BusinessMagazin

Tag: transport

  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • Legea privind transferul la CGMB a atribuţiilor legate de transportul public, promulgată de Iohannis

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 35/2018 are ca obiect de reglementare desfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor.

    Totodată, actul normativ propune ca de la data desfiinţării acestei autorităţi atribuţiile referitoare la înfiinţarea, autorizarea, exploatarea, gestionarea şi controlul funcţionării serviciilor de transport public rutier de călători pe raza administrativ-teritorială a Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov să fie exercitate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de Consiliul Judeţean Ilfov, direct sau prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România poate avea sute de kilometri de autostrăzi!! Omul pe care PSD îl vrea ministru la Transporturi a găsit SOLUŢIA salvatoare să avem autostrăzi

    „Cele mai multe cauze sunt legate de avizele pentru studiile de fezabilitate care sunt depuse la Comisia Europeană. Avizele de mediu sunt cele care au dus România înapoi în timp. Eu am fost consultant pe fonduri europene şi pe perioada de preaderare şi postaderare în mediul privat. Cred că am expertiza necesară să aduc un plus de valoare pe acest domeniu”, a declarat miercuri, la Parlament, deputatul PSD Mircea Drăghici, după şedinţa CExN în care a fost nominalizat pentru portofoliul Transporturilor.
     
    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la finalul şedinţei CEx al PSD de miercuri, că o va propune pe Lia Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.
     

  • PSD: Olguţa Vasilescu la Dezvoltare, Mircea Drăghici la Transporturi – surse

    Premierul Viorica Dăncilă participă, marţi, la reuniunea Biroului Politic Naţional al PSD. La sediul PSD din Kiseleff mai sunt prezenţi Liviu Dragnea, Olguţa Vasilescu, Dragoş Benea, Rodica Nassar, Mihai Fifor şi Ionel Arsene. Niculae Bădălău, noul ministru al Economiei a venit la Kiseleff, însă a plecat înaintea începerii şedinţei.

    De asemenea a venit fugitiv şi primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING | Iohannis refuză numirea Olguţei Vasilescu la Transporturi şi a lui Ilan Laufer la Dezvoltare: Remanierea Guvernului, o soluţie slabă

    “Am primit o propunere de remaniere a Guvernului. Această remaniere, după părerea mea, este o soluţie slabă. Sunt în continuare de părere că soluţia corectă pentru România ar fi fost şi este în continuare soluţia înlocuirii acestui Guvern care a creat multe probleme României. Dar până atunci avem această remaniere. Sunt de acord să se facă o remaniere, însă trebuie să ţin cont de câteva lucruri aici. În primul rând, este nevoie să ne amintim că ne aflăm în faţa unei provocări grele. Preşedinţia Consiliului UE pe care o vom prelua de la 1 ianuarie 2019 poate să ducă la un succes al României doar în măsura în care ministerele îşi fac treaba şi abordarea României e una coerentă. Concluzie. E nevoie de miniştri care performează foarte bine”, a declarat Klaus Iohannis.
     
    Preşedintele a precizat că al doilea lucru de care trebuie să se ţină cont e că România mai are foarte puţin timp până la preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. “Deja au început şi sunt în plină desfăşurare vizitele din partea instituţiilor europene, pentru a ne ajuta şi verifica dacă sunte pregătiţi pentru a prelua această preşedinţie. Deci trebuie să acţionăm repede. Având în vedere aceste lucruri am emis decretul de remaniere, ţinând cont de propunerile formulate”, a mai spus Iohannis.
     
    Şeful statului a precizat că a semnat decretul de remaniere, precizând însă că nu are de gând să-i numească pe Lia Olguţa Vasilescu la Ministerul 
     

  • Greva de la METROU a fost suspendată până la numirea Liei Olguţa Vasilescu la Transporturi

    “Ca urmare a faptului că, la data trimiterii comunicatului de presă de ieri, nu aveam confirmarea schimbării conducerii Ministerului Transporturilor, Consiliul General USLM întrunit azi, 20.11.2018, în şedinţă extraordinară,
     
    a hotărât amânarea declanşării grevei propriu-zise până după instalarea noului ministru al Transporturilor şi prima întrevedere cu acesta în calitate de mediator al prezentului conflict colectiv de muncă, la o dată ce urmează să o anunţăm”, a transmis Ion Rădoi, preşedintele Sindicatului Unitatea – Sindicatul Liber Metrou (USLM).
     
