BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Prima listare pe AeRO din anul 2016. Acţiunile Ascendia au crescut ieri cu 10% după şedinţa de deschidere şi au închis la 10 lei

    Ascendia (ASC), companie producătoare de software educaţional, cu afaceri de 4 mil. lei în 2015, s-a listat ieri pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, marcând astfel prima listare din 2016 pe acest segment.

    În 2015, compania a avut profit de 1,3 mil. lei.

    „Domeniul de activitate este foarte efervescent şi tendinţa globală este orientată către folosirea din ce în ce mai mult a produselor de eLearning. Văzând şi anticipând acest trend, am hotărât să găsim o sursă de finanţare care să ne permită să ne mişcăm cu tot avântul cu care ne putem mişca“ a spus Cosmin Mălureanu, directorul general al companiei şi în acelaşi timp acţionarul majo­ritar (63%).

    Preţul de deschidere al unei acţiuni ASC a fost ieri de 9,1 lei şi a închis la 10 lei, în creştere cu 10% după ce au fost realizate 80 de tran­zacţii cu un volum de 30.700 de acţiuni.

    Astfel, în prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de 14,44 mil. lei (3,2 mi­lioane de euro).

  • Ascendia se listează pe piaţa AeRo

    Compania românească specializată pe domeniuleLearning Ascendia (ASC)va intra la tranzacţionare în data de 7 iulie 2016, pe piaţa AeRO administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele Ascendia se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală.

    Domeniul de aplicaţii educaţionale(eLearning) – reprezentat pe de o parte de conţinut educaţional în format digital pentru corporaţii şi mediul academic, iar pe de altă parte de platforme educaţionale – va atinge 150 miliarde de dolari la nivel global până în anul 2020. România se situează în top 4 la nivel global  în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei utilizării cursurilor în format digital.

    Ascendia a înregistrat în anul 2015 o triplare a cifrei de afaceri, la 0,9 milioane euro şi o marjă a profitului net de 33%.

    Pentru copiii preşcolari şi şcolari, compania a creat produsele marca EduTeca, revista EduTeca, precum şi manualele şcolare tipărite şi digitale. Pentru segmentul de pregătire a specialiştilor din corporaţii, Ascendia produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din, precum ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România, Allianz, AdPharma etc.

    “Ascendia este o companie clădită pe baza pasiunii pentru educaţia de calitate şi a credinţei că putem contribui la schimbarea în bine a modului în care preşcolarii, şcolarii şi adulţii învaţă. Considerăm că ”listăm educaţia la bursă” pentru că dorim să ne concentrăm eforturile în direcţia reaşezării procesului de învăţare pe noi piloni, care să includă tehnologia şi produsele de eLearning şi în România, nu doar pe pieţele externe. Potenţialul industriei globale este enorm, cu creşteri anuale previzionate de două cifre. Am demonstrat prin proiectele pe care le-am dezvoltat că avem determinarea şi capacitatea de a contribui la ascensiunea acestui tip de educaţie, bazată pe instrumente moderne, în pas cu tehnologia. Suntem încrezători că viziunea noastră, confirmată de profesori, părinţi, specialişti în educaţie şi manageri, va fi împărtăşită şi de investitori”, a declarat Cosmin Mălureanu, Director General al Ascendia.

    Ca parte a procesului de listare pe piaţa de capital, Ascendia a adus în acţionariatul companiei fondul român de investiţii Certinvest Dinamic, care a preluat 10% din acţiunile acesteia, oferind premisele şi suportul pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

    Consultantul Autorizat care a derulatprocedura de admitere la tranzacţionare a acţiunilor Ascendia este este SSIF Intercapital Invest. Acţiunie Ascendia vor avea simbolul de tranzacţionare „ASC”. Listarea Ascendia pe piaţa AeRO va fi marcată printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare, care va avea loc la Bursa de Valori Bucureşti, pe 7 iulie 2016, la ora 9.30.

