BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Din Rusia pentru Ungaria: gaze, energie nucleară, vaccinuri şi mulţi bani

    Şi nu s-a întors cu mâna goală de acolo.

    Pe lângă exporturi şi investiţii reciproce, discuţiile dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi Orban s-au concentrat mai întâi asupra gazelor, care, în urma încheierii în 2021 a unui acord pe 15 ani cu gigantul rus Gazprom, sunt livrate acum către Ungaria la un ritm de 4,5 miliarde de metri cubi pe an via interconectorul sârbo-ungar şi Austria, scrie Euractiv.

    Înaintea vizitei sale, Orban anunţase că va încerca să crească acest volum cu 1 miliard de metri cubi pe an. Putin a declarat că se aşteaptă ca decizia privitoare la cererea lui Orban să fie luată la începutul lunii aprilie, adăugând însă că creşterea respectivă „nu ar trebui să fie o problemă prea mare pentru noi“.

    Referindu-se la stocurile în scădere din Europa, Putin a declarat că „va fi probabil o problemă pentru partenerii noştri din Europa şi anul viitor. Ungaria nu va avea nicio problemă pentru că ne vom înţelege cu privire la volume suplimentare“.

    Mesajul: prietenii Rusiei vor primi gaze ieftine, în timp ce europenii vor fi în continuare prinşi în ghearele crizei energetice, arată Vlagyiszlav Maksimov de la Euractiv.

    Relaţiile economice dintre Budapesta şi Moscova nu fac decât să se adâncească, iar partea centrală a cooperării dintre cele două ţări este legată de extinderea centralei nucleare Paks, construită cu gigantul rus Rosatom.

    Proiectul de 12,5 miliarde de euro, pentru care statul rus a oferit un împrumut de 10 miliarde de euro, înregistrează în prezent întârzieri din cauza procesului de autorizare, însă Budapesta speră că va aduce beneficii dincolo de diversificarea energetică.

    Orban a primit de asemenea un cadou surpriză din partea lui Putin: o linie de credit de 2 miliarde de dolari pentru construirea unei linii de transport feroviar de mărfuri, similară căii ferate Belgrad-Budapesta finanţată de China, de la graniţa ungaro-ucraineană la oraşul Gyor din vestul Ungariei.

    În cadrul vizitei, premierul ungar a anunţat de asemenea că autorizarea vaccinului rusesc Sputnik Light este aproape finalizată şi a promis că Ungaria va achiziţiona vaccinul. Ungaria a fost una dintre puţinele ţări din UE care a utilizat primul vaccin Covid al Rusiei, Sputnik V, deşi acesta nu a fost aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentului.

    Orban a discutat şi posibilitatea introducerii de zboruri directe către Budapesta din Ekaterinburg şi Kaliningrad.

    Ungaria este „un partener important“ al Rusiei în Europa, a declarat preşedintele rus după cinci ore de discuţii cu premierul Orban, potrivit Hungary Today. În pofida pandemiei, comerţul bilateral a crescut cu 30% la 5,5 miliarde de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, investiţiile de ambele părţi ridicându-se la 1 miliard de dolari, a precizat acesta.

  • Lidl inaugurează o bază de logistică de 100 mil. euro în apropiere de Budapesta

    Lanţul german de discount Lidl a inaugurat o bază logistică de 36 miliarde de forinţi (100 milioane de euro) în Ecser, în apropiere de Budapesta, pentru a-i deservi magazinele din capitala ungară şi din împrejurime, scrie Budapest Business Journal.

    Lanţul german de discount Lidl a inaugurat o bază logistică de 36 miliarde de forinţi (100 milioane de euro) în Ecser, în apropiere de Budapesta, pentru a-i deservi magazinele din capitala ungară şi din împrejurime, scrie Budapest Business Journal.

    Investiţia a creat 413 locuri de muncă şi a fost susţinută cu un grant guvernamental de 1,2 miliarde de forinţi.

     

  • A apărut un proiect misterios chino-ungar de construire de căi ferate care să facă din Ungaria un hub de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală

    Guvernele Ungariei şi Chinei ar putea lansa discuţii în scurt timp privitoare la o posibilă cooperare, obiectivul privind construirea de căi ferate care să ajute Ungaria să devină un centru de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală, relatează Daily News Hungary.

    Detaliile privind colaborarea vor fi definite de ambele părţi, însă proiectele specifice nu vor fi menţionate. Acordul ar putea oferi un cadru general.

    Cu ajutorul dezvoltării de căi ferate de mare viteză, ţările V4 ar putea fi legate. Până acum, există patru proiecte cunoscute: Budapesta-Bratislava, Budapesta-Praga, Budapesta-­Varşovia şi Budapesta-Cluj-Napoca. O linie între capitala maghiară şi Belgrad, capitala Serbiei, este deja în proces de modernizare.

    În spiritul politicii de deschidere către Est, Ungaria caută constant oportunităţi de cooperare cu partenerii chinezi. Unul dintre principalele obiective ale proiectului pentru Ungaria este de a deveni un centru de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală.

    Acesta este motivul din spatele eforturilor guvernului ţării de a utiliza metode logistice moderne şi sigure de a conecta regiuni şi continente. China este un partener ideal pentru proiect, din moment ce ţara a reuşit să construiască două treimi din cea mai densă reţea de căi ferate de mare viteză a lumii.

    Construcţia de căi ferate va fi clar o prioritate a eforturilor Ungariei de dezvoltare a transporturilor în următorii 10-15 ani.

    Una dintre cele mai importante rute este Budapesta-Belgrad. Pro­iectul va fi finalizat până în 2025 şi este finanţat de China, Ungaria şi Serbia.

    Peter Szijjarto, ministrul maghiar al afacerilor externe, a declarat că „din ce în ce mai multe mărfuri chinezeşti ajung în porturile greceşti şi au nevoie să fie transportate către Europa Centrală şi de Vest“. Competiţia pentru oferirea unei rute de tranzit pentru acestea este acerbă, potrivit lui Szijjarto.

    Ungaria şi China au mai încheiat acorduri în domeniul transportului feroviar în trecut, Ungaria importând şi exportând direct în China pe calea ferată. În noiembrie anul trecut, Rail Cargo Operator şi Rail Cargo Hungaria au anunţat că vor opera curse regulate de transport feroviar de mărfuri din Budapesta către China.

    Chinezii şi-au intensificat în ultima vreme transportul feroviar de mărfuri către Ungaria, dar şi către Polonia şi Rusia. Iar giganţii chinezi au început recent să deschidă depozite şi în Europa de est. AliExpress a anunţat finalizarea primului centru logistic independent din Polonia, iar grupul CECZ construieşte un depozit de 74 milioane de euro în Vac, nordul Budapestei.

    În efortul de a-şi facilita exportul de produse locale, Ungaria anunţa în anii trecuţi că oraşul italian Trieste va deveni rampa de lansare peste mări pentru exporturile sale.

     

  • Măsură drastică. Guvernul Viktor Orban plafonează preţul la: zăhăr, lapte, piept de pui, pulpă de porc

    Premierul ungar Viktor Orban a anunţat plafonarea preţurilor la şase produse alimentare de bază începând cu 1 februarie. Mişcarea, care a fost luată pentru a combate inflaţia, vine înaintea alegerilor ce vor avea loc în această primăvară.

    Viktor Orban a precizat într-o declaraţie video pe pagina sa de Facebook, miercuri seara, că măsura va viza zahărul, făina, uleiului de gătit, pulpa de porc, pieptul de pui şi laptele.

    Preţurile pentru aceste produse vor trebui să revină la nivelul din 15 octombrie anul trecut în fiecare magazin, a spus premierul ungar.

    Plafonarea preţurilor vine în contextul în care inflaţia este în creştere în întreaga Europă. Rata anuală a inflaţiei în Ungaria ajuns la 7,4% în noiembrie.

    În noiembrie, guvernul a plafonat preţurile la benzină la 480 de forinţi (1,55 euro), relatează Reuters.

    Orban care se află la putere din 2010 are în faţă cea mai dificilă rundă de alegeri. Opoziţia a făcut front comun împotriva regimului său pentru alegerile generale din 3 aprilie.

    Sondajele recente sugerează o cursă strânsă între partidul de guvernământ Fidesz al lui Orban şi candidatul comun al opoziţiei pentru funcţia de prim-ministru, Peter Marki-Zay.

  • Focar de gripă aviară lângă graniţa României. Virusul descoperit în Ungaria se poate transmite la om

    Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad anunţă că focarul de lângă graniţa cu România a fost descoperit într-o fermă.

    Este vorba despre un focar primar cu subtipul H5N1, într-o fermă cu un efectiv de peste 12.000 de raţe.

    Deoarece există posibilitatea transmiterii viusului de la păsări la om, dar şi pentru protejarea fermelor din România, reprezentanţii DSVSA au pus în aplicare un plan de acţiuni.

    Măsurile vizează comerţul cu păsări, ouă, furaje, carne şi produse din carne de pasăre ce provin din ţările afectate, dar şi monitorizarea păsărilor sălbatice.

    În prezent, numeroase ţări din Uniunea Europeană sunt afectate de valul de gripă aviară înalt patogenă. Cele mai mari probleme sunt în Italia şi Ungaria.

  • Ungurii vor să racordeze drumul expres Arad-Oradea la reţeaua lor de autostrăzi şi drumuri expres

    Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean Békés (Ungaria), referitoare la interesul guvernului ungar de a conecta drumul expres Arad-Oradea la drumul expres M44 din Ungaria, care face legătură între Békéscsaba şi autostrada spre Budapesta. Guvernul ungar a anunţat că realizarea drumului M44 este o prioritate regională.

    Conectarea M44 la drumul expres Arad-Oradea se va putea realiza în zona Salonta, pe ruta Békéscsaba-Sarkad-Kötegyán-graniţă-Salonta. Din cauza restricţiilor de mediu în lunca Crişului Alb şi al Crişului Negru, alte posibile puncte de racordare, aceasta a fost considerată varianta optimă de către partea maghiară, anunţă, joi, CJ Arad.

    „Partea maghiară m-a informat că demarează un studiu tehnic pentru analizarea circumstanţelor şi condiţiilor racordării M44 la drumul expres Arad-Oradea. Rezultatul studiului va fi transmis Consiliilor Judeţene Arad şi Bihor, respectiv Guvernului României. Un astfel de record ar fi posibil prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. În Ungaria drumul expres este construit deja până la Lakitelek, deci ar mai rămâne de realizat doar câţiva kilometri până la graniţă. Aşa cum am afirmat permanent, drumul expres Arad-Oradea creează dezvoltare, iar oportunitatea sa a fost recunoscută foarte rapid şi de autorităţile de la Budapesta. Prin conectarea acestui drum la reţeaua maghiară de drumuri expres şi autostrăzi, putem spune că drumul expres Arad-Oradea ar dobândi nu doar o importanţă zonală, ci una euroregională, ceea ce confirmă calculele noastre din momentul în care Consiliile Judeţene Arad şi Bihor, respectiv primăriile Arad şi Oradea au început acest demers”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

    Pe partea maghiară, a fost constituit Grupul de Lucru al Conectării Drumurilor Expres Ungaria-România, condus de Zsolt Thorockay, din cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei. Grupul s-a reunit la Gyula, Ungaria, unde a fost luată în discuţie joncţiunea cu drumul expres Arad-Oradea.

    Ordinul de începere pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Arad-Oradea a fost dat în luna august 2021. Până în prezent, au fost elaborate analiza multicriterială şi studiul arheologic şi a fost stabilită varianta de traseu.

    CJ Arad arată că sunt în curs de elaborare documentaţiile privind ocuparea terenurilor, studiul de evaluare a impactului asupra mediului, planurile urbanistice zonale, documentaţiile pentru obţinerea unor avize şi acorduri.

  • Tranzacţie finalizată: Digi iese după 23 de ani de pe piaţa din Ungaria pentru 625 mil. euro. Compania a încasat banii pe 3 ianuarie 2022, care vor merge la rambursarea unor datorii şi investiţii, chiar şi în Europa de Vest

    Digi Communications (DIGI), operator de telecomunicaţii cu o capitalizare de 830 mil. euro şi ale cărui acţiuni sunt incluse în indicele principal BET al Bursei de la Bucureşti, a anunţat luni seară, 3 ianuarie 2022, că a finalizat tranzacţia de vânzare a operaţiunilor din Ungaria şi că a încasat suma de 625 mil. euro.

    Luni, acţiunile DIGI au închis şedinţa de tranzacţionare la 41,5 lei, plus 1,2%. Compania arată în raportul publicat la bursă că va folosi această sumă pentru plata unor datorii cât şi pentru investiţii, inclusiv pe pieţe potenţial noi din Europa de Vest.

    “Societatea doreşte să informeze investitorii şi piaţa că, la data de 3 ianuarie 2022, Filiala din România a Societăţii (RCS&RDS) şi 4iG Plc. (4 iG Plc.), unul dintre operatorii de top de pe piaţa de IT şi telecomunicaţii din Ungaria au finalizat cu succes tranzacţia privind achiziţia DIGI Távközlési Szolgáltató Ltd. (Digi Ungaria) şi a filialelor sale, Invitel Ltd., Digi Infrastruktúra Korlátolt Felelősségű Társaság şi I TV Ltd., de către 4 iG Plc”.

    Digi, cât şi filialele, vor folosi suma pentru rambursarea datoriei financiare, precum şi pentru a continua investiţiile pe pieţele pe care îşi desfăşoară operatiunile şi pe pieţe potenţial noi din Europa de Vest, potrivit companiei.

    “Urmare a îndeplinirii şi/sau renunţării la îndeplinirea condiţiilor stabilite de către părţi la semnarea contractului de vânzare-cumpărare şi aplicării tuturor ajustărilor relevante, la data de 3 ianuarie 2022 un preţ total de aproximativ 624,98 milioane de euro a fost încasat de către RCS&RDS”.

    Digi Ungaria este un operator de servicii de telecomunicaţii cu o poziţie de top pe piaţa locală, prezent de 23 de ani în Ungaria unde oferă un portofoliu complet de servicii de televiziune prin cablu şi satelit (DTH), date fixe şi mobile şi telefonie fixă si mobila.

    La data de 31 decembrie 2020, Digi Ungaria furniza servicii către mai mult de 1,1 milioane de abonaţi la nivel naţional şi înregistra peste 2,5 milioane de unităţi generatoare de venituri (RGU). În 2020, operaţiunile din Ungaria ale DIGI au înregistrat venituri consolidate de 70 miliarde HUF (app. 200 milioane EUR) şi EBITDA ajustată de 19 miliarde HUF (app. 54 milioane EUR).

    4iG este condusă de apropiaţi, poate chiar interpuşi în afaceri, ai premierului Orban, a fost ajutată să crească mare înghiţind rămăşiţe de la Deutsche Telekom, a devenit prin achiziţii jucător strategic în telecomunicaţii şi sateliţi şi a ajuns până la urmă sub scutul unui puternic producător de tehnică militară din Germania. 4iG are legături puternice cu cel mai bogat om de afaceri din Ungaria care, poate nu întâmplător, este prietenul din copilărie al premierului Orban. 4iG îşi obţine cele mai multe din venituri din contracte guvernamentale.

     ​

  • Un specialist compară România şi Ungaria: ambele ţări au luat măsuri în dorul lelii în pandemie

    Un medic român a făcut o comparaţie între modul în care au acţionat România şi Ungaria în timpul pandemiei. Ambele ţări au luat măsuri epidemiologice în dorul lelii, iar rezultatul se vede în ratele uriaşe de mortalitate şi de infectare, a spus medicul Gabriel Tatu-Chiţoiu.  

    Specialistul român susţine că autorităţile din România şi Ungaria au adoptat, în mod greşit, varianta „selecţiei naturale” în timpul pandemiei. Asta deşi Ungaria a fost lăudată iniţial pentru măsurile luate.

    „Mai doreşte vreun antivaxer/pro-antivirale în COVID/pro vaccin chinezesc sau vaccin Sputnik să ne dea drept exemplu Ungaria (ţară producătoare de antivirale şi care a folosit din plin Sputnik)? Şi la ei şi la noi s-a „mers” practic pe selecţie naturală. Măsuri epidemiologice luate în dorul lelii… Efect: rate de infectare şi mortalitate uriaşe la 1 milion de locuitori comparativ cu ţările masiv vaccinate şi cu măsuri antiepidemiologice elementare aplicate”, a explicat medicul Tatu-Chiţoiu.

    Specialistul român mai spune că rata de infectare în Ungaria este mai mare decât în România.

    „Dacă eram „neliniştiţi” că ungurii ne-au bătut la mortalitate în valurile anterioare cu voia autorităţilor române am mai „recuperat” din distanţă în valul 4 în care i-am bătut noi pe unguri la mortalitate cu tot consumul masiv de Arbidol luat la preţ de speculă de pe tarabele din pieţe. Iar rata de infectare în Ungaria, cu toată producţia lor de antivirale, este vădit mai mare decât în România” a adăugat medicul român.

    Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.797.706 de cazuri de persoane infectate cu coronavirus. Dintre acestea, peste 58.000 au murit.

  • Ungaria va majora pensiile anul viitor cu mai mult decât plănuise iniţial

    Ungaria va creşte pensiile mai mult decât intenţionase iniţial anul viitor, a anunţat premierul ţării, Viktor Orban, potrivit Bloomberg.

    Pensiile de stat vor creşte cu 5% în loc de 3% în condiţiile în care inflaţia peste aşteptări este estimată a persista pe tot parcursul anului viitor.

    2022 este e asemenea un an în care Orban speră să obţină o nouă victorie în alegerile generale programate pentru primăvară.

     

  • Negocierile s-au încheiat: Digi va încasa 625 de milioane de euro în urma vânzării operaţiunilor din Ungaria către compania 4iG, apropiată premierului Orban

    Grupul de comunicaţii fixe şi mobile Digi, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, anunţă încheierea contractului de vânzare-cumpărare privind operaţiunile sale din Ungaria către 4iG.

    Digi este listat la Bursa de Valori Bucureşti şi are o capitalizare de 3,57 miliarde lei (722 milioane euro).

    RCS & RDS, filiala din România a DIGI, şi 4iG, companie care activează pe piaţa de IT şi telecomunicaţii din Ungaria, au agreat la finalul lunii martie 2021 termenii unui acord preliminar care vizau o eventuală tranzacţie pentru cumpărarea DIGI Távközlési Szolgáltató Ltd. şi a filialelor Invitel, I TV si DIGI Infrastructure.

    În 29 noiembrie, părţile au finalizat negocierile şi au încheiat documentele tranzacţiei pentru transferul filialelor şi operaţiunilor DIGI din Ungaria către 4iG pentru 625 de milioane de euro.

    Tranzacţia este supusă unor condiţii, inclusiv aprobării autorităţilor de concurenţă, anunţă compania.

    Grupul DIGI a fost prezent timp de 23 de ani în Ungaria, perioadă în care a construit un operator de servicii de telecomunicaţii cu o poziţie de top pe piaţa locală, oferind un portfoliu complet de servicii de televiziune prin cablu şi satelit (DTH), date fixe şi mobile, precum şi telefonie fixă şi mobilă. Totodată, DIGI este primul furnizor de servicii de telecomunicaţii din Ungaria care a lansat serviciul Fiberlink 10G, pachetul cu cea mai mare lăţime de bandă, lansând astfel un nou capitol de dezvoltare tehnologică pe această piaţă.

    La nivelul anului 2020, abonaţii DIGI pe piaţa din Ungaria erau în număr de 1,1 milioane la nivel naţional şi unităţile generatoare de venituri (RGU) de peste 2,5 milioane. Tot atunci, operaţiunile din Ungaria ale DIGI au înregistrat venituri consolidate de 70 miliarde HUF (200 milioane EUR) şi EBITDA ajustată de 19 miliarde HUF (54 milioane EUR).

    “Ungaria este o piaţă în care ne-am desfăşurat activitatea cea mai mare parte a existenţei noastre. Am construit acolo, împreună cu echipa locală, o afacere de care suntem foarte mândri şi care este unul dintre operatorii cei mai mari, mai avansaţi tehnologic şi mai de succes din această piaţă. Cu toate acestea, în condiţiile reorientării strategiei noastre către pieţe din vestul Europei, a venit momentul să îi lăsăm pe partenerii noştri de la 4iG să continue această frumoasă poveste şi avem încredere că vor continua munca noastră şi vor amplifica succesul acestui operator.” spune Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications N.V.

    Potrivit Autorităţii Naţionale Ungare de Media şi Telecomunicaţii (NMHH), DIGI este al doilea operator, după cota de piaţă deţinută, pe segmentele de servicii pay-TV, internet broadband şi telefonie fixă. Cu un model de business unic pe piaţa locală, activităţile Grupului DIGI în Ungaria au inclus operarea mai multor staţii de televiziune, canale de sport şi a altor patru canale tematice. Dimensiunea extinsă a activităţilor din Ungaria a fost în bună măsură sprijinită şi de numărul mare de angajaţi, aproximativ 3.000.

    4iG, cumpărătorul operaţiunilor Digi, are în spate un vehicul de investiţii (Konzum Management) în care este acţionar unul dintre aliaţii din business ai premierului Viktor Orban – Lorinc Meszaros.