    Sindicaliştii anunţau săptămâna trecută că au stabilit ca, începând cu ziua de miercuri, 21 noiembrie, să declanşeze greva generală pe perioadă nedeterminată, între orele 4:00 – 16:00, subliniind că speră să fie dezamorsat conflictul colectiv de muncă pentru a evita neplăcerile călătorilor.
     
    Între timp, Lucian Şova a fost remaniat de la conducerea Ministerului Transporturilor, PSD hotărând, în şedinţa Comitetului Executiv Naţional, ca locul acestuia să fie luat de Lia Olguţa Vasilescu, care a ocupat până acum portofoliul de la Ministerul Muncii. Propunerea urmează să fie aprobată de preşedintele Klaus Iohannis.
     

  • Între lipsa de personal şi digitalizare

    “Pe măsură ce economia europeană se dezvoltă, companiile continuă să crească producţia şi vânzările. În consecinţă, cererea de transport este în creştere. Piaţa actuală cere implementarea de soluţii noi”, descrie Valentin Storoj, managing director al companiei Raben Logistics România, sectorul în care activează.

    Parte a grupului olandez Raben, compania acoperă în prezent întrega ţară prin servicii naţionale de transport în regim de grupaj şi compania are de asemenea conexiuni zilnice cu Europa pentru import şi export. Anul trecut, numărul angajaţilor din România a crescut de la 20 la 50, iar veniturile înregistrate de compania locală au fost de aproximativ 13 milioane de lei.

    Valentin Storoj s-a angajat în domeniul logisticii şi transportului în urmă cu 14 ani, imediat după absolvirea studiilor la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Politehnicii Bucureşti.

    „Din cauza faptului că la facultate aspectul practic nu prea este în concordanţă cu realitatea de pe piaţa muncii de zi cu zi, am decis, în ciuda educaţiei mele, să aleg un domeniu complet diferit – transporturile şi logistica – şi am primit postul de junior într-o companie multinaţională in continuă dezvoltare”, îşi aminteşte Storoj.

    A trecut rapid prin câteva poziţii ale aceleiaşi companii – firma austriaca Gebruder Weiss, în care s-a angajat în 2004, potrivit informaţiilor de pe profilul său de LinkedIn – şi a obţinut astfel, spune el, o privire de ansamblu asupra domeniului. După şase ani, a deschis o filială a unei alte companii multinaţionale în Bucureşti.

    Managing director al Raben este din 2016, când grupul olandez a intrat pe piaţa locală. Compania şi-a început activitatea aici prin două filiale, una în Bucureşti şi cealaltă în Arad; un an mai târziu, a mai inaugurat două filiale, în Cluj şi Sibiu.

    „România este deja o ţară foarte importantă pe harta logistică a Europei, după cum se poate vedea şi prin poziţia noastră puternică de aici. Avantajul cel mai mare al companiei noastre este faptul că avem o echipă tânără şi talentată care este deschisă către noi tehnologii”, descrie Storoj domeniul logistic. El spune că în planurile de dezvoltare ale grupului olandez pe plan local intră investiţiile în reţeaua de distribuţie, precum şi în dezvoltarea de noi servicii. Olandezii vor să deschidă aici două depozite noi, dar şi să le relocheze pe cele existente în depozite mai mari în Bucureşti şi Arad. Storoj este însă discret în ceea ce priveşte valoarea investiţiilor în aceste direcţii.

    Când vine vorba despre provocări, acestea se leagă, şi pe piaţa de logistică, mai ales de găsirea forţei de muncă.

    „Piaţa locală se confruntă cu o lipsă de specialişti, iar acest fapt nu este o problemă doar pentru noi, ci pentru tot sectorul, deoarece poate încetini dezvoltarea companiilor de transport. Din păcate, previziunile sunt departe de a fi optimiste şi cu toate acestea deficitul de pe piaţă de şoferi calificaţi nu este o problemă nouă.” Potrivit datelor lui Valentin Storoj, în 2009, Parlamentul European a declarat că UE are un deficit de 3,8% în ceea ce priveşte şoferii de camioane.

    „În acelaşi timp, din cauza ratei scăzute de şomaj în UE, care a scăzut la 7,6%, potrivit datelor Eurostat din iulie 2017, întreaga Europa se luptă pentru candidaţi, iar rezultatul este creşterea salariilor.”

    Valentin Storoj citează datele oficiale, care spun că salariul mediu european a crescut cu 2-19% între ianuarie 2016 şi ianuarie 2017, iar România (19%) a înregistrat cea mai mare creştere din UE, urmată de Ungaria (15%), Cehia (11%), Estonia (9%) şi Polonia (8%). Astfel, în anul anterior, salariul mediu al şoferilor şi angajaţilor operaţionali a atins 10,56 euro pe oră, „ceea ce aduce cu sine costuri de personal şi administrative mai mari pentru acest sector”, descrie Storoj o problemă legată de creşterea costurilor cu personalul. În plus, subliniază el, şoferii calificaţi îmbătrânesc, ceea ce înseamnă că mulţi dintre ei se vor pensiona în curând, nefiind suficientă forţă de muncă pe piaţă.

    „Logistica este unul dintre segmentele care au cea mai mare nevoie de specialişti – şi aceştia sunt greu de găsit. Doar angajaţii cu experienţă sunt capabili să asigure stabilitatea proceselor care au legătură cu lanţul de distribuţie”, concluzionează el.

    Dintre iniţiativele derulate de Raben Group în sensul atragerii şi menţinerii personalului, Valentin Storoj numeşte programele motivaţionale pentru şoferi, sălile de sport la locul de muncă, precum şi programe care promovează siguranţa pe stradă şi la locul de muncă. În acelaşi timp, spune managing directorul Raben Group, oferă flexibilitate la locul de muncă şi un sistem transparent de bonusuri.

    Piaţa de transport şi logistică din România este estimată în prezent la 5 – 6 miliarde de euro în 2018. Cererea pentru spaţii industriale a crescut cu 15% şi consumul, cu 10% în 2016 faţă de 2017, potrivit datelor citate de excecutiv. „Unul dintre domeniile care se dezvoltă acum este sectorul comerţului online, care pare să fie industria care va avea cel mai mult de câştigat în următorul an în România”, descrie el efervescenţa online-ului, după cum reiese şi din activitatea de logistică.

    În ceea ce priveşte piaţa europeană, Valentin Storoj spune că două tendinţe ies în evidenţă: digitalizarea şi inovaţia.

    „Din 15 iunie 2019, toate autovehiculele de transport comercial va trebui să fie echipate cu tahometre digitale. Datorită sistemului de GPS încorporat şi posibilităţii de a-l accesa de la distanţă pentru a-l controla, acest echipament va limita probabilitatea de a influenţa operaţiunile sale. Aceste modificări, deşi sunt necesare, sunt încă foarte costisitoare pentru sectorul TFL”, descrie executivul o decizie care va influenţa o industrie.

    În acest sens, spune că de ani de zile grupul pe care îl reprezintă s-a concentrat pe inovaţii, fiind foarte flexibil în ceea ce priveşte schimbările. La începutul anului 2017, compania a deschis un departament de cercetare şi dezvoltare, Laboratorul Genius, care promovează transportul şi logistica practic fără hârtie, aplicând mecanisme de avertizare timpurie pentru a anticipa eventualele modificări ale timpilor de livrare şi folosind algoritmi avansaţi de procesare a imaginii pentru măsurarea înălţimii transportului la intrarea în depozit.

    De asemenea, în 2015, compania a lansat o platformă care utilizează data cloud computing, pentru ca clienţii şi destinatarii bunurilor livrate de grupul Raben să poată utiliza internetul pentru a avea acces imediat la comenzi, statusuri ale expediţiilor şi facturilor sau pentru a utiliza un set personalizat de rapoarte.

    De la fermierii olandezi în toată Europa

    Istoria grupului Raben a început în 1931, în oraşul Winterswijk din Olanda, când Jan W. Raben a început sa transporte produse pentru fermierii locali. Un alt punct de pe harta istorică a grupului Raben îi aparţine fiului său, Theo Raben, care a dezvoltat transportul textilelor către şi din Polonia; continuată de nepotul Ewald Raben, care a venit în Polonia pentru a deschide o filială Raben, mutare care a marcat începutul extinderii internaţionale a grupului.

    În 2002, a fost fondată compania Fresh Logistics, specializându-se pe produsele proaspete, care au nevoie de o temperatură controlată de 0 până la +6 grade Celsius în întregul lanţ logistic. Anii 2003-2010 au adus extinderea către noi pieţe. În 2003, prima filială a fost dechisă în Ucraina, un an mai târziu a urmat Lituania, iar Letonia şi Estoina au apărut apoi pe harta Raben Group în Europa. În 2005, compania şi-a extins afacerile şi în Germania. În 2008, Raben a intrat pe piaţa cehă şi pe cea slovacă. Doi ani mai târziu, a fost prezentă şi în Ungaria (2010). În 2016, compania a intrat pe piaţa românească şi în 2017 Raben a obţinut peste 20% din acţiunile SITTAM Italia. Numărul angajaţilor la nivel de grup a ajuns anul trecut la aproximativ 1.000, în timp ce capacitatea de depozitare totală s-a situat la peste 1,1 milioane de metri pătraţi şi profitul, la 1 miliard de euro.

  • Primul terminal AUTO care încurajează transportul cu METROUL, pus în funcţiune. Taxa de parcare: 1 leu/oră

    „Scopul construcţiei primului Terminal Multimodal din Bucureşti a fost acela de a îmbunătăţi condiţiile de mediu prin reducerea poluării şi decongestionarea traficului din capitală. Astfel, autovehiculele ce intră în capitală vor putea utiliza parcarea, pasagerii având acces direct şi rapid la transportul public orăşenesc (subteran şi suprateran) şi interurban pentru destinatiile din afara capitalei. Taxa de parcare este de 1 leu pe oră”, se subliniază într-un comunicat de presă transmis luni de Metrorex.

    Construcţia Depoului şi Terminalului Multimodal Străuleşti a fost finanţată de la bugetul de stat, iar costul a fost de aproximativ 363 de milioane de lei cu TVA, inclusiv amenajările de suprafaţă.

    Terminalul multimodal are un regim de înălţime P+3 etaje, iar alcătuirea cuprinde un parcaj pentru 660 de autovehicule, sală de aşteptare pentru călătorii transportului public orăşenesc şi interurban, precum şi autogară cu 11 locuri de parcare. Acesta este dotat cu lifturi de acces în parcajul suprateran, precum şi cu acces direct către staţia de metrou Străuleşti, prin intermediul unei galerii subterane dotate cu trotuare mobile şi luminatoare ce oferă lumină naturală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La doar 23 de ani a fondat o companie care a devenit principalul competitor al Uber

    John Zimmer s-a născut pe 14 martie 1984 în San Francisco, SUA. El a crescut în Greenwich, Connecticut, şi a urmat cursurile Şcolii de Administrarea Hotelurilor din cadrul Universităţii Cornell, pe care le-a terminat în 2006. După absolvire, Zimmer a lucrat ca analist în domeniul finanţelor imobiliare la compania Lehman Brothers din New York.

    În 2007, în timp ce încă lucra la Lehman Brothers, lui Zimmer i-a atras atenţia un anunţ publicat pe Facebook de Logan Green, cu detalii despre noua sa companie de ridesharing, Zimride. Interesat el însuşi de acest subiect încă din perioada studenţiei, Zimmer a luat legătura cu Green prin intermediul unui prieten comun, pentru a îi propune o colaborare. O săptămână mai târziu, