că în prima parte a anului, Wizz Air a avut rezultate mai bune faţă de anul 2020, deciziile luate în ultima perioada de către compania arată o instabilitate ce duce la ajustarea orarului de zbor.

    Conform boardingpass.ro, Wizz Air a suspendat 45 de rute în perioada ianuarie – martie 2022. Datele din sistemul de rezervări al companiei arată faptul că Wizz Air nu va mai opera niciun zbor în perioada menţionată care erau programate pe 45 de rute din şi spre ţara noastră. Pentru alte rute, multe zboruri au fost reduse semnificativ, iar acest lucru se întâmplă atât pe piaţa locală, cât şi pe alte pieţe unde operează compania.

    Multe zboruri suspendate aveau ca puncte de plecare aeroporturile din Bacău, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timişoara şi Târgu Mureş.

    Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. în România, compania a început operaţiunile în 2007, odată cu intrarea ţării în Uniunea Europeană.

     

  • Cifrele Wizz Air: 122 mil. euro venituri înregistrate pe zborurile din şi spre România în şase luni şi 28.000 de euro cifră de afaceri raportată local într-un an

    ♦ Wizz Air a suspendat 45 de rute din România începând cu ianuarie şi până în martie, conform boardingpass.ro.

    Zborurile din şi spre România au generat venituri de 122 de milioane euro în perioada aprilie – septembrie a acestui an pentru grupul ungar Wizz Air, conform datelor unui raport financiar al companiei. Cu toate că România este a doua cea mai importantă sursă externă de venit pentru grupul ungar, compania are local o subsidiară care a înregistrat anul trecut venituri de 137.000 lei (28.000 de euro), conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Wizz Air Hungary Ltd, compania locală a grupului Wizz, a avut anul trecut pierderi de 139 milioane lei şi 755 de angajaţi. Cu toate că pare a fi o anomalie fiscală, în cazul activităţilor de transport există o convenţie fiscală specială în care se precizează că veniturile obţinute din vânzarea de bilete de avion se raportează în statele în care sunt înregistrate avioanele.

    Perioada aprilie – septembrie reprezintă primul semestru financiar al companiei, ţinând cont de faptul că Wizz Air îşi finalizează anul fiscal în luna martie.

    Compania aeriană ungară este cea mai mare de pe plan local după numărul de pasageri, însă anul trecut, restricţiile de circulaţie din Europa au afectat considerabil activitatea acesteia, care a avut o scădere de 70% a pasagerilor transportaţi. În 2020, circa 3 milioane de pasageri au zburat cu Wizz Air din şi spre România.

    Cea mai importantă piaţă în grupul ungar este Italia, care a generat venituri de circa 128 de milioane de euro în perioada aprilie – septembrie, iar ţara care ocupă cel de-al treilea loc este Polonia, doar 66 de milioane de euro.

    Clasamentul aferent anului trecut arată diferit, iar în cel mai dificil an pentru industria aviatică pasagerii care au zburat din şi spre România au generat 58 de milioane de euro, fiind cea mai mare valoare a pieţelor externe în portofoliul Wizz Air. Miruna Diaconu

    Compania ungară a avut în primele şase luni de la începutul anului său fiscal venituri de 880 milioane euro şi a transportat circa 12,5 milioane de pasageri, faţă de 6,5 mil. pasageri în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cu toate că în prima parte a anului, Wizz Air a avut rezultate mai bune faţă de anul 2020, deciziile luate în ultima perioada de către compania arată o instabilitate ce duce la ajustarea orarului de zbor.

    Conform boardingpass.ro, Wizz Air a suspendat 45 de rute în perioada ianuarie – martie 2022. Datele din sistemul de rezervări al companiei arată faptul că Wizz Air nu va mai opera niciun zbor în perioada menţionată care erau programate pe 45 de rute din şi spre ţara noastră. Pentru alte rute, multe zboruri au fost reduse semnificativ, iar acest lucru se întâmplă atât pe piaţa locală, cât şi pe alte pieţe unde operează compania.

    Multe zboruri suspendate aveau ca puncte de plecare aeroporturile din Bacău, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timişoara şi Târgu Mureş.

    Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. în România, compania a început operaţiunile în 2007, odată cu intrarea ţării în Uniunea Europeană.

     

  • De unde fac băncile profituri record în pandemie, în condiţiile în care dobânzile sunt încă mici? Băncile au dat drumul la provizioane, adică le trec pe venituri. Din dobânzile la credite, veniturile încasate de bănci au scăzut cu 2% după 9 luni/2021, iar cheltuielile cu dobânzile la depozite scad cu 19%

    ♦ În criza pandemică băncile eliberează deja provizioane şi îşi cresc profiturile cu 20-60%, în timp ce după criza anterioară pornită din 2009, băncile au avut ani cu pierderi ♦ Creşterea veniturilor nete din dobânzi este de doar 2%, la 11,8 mld. lei ♦ Profitul net la nivelul sistemului bancar românesc a atins după nouă luni din 2021 un nivel record de peste 6,4 mld. lei.

    O serie de bănci mari pre­zen­te pe piaţa românească au raportat creşteri consis­ten­te ale profiturilor în pri­mele nouă luni din 2021, de 20-60% faţă de câştigurile din aceeaşi perioadă din 2020. Iar profitul la nivelul sistemului bancar a atins un record de peste 6,4 mld. lei. Întrebarea este de unde fac băn­cile profituri record în pandemie în con­diţiile în care dobânzile sunt încă mici.

    O influenţă importantă asupra creşterii câştigurilor băncilor a venit din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor pro­vizioane, adică trecerea acestora pe ve­ni­turi, după ce anul trecut costurile mari cu ris­cul, respectiv banii puşi deoparte pen­tru aco­perirea creditelor neperformante po­ten­ţiale, presau pe câştigurile băncilor. Proble­ma este dacă nu cumva băncile dau pre­matur drumul la provizioane, în condi­ţi­ile în care ce este mai greu poate nu a trecut.

    Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, au con­tinuat să crească şi în primele nouă luni din 2021, însă rata de majorare a ajuns la doar 2,1%, până la 11,8 mld. lei, în con­di­ţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 9,5%, după cum reiese din datele trans­mise de BNR la solicitarea ZF.

    Băncile au încasat în nouă luni din 2021 ve­nituri din dobânzile percepute pentru cre­ditele acor­date de aproximativ 14,1 mld. lei, în scădere cu 2% faţă de nivelul înca­să­rilor din 2020. Astfel, se observă că venitu­rile din do­bânzi au intrat pe scădere după ce în 2020 creşteau.

    Pe de altă parte, cheltu­ielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în primele nouă luni din 2021 de circa 2,3 mld. lei, în scădere cu 18,7% comparativ cu 2020.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost de circa 6 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite.

    Marjele ridicate rămân o trăsătură defi­ni­to­rie a modelului de funcţionare a secto­ru­lui bancar românesc, după cum a ob­servat şi BNR în rapoartele publicate. În timp ce dobânzile medii remunerate de bănci la depozite au ajuns să fie compa­ra­bile şi la firme şi la populaţie, osci­lând în ju­rul a 1-2%, pe segmentul împru­mu­turilor diferenţele sunt mai evidente, companiile re­uşind să negocieze dobânzi me­dii mai mici la credite în raport cu persoanele fizice.

    În aceste condiţii, pe segmentul popu­laţi­ei marjele de câştig ale băncilor sunt aproxi­mativ duble faţă de cele pentru companii.

    Băncile prezente pe piaţa locală au practicat în primul semestru din anul 2021 pe segmentul companiilor un nivel al marjei de câştig – diferenţa dintre dobânda activă la creditele noi în lei şi dobânda pasivă la depozitele corporate noi în lei – cuprins între 3 şi 3,51 puncte procentuale, comparabile cu nivelurile din S1/2020, potrivit datelor BNR. Pe de altă parte, marja între dobânzile la creditele noi şi depozite noi pe segmentul populaţiei este aproape dublă, oscilând între 5 şi 6 puncte procentuale.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de instituţiile de credit au fost corelate cu ascensiunea creditării şi a economiei. În primele nouă luni din 2021 creditarea totală a făcut un salt mediu de 9,5% faţă de 2020, până la un sold de peste 314 mld. lei. Economia s-a revigorat în prima jumătate a anului, PIB crescând cu 6,5% faţă de S1/2020 pe serie brută şi cu 6,2% pe serie ajustată sezonier. Dar, datele Institutului Naţional de Statistică publicate recent arată un avans al PIB în T3 faţă de T2 de doar 0,3%, în vreme ce, în trimestrul al treilea faţă de T3/2020 creşterea a fost de 7,2%, iar pe primele trei trimestre, an/an, de 7,1%.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor.

    Veniturile nete din comisioane ale băncilor au ajuns după primele nouă luni din acest an la 3,3 mld. lei, fiind în creştere cu 20,1% faţă de 2020, după ce anul trecut au fost în scădere.

    Pe lângă avansul creditării, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor, şi veniturile din comisioane au susţinut majorarea profiturilor raportate de bănci.

    Sistemul bancar românesc, care numără 34 de bănci, a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit net record de peste 6,4 mld. lei, cu circa 43% pest câştigul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale BNR.

    Profiturile cumulate ale celor mai mari trei bănci din România – Banca Transilvania, BCR şi BRD – au totalizat 3,5 mld. lei în intervalul ianuarie – septembrie 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar, respectiv 53%.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară românească, a fost în primele nouă luni din 2021 pe locul 1 şi în topul celor mai mari profituri, cu un câştig net record de 1,47 mld. lei, în creştere cu 63,5% comparativ cu câştigul din aceeaşi perioadă din 2020, perioadă marcată puternic de pandemia COVID-19. Câştigul obţinut de Banca Transilvania în primele nouă luni din 2021 este cel mai mare din aceeaşi perioadă din ultimul deceniu.

    În cazul grupului BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, profitul net obţinut în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 1,14 mld. lei (232,5 mil. euro), în creştere cu 35% faţă de câştigul din primele nouă luni din 2020, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor, dar şi ca urmare a alocării de costuri cu riscul mai reduse.

    Locul 3 pe podium în topul profitabilităţii băncilor mari i-a revenit BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, care a reuşit să obţină în primele nouă luni din 2021 un profit net de 886 mil. lei, în creştere cu 23,3% faţă de rezultatul din acceaşi perioadă din 2020, perioadă marcată de debutul crizei COVID-19, ascensiunea câştigului din acest an fiind influenţată atât de costul riscului pozitiv, cât şi de avansul creditării.

     

  • Cei mai bogaţi cetăţeni americani omit impozitul pe proprietate şi provoacă un colaps de 50% a veniturilor IRS

    Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.

    Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.

    Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.

    Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.

    Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.

    Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.

    Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.

    În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.

    Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.