    “Aş dori să felicit Ascendia pentru decizia de a deveni o companie listată, pe o piaţă ce pare a fi una dintre cele mai promiţătoare pieţe de capital din Sud-Estul Europei şi în unele aspecte una dintre cele mai atractive pentru investitori şi antreprenori din întrega Europă Centrală si de Est. Suntem mulţumiţi că putem merge mai departe spre modernizare împreună cu Ascendia şi restul partenerilor noştri ce ne împărtăşesc viziunea, având totodată determinare şi curaj – valori ce vor aduce companii noi pe piaţa de capital.” a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti” aspusLudwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Prin listarea Ascendia pe piaţa AeRO, dorim să consolidăm segmentul companiilor private care se listează la bursă şi utilizează piaţa de capital pentru finanţare. Prin acest proiect, prezentăm investitorilor o companie inovatoare, dintr-un domeniu foarte căutat pe pieţele bursiere şi care are un potenţial important de creştere. Această listare continuă strategia Intercapital Invest de diversificare continuă a instrumentelor financiare prezentate investitorilor. Dorim ca acest eveniment să reprezinte o referinţă importantă pentru listările viitoare ale unor companii IT româneşti inovatoare”, a declarat Răzvan Paşol, Director General al SSIF Intercapital Invest.

  • O treime din IMM-urile din România sunt deţinute de femei; jumătate dintre clienţii BCR sunt femei

    O treime din înteprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din România sunt deţinute de femei, iar cele mai mult activează în Transilvania, potrivit BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie ZF.

    Femeile care apelează la serviciile BCR tranzacţionează mai des şi mai mult cu cardul la POS, încasează venituri în cont cu o mai mare regularitate decât bărbaţii şi sunt mari amatoare de cumpărături offline şi online, conform datelor actualizate ale companiei.

    “Datele noastre creionează portretul unei femei care tranzacţionează fără a recurge la numerar, face cumpărături frecvent, dar şi economii, e obişnuită cu plata automată a facturilor şi optează pentru internet banking”, a afirmat Dana Demetrian, Vicepreşedinte  retail BCR.

  • Doi miliardari americani primesc bani ca să cumpere petrol. Cum s-a ajuns aici

    Piaţa de petrol se află într-o zonă extrem de periculoasă, barilul ajungând să fie tranzacţionat cu 20 de dolari. În Canada preţul este chiar mai mic, respectiv de 8 dolari pe baril.

    Cu toate acestea, chiar şi preţul de 8 dolari pare mare raportat la o tranzacţie recentă încheiată de fraţii Kock. Flint Hill Resources, o unitate de rafinare deţinută de fraţii Kock, a anunţat că va cumpăra petrol nerafinat din North Dakota la preţul de -50 de cenţi.

    Un preţ negativ pare ceva de necrezut, dar explicaţia stă în faptul că petrolul s-a depreciat atât de mult încât producătorii dau bani cumpărătorilor interesaţi doar pentru a scăpa de materia primă.

    Petrolul cumpărat de Flint Hills conţine de asemenea o cantitate mare de sulf, iar pentru rafinarea acestuia este necesar un proces destul de costisitor, acesta fiind un alt motiv pentru care producătorii renunţă la preţ. Cantitatea extrasă zilnic în statul american North Dakota este de aproximativ 15.000 de barili pe zi.

    Preţurile petrolului au coborât miercuri, în timpul tranzacţiilor asiatice, la sub 28 de dolari pe baril, un nou minim al ultimilor 12 ani, supraoferta din piaţă continuând să influenţeze investitorii, potrivit MarketWatch.

    La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este tranzacţionat pe platforma electronică Globex în declin cu 3,2%, la 27,56 dolari pe baril, cel mai redus nivel din septembrie 2003.

    Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în coborâre cu 2%, la 28,19 dolari pe baril.

    Agenţia Internaţională pentru Energie anticipează în raportul lunar publicat în această săptămână că preţurile ţiţeiului vor continua probabil să scadă în acest an, piaţa fiind incapabilă să absoarbă cantităţile suplimentare de petrol provenite din ţări precum Iranul, care a ieşit de sub sancţiunile occidentale.

  • Primii paşi în AeRO

    Pe ringul principal al bursei de la Bucureşti, băncile au fost cele care au dat investitorilor motivede satisfacţie, în timp ce companiile din energie au jucat în tragedia petrolului ieftin.
    Bursa de la Bucureşti se pregăteşte să închidă anul 2015 cu un minus de 3%, aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din ultimii patru ani. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, are un minus de 3% pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2014 şi 17 decembrie 2015. În timp ce indicele companiilor din energie a adus investitorilor care au mizat pe acest sector de activitate pierderi mai mari, de peste 15%.

    Vedetele anului pe bursă au fost în acest an băncile  – BRD şi Banca Transilvania, care au marcat randamente şi de peste 60%. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare alături de tranzacţia dintre Banca Transilvania şi Volksbank România au fost motoarele care au alimentat raliul acestor acţiuni pe bursă.

    La extrema opusă se situează acţiunile companiilor din energie. Titlurile OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Sud-Est, s-au depreciat cu peste 25% în acest an, marcând astfel cea mai slabă evoluţie din indicele BET. Deprecierea acţiunilor Petrom a fost cauzată de rezultatele financiare în scădere ale companiei, trase în jos de prăbuşirea la minimele ultimilor şapte ani a cotaţiei barilului de petrol. Scăderi importante au marcat în acest an şi titlurile Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, care s-au depreciat cu 25%. Scăderea consumului de gaze în acest an cu circa 9% a afectat negativ rezultatele financiare ale companiei. Deşi Romgaz a fost în acest an cel mai bun plătitor de dividende din rândul acţiunilor lichide de la bursă, scăderea acţiunilor Romgaz a fost mai mare decât randamentul adus de dividende.

    În ultimii doi ani, investitorii au avut parte de listări din partea statului (Nuclearelectrica, Romgaz în 2013 şi Electrica în 2014), însă în anul 2015 nu a avut loc nicio listare a vreunei companii de stat, deşi lista de promisiuni ar fi plină – Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturile Bucureşti şi Romtelecom.
    Pentru prima oară însă după mulţi ani s-au listat companii private, pentru acest motiv anul 2015 putând fi declarat cel mai bun din 2008 încoace. Micile companii, businessurile antreprenoriale au fost cele care au avut curaj în 2015 să se deschidă către investitori, devenind companii publice. Pentru prima oară antreprenori din IT sau curierat au obţinut o evaluare publică şi transparentă a businessurilor proprii, graţie cotării la bursă.

    Este vorba despre companiile care s-au listat pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO operat de Bursa de Valori Bucureşti. Producătorul de software Life is Hard, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, firma de curierat Sameday şi firma de ITţC Bittnet Systems, dar şi Chronos Curier s-au listat în acest an pe AeRO.

    Miza din spatele AeRO, sistem de tranzacţionare relansat de BVB la începutul acestui an, este pe de-o parte revitalizarea pieţei locale de capital prin atragerea de investitori de retail şi a micilor companii care cu greu găsesc finanţare la bănci şi care nu se califică pentru o listare pe piaţa principală. Pe de altă parte, speranţele sunt că AeRO va asigura mai târziu necesarul de marfă pentru piaţa principală a bursei, în cazul în care companiile listate se vor dezvolta şi vor îndeplini criteriile de listare la cota bursei, mai dure şi mai stricte decât cele de pe sistemul alternativ. Regulile de listare pe AeRO sunt flexibile, iar compania are parte de ajutorul unui consultant specializat care o sprijină în pregătirea listării şi îi acordă asistenţă şi după intrarea la tranzacţionare.

    Acţiunile producătorului de software Life is Hard, intrate la tranzacţionare pe 8 decembrie, au avut cel mai bun debut, cu un avans de peste 50% în primele două zile. La cotaţia de 12,45 lei/unitate, întreaga companie este evaluată la 8,8 mil. lei. Life is Hard este controlată de antreprenorul clujean Cătălin Chiş, care deţine 66% din capital. Participaţia sa este evaluată la 5,8 mil. lei. El a văndut în şedinţa de tranzacţionare de marţi un pachet de 37.200 de acţiuni (5,3% din companie) la un preţ de 9,05 lei/titlu, în cadrul angajamentului luat de a asigura lichiditate companiei în prima perioadă de tranzacţionare.

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei, din care face parte şi compania Life is Hard. El a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de circa 20 mil. lei.
    Primele două companii listate pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, Sameday Courier şi fondul polonez Carpathia Capital, au fost validate de piaţă cu o valoare cumulată de peste 13 milioane de lei, demonstrând astfel că şi antreprenorii, şi start-up-urile pot folosi bursa locală pentru a atrage parteneri sau pentru a obţine un preţ transparent pentru propria afacere.
    Delivery Solutions, firma care deţine brandul Sameday, a fost fondată de omul de afaceri Octavian Bădescu.

    Tot pe AeRO a avut loc prima listare a unei companii româneşti din IT. Fraţii Logofătu, proprietarii Bittnet Systems, au fost primii milionari din IT pe care i-a produs bursa. SRL-ul înfiinţat de cei doi fraţi Logofătu în 2007 este acum o companie listată, cu o valoare pe bursă de 8 milioane de lei.

    „Ideea de a fi la un moment dat o companie publică a făcut dintotdeauna parte din cum vedeam noi evoluţia companiei. Noi credem că AeRO adresează un gol de finanţare pe care îl simţeau antreprenorii“, a declarat în ziua listării Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet.
    Dacă pentru cei doi fondatori poziţia de companie listată la bursă înseamnă şi marketing gratuit, Bursa de Valori Bucureşti speră ca listarea furnizorului de servicii de training IT să încurajeze şi alte firme start-up să‑şi caute pe piaţa de capital „sponsori“ pentru dezvoltare şi, la un moment dat în viitor, să se alăture numelor grele de pe piaţa principală.

    Deşi IT&C-ul este frecvent propus ca motor de dezvoltare, iar firmele din acest sector sunt văzute a fi competitive şi inovatoare, înainte de listarea Bittnet niciun antreprenor din domeniu nu s-a uitat către bursă pentru a atrage capital sau pentru a-şi vinde afacerea. Un rateu al AeRO a fost firma de curierat Chronos, care a intrat în insolvenţă la scurt timp de la listare. Companiile listate pe AeRO sunt firme de mici dimensiuni, iar regulile de listare sunt mai flexibile, motiv pentru care investiţiile în acţiunile acestor firme sunt mai riscante decât cele în acţiunilor companiilor listate pe piaţa principală a bursei, precum Petrom sau Romgaz.

    Pe AeRO s-au transferat în acest mare parte din firmele listate pe piaţa RASDAQ, care s-a desfiinţat în octombrie. Doar cinci firme listate pe RASDAQ s-au transferat pe piaţa principală a bursei – Albalact, IAR Braşov, Romcab, Mecanică Fină şi Prebet Aiud.

  • Subsolul internetului, sala de şedinţe a ISIS

    Pe lângă expansiunea teritorială, organizaţia fundamentalistă Stat Islamic (ISIS) a pornit o nouă campanie în lumea criminalităţii cibernetice. În timp ce agenţiile occidentale combat propaganda ISIS, programele de antrenament şi de recrutare de pe internetul vizibil, agenţia US Cyber Command este îngrijorată de penetrarea de către organizaţiile teroriste a aşa-numitului dark web, faţa nevăzută a internetului.

    Internetul pe care îl cunoaştem şi îl folosim în fiecare zi, format din site-uri accesibile prin motoare convenţionale de căutare precum Google, este cunoscut şi sub denumirea de surface web. Puţini utilizatori ştiu însă despre existenţa unui deep web, format din site-uri, reţele şi conţinut online care nu sunt indexate de motoarele de căutare. În timp ce majoritatea acestui material neindexat este inofensiv, o mică parte, dark web, este ascunsă în mod intenţionat. În cadrul acestui mediu nereglementat, o varietate de organizaţii criminale tranzacţionează droguri, arme, pornografie infantilă şi alte materiale ilicite. Este un ecosistem ideal pentru ISIS, ale cărei activităţi pe surface web sunt monitorizate îndeaproape, jihadiştii fiind forţaţi de măsurile guvernelor de a restricţiona conţinutul extremist să caute „paradisuri online” sigure.

    Dark web este din acest motiv o alternativă perfectă, inaccesibilă pentru majoritatea oamenilor, dar navigabilă pentru iniţiaţi şi complet anonimă.

    Cel mai popular mijloc de a accesa şi naviga pe dark web este utilizarea unui browser Tor. Conceput de US Navy ca mijloc de protejare a comunicaţiilor sensibile, browserul Tor permite utilizatorilor să ascundă adresele IP şi activităţile printr-o reţea mondială de computere şi diferite straturi de criptare (precum straturile unei cepe), care garantează anonimatul.

    Serviciile ascunse şi pieţele sunt listate pe pagini precum Hidden Wiki şi sunt accesibile doar prin intermediul Tor. Silk Road, o piaţă online pe care erau vândute droguri şi arme, a fost închisă de FBI în 2013. Vidul a fost umplut curând de o varietate de pieţe negre precum Agora, Evolution şi AlphaBay şi salutate de mulţi cumpărători şi vânzători asociaţi anterior cu Silk Road.

    Utilizarea reţelelor sociale de către ISIS este un fapt binecunoscut, dar atractivitatea dark webului constă tocmai în anonimatul serviciilor disponibile, potrivit unei analize de pe site-ul Institutului Uniunii Europene pentru Studii de Securitate.

    Sadaqa (donaţiile private) constituie principala sursă de venituri a ISIS, iar susţinători ai organizaţiei din întreaga lume ar fi utilizat monede digitale precum bitcoin pentru a transfera rapid bani în conturile acesteia, evitând riscul detecţiei. Monedele digitale sunt deseori folosite pentru plăţi legate de comerţul ilegal, extorcarea sau spălarea de bani, pentru că sunt mult mai greu de depistat.

    Site-uri de pe dark web cum ar fi Wall Street, Clone CC Crew sau Atlantic Carding ar putea fi folosite la rândul lor pentru finanţare, acestea fiind specializate în vânzarea de date ale cardurilor furate, piratarea datelor de pe PayPal şi chiar conturi furate de la Uber.

    ARME, TUTORIALE ŞI FORUMURI.

    În timp ce Uniunea Europeană se laudă cu unele dintre cele mai aspre reglementări în domeniul armelor din lume, procurarea acestora în interiorul graniţelor sale este posibilă prin intermediul dark webului. EuroGuns este un site care tranzacţionează toate tipurile de arme şi le expediază prin poştă.

    AK-47, tipul de arme de asalt utilizate de fraţii Kouachi în atacurile de la Charlie Hebdo, sunt vândute cu 550 de dolari bucata pe EuroArms, una dintre cele mai mari pieţe negre online pentru vânzări de arme.
    În spiritul unui brand creat de Anwar al-Awlaki, mai multe texte, cum ar fi „Cartea de buzunar a teroristului” şi „Ghidul explozibililor”, pot fi cumpărate de pe AlphaBay. Ca urmare a înăspririi controalelor la frontiere şi a constrângerilor legale impuse persoanelor apropiate de ISIS, călătoriile în Siria şi Irak au devenit tot mai dificile pentru simpatizanţii jihadişti. Dark web permite utilizatorilor să depăşească o parte din aceste restricţii. Serviciile de documente false oferă clienţilor paşapoarte de calitate, carnete de conducere auto, cărţi de identitate şi alte produse utilizabile în Marea Britanie, Statele Unite, Australia sau Belgia.

    Forumurile jihadiste şi reţelele sociale de pe surface web au fost intens utilizate de al-Qaeda la jumătatea anilor 2000. După ce raidurile serviciilor de securitate au condus la arestarea mai multor susţinători jihadişti, multe forumuri extremiste s-au mutat pe dark web, unde spaţiile virtuale private sunt criptate, iar membrii trebuie verificaţi de administratori. Linkurile şi adresele acestor spaţii închise devin apoi disponibile pe conturile sociale ale grupurilor extremiste. Ocazional, diferite grupuri teroriste concurează pentru controlul acestor forumuri. Shumukh al-Islam, de exemplu, este un forum care oscilează între susţinătorii ISIS şi cei ai al-Qaeda.
    Militanţii ISIS profită şi de comunicaţiile sigure şi private de pe dark web. Serviciile de e-mail precum Sigaint şi TorBox permit utilizatorilor să trimită şi să primească mesaje fără dezvăluirea locaţiei sau a identităţii.

  • Hotare, aşa cum sunt stabilite de bancnota de un leu

    Nu o să vorbesc aici despre conceptul acela cu două sau mai multe Românii, a fost mult prea des şi mult prea inutil invocat, dar o să vorbesc despre faţetele aceleiaşi Românii; personal, fac parte din categoria nefericiţilor pentru care lumea nu începe la Romană şi se termină la Şincai, aşa că micul orăşel de provincie unde o problemă de familie m-a dus săptămâna trecută nu m-a luat prin surprindere. Dar m-a făcut să mă gândesc.

    Este târgul unde am copilărit, numele nu are importanţă; oraşul are istorie, la un moment dat armata română a dat o probă de bărbăţie acolo şi a învins, un oraş care a avut ceva industrie, ba era ceea ce se chema la un moment dat nod de cale ferată – asta într-o vreme când trenurile circulau şi nu erau tăiate la fier vechi. Acum este doar un orăşel cenuşiu, un cenuşiu brăzdat de albul varului cu care sunt boite bordurile şi copacii din parc. Momentul duşului rece a fost cel în care am devenit conştient de faptul că leul era bancnota cu cea mai intensă circulaţie pe plan local, şi nu, faptul că spun asta nu înceamnă o lipsă de patriotism. Leul stabilea un soi de hotar nevăzut în România, despărţea cotidianul meu de cotidianul locuitorilor micului orăşel. O banală comandă de 80 de lei a declanşat un potop de mulţumiri de partea cealaltă de tejghelei, iar fata de la casieria magazinului local a surâs blând şi înţelegător la nefericirea şi la încurcătura unui bărbat aflat la rând în faţa mea: „…un leu? Lăsaţi, îl aduceţi mai târziu, sunt aici până la nouă…“.

    Este o faţetă a României unde se dau şpăgi de milioane de dolari, unde se negociază orice, unde se pun la cale afaceri, unde se exploatează bogăţiile subsolului şi unde tineri IT‑işti talentaţi fac chestii minunate. Dar cumva afacerile şi bogăţiile subsolului şi IT-iştii cei talentaţi sunt legaţi direct şi profund de insul acela căruia îi lipsea un leu pentru a-şi plăti cumprăturile, şi dacă nu vom înţelege asta, tehnocrat sau simplu cetăţean, naţia asta nu se va însănătoşi. Pentru că sărăcia cronică slăbeşte orice naţie şi taie orice şanse de a reuşi reabilitarea unei naţii.

    Cultura sărăciei înseamnă ideea de a împărţi oamenii în duşi de nas şi ducători de nas, în fraieri şi şmecheri. Mai înseamnă eliminarea egalităţii şanselor, idolatrizările gratuite şi folosirea de manipulări grosolane. Mulţumirea de a supravieţui în orăşele cenuşii, unde nu există spital, nu există dascăli, nu mai există destui copii pentru a umple sălile de clasă. În aceleaşi orăşele se fac locuri de joacă de 600 de milioane de lei vechi şi closete în curţile şcolilor de alte sute de milioane de lei vechi. Cultura sărăciei a creat o clasă de cetăţeni care se tem. Se tem de preţuri, se tem de ziua de mâine. Se tem de ştabii locali, deşi ei îi aleg. Cea mai mare problemă a României nu sunt deficitele sau datoria externă sau corupţia, ci sărăcia, cea care generează toate cele dinainte, şi corupţie, şi deficite, şi datorie externă. Nu mai are rost să căutăm ţapi ispăşitori în fărâmiţarea terenurilor, în productivitatea redusă, în investiţiile anemice sau în folosirea până la idioţenie a sintagmei „mână de lucru ieftină“ şi nu mă refer aici la sărăcie aşa cum o calculează instituţiile financiare. Vorbesc de sărăcia care împiedică oamenii să îşi schimbe mobila din casă la cinci ani şi la sărăcia care împiedică antreprenorii să îşi ducă la bun sfârşit visele; la sărăcia care face din funcţionar un ins coruptibil şi la sărăcia care îl face pe medic să ridice neputincios din umeri.

    Ştiţi, omul acela căruia îi lipsea leul la cumpărături are aceeaşi putere cu tine, cititorule, iar leul acela îl face vulnerabil.

    Un profesor de ştiinţe politice vorbea la un moment dat de un concept care ni se potriveşte şi nouă, acum, de neoleninism. Am mai vorbit: leninismul s-a dezvoltat într-o perioadă în care legitimitatea politică era asociată cu un soi de expertiză care venea dintr-o iluzorie posesie de cunoştinţe superioare, expertiză asumată de liderii politici şi susţinută orbeşte de trepăduşii acestora. Puritatea ideologiei şi menţinerea dominaţiei politice a aşa-zisei elite erau ţeluri în faţa cărora alegerile, opinia publică, constituţia, legile, principiile democratice sau opoziţia politică nu reprezentau nimic.

    Cum e acum? Şi nu numai la noi, ci peste tot în lume.

    O comunitate locală puternică, cu un mod de gândire suplu, adaptabilă dar cu reguli ferme şi leadership real poate fi răspunsul la dezvoltarea viitoare a României, poate asigura un viitor atât tinerilor cât şi celor în vârstă, indiferent de starea sistemului de pensii de stat sau de evoluţia sistemului educaţional. Cum s-ar putea face trecerea de la baroni locali la leadership autentic sau de la inerţia ţăranului român şi de la aşteptatul banilor de la nepoţii din Spania sau Italia la angajament altruist în folosul comunităţii şi cu ce bani se poate face acesta sunt întrebări cât se poate de justificate, cât se poate de grele. Dar se poate şi asta este şansa noastră.
     

  • Hotare, aşa cum sunt stabilite de bancnota de un leu

    Nu o să vorbesc aici despre conceptul acela cu două sau mai multe Românii, a fost mult prea des şi mult prea inutil invocat, dar o să vorbesc despre faţetele aceleiaşi Românii; personal, fac parte din categoria nefericiţilor pentru care lumea nu începe la Romană şi se termină la Şincai, aşa că micul orăşel de provincie unde o problemă de familie m-a dus săptămâna trecută nu m-a luat prin surprindere. Dar m-a făcut să mă gândesc.

    Este târgul unde am copilărit, numele nu are importanţă; oraşul are istorie, la un moment dat armata română a dat o probă de bărbăţie acolo şi a învins, un oraş care a avut ceva industrie, ba era ceea ce se chema la un moment dat nod de cale ferată – asta într-o vreme când trenurile circulau şi nu erau tăiate la fier vechi. Acum este doar un orăşel cenuşiu, un cenuşiu brăzdat de albul varului cu care sunt boite bordurile şi copacii din parc. Momentul duşului rece a fost cel în care am devenit conştient de faptul că leul era bancnota cu cea mai intensă circulaţie pe plan local, şi nu, faptul că spun asta nu înceamnă o lipsă de patriotism. Leul stabilea un soi de hotar nevăzut în România, despărţea cotidianul meu de cotidianul locuitorilor micului orăşel. O banală comandă de 80 de lei a declanşat un potop de mulţumiri de partea cealaltă de tejghelei, iar fata de la casieria magazinului local a surâs blând şi înţelegător la nefericirea şi la încurcătura unui bărbat aflat la rând în faţa mea: „…un leu? Lăsaţi, îl aduceţi mai târziu, sunt aici până la nouă…“.

    Este o faţetă a României unde se dau şpăgi de milioane de dolari, unde se negociază orice, unde se pun la cale afaceri, unde se exploatează bogăţiile subsolului şi unde tineri IT‑işti talentaţi fac chestii minunate. Dar cumva afacerile şi bogăţiile subsolului şi IT-iştii cei talentaţi sunt legaţi direct şi profund de insul acela căruia îi lipsea un leu pentru a-şi plăti cumprăturile, şi dacă nu vom înţelege asta, tehnocrat sau simplu cetăţean, naţia asta nu se va însănătoşi. Pentru că sărăcia cronică slăbeşte orice naţie şi taie orice şanse de a reuşi reabilitarea unei naţii.

    Cultura sărăciei înseamnă ideea de a împărţi oamenii în duşi de nas şi ducători de nas, în fraieri şi şmecheri. Mai înseamnă eliminarea egalităţii şanselor, idolatrizările gratuite şi folosirea de manipulări grosolane. Mulţumirea de a supravieţui în orăşele cenuşii, unde nu există spital, nu există dascăli, nu mai există destui copii pentru a umple sălile de clasă. În aceleaşi orăşele se fac locuri de joacă de 600 de milioane de lei vechi şi closete în curţile şcolilor de alte sute de milioane de lei vechi. Cultura sărăciei a creat o clasă de cetăţeni care se tem. Se tem de preţuri, se tem de ziua de mâine. Se tem de ştabii locali, deşi ei îi aleg. Cea mai mare problemă a României nu sunt deficitele sau datoria externă sau corupţia, ci sărăcia, cea care generează toate cele dinainte, şi corupţie, şi deficite, şi datorie externă. Nu mai are rost să căutăm ţapi ispăşitori în fărâmiţarea terenurilor, în productivitatea redusă, în investiţiile anemice sau în folosirea până la idioţenie a sintagmei „mână de lucru ieftină“ şi nu mă refer aici la sărăcie aşa cum o calculează instituţiile financiare. Vorbesc de sărăcia care împiedică oamenii să îşi schimbe mobila din casă la cinci ani şi la sărăcia care împiedică antreprenorii să îşi ducă la bun sfârşit visele; la sărăcia care face din funcţionar un ins coruptibil şi la sărăcia care îl face pe medic să ridice neputincios din umeri.

    Ştiţi, omul acela căruia îi lipsea leul la cumpărături are aceeaşi putere cu tine, cititorule, iar leul acela îl face vulnerabil.

    Un profesor de ştiinţe politice vorbea la un moment dat de un concept care ni se potriveşte şi nouă, acum, de neoleninism. Am mai vorbit: leninismul s-a dezvoltat într-o perioadă în care legitimitatea politică era asociată cu un soi de expertiză care venea dintr-o iluzorie posesie de cunoştinţe superioare, expertiză asumată de liderii politici şi susţinută orbeşte de trepăduşii acestora. Puritatea ideologiei şi menţinerea dominaţiei politice a aşa-zisei elite erau ţeluri în faţa cărora alegerile, opinia publică, constituţia, legile, principiile democratice sau opoziţia politică nu reprezentau nimic.

    Cum e acum? Şi nu numai la noi, ci peste tot în lume.

    O comunitate locală puternică, cu un mod de gândire suplu, adaptabilă dar cu reguli ferme şi leadership real poate fi răspunsul la dezvoltarea viitoare a României, poate asigura un viitor atât tinerilor cât şi celor în vârstă, indiferent de starea sistemului de pensii de stat sau de evoluţia sistemului educaţional. Cum s-ar putea face trecerea de la baroni locali la leadership autentic sau de la inerţia ţăranului român şi de la aşteptatul banilor de la nepoţii din Spania sau Italia la angajament altruist în folosul comunităţii şi cu ce bani se poate face acesta sunt întrebări cât se poate de justificate, cât se poate de grele. Dar se poate şi asta este şansa noastră.
     

  • Un miliard de dolari în opt minute. Vânzări record pentru Alibaba – FOTO

    Tranzacţiile pe Alibaba au depăşit 9 miliarde de dolari în primele 12 ore ale promoţiei de “Singles Day”, o zi cu discounturi serioase, informează Business Insider.

    Peste 1 miliard de dolari au fost tranzacţionati pe site-ul Alibaba în doar opt minute şi aproape 4 miliarde de dolari în prima oră.
    Singles Day este un eveniment anual ce are loc pe 11 noiembrie, un eveniment ce a pornit ca o mişcare împotriva Valentines Day, o zi în care este încurajată celebrarea vieţii celibatare.

    Anul trecut, Volumul vânzărilor procesate prin intermediul aplicaţiei de plăţi Alipay în ziua de 11 noiembrie a trecut de 2 miliarde de dolari în doar o oră şi 11 secunde şi a depăşit în total 9 miliarde de dolari în 24 de ore, circa 43% fiind realizate de pe dispozitive mobile, potrivit Alibaba.

    Valorea vânzările totale ale Alibaba pentru 2015 sunt prognozate să ajungă la 14 miliarde de dolari. Americanii cheltuie 5,6 miliarde de dolari de Black Friday şi Cyber Monday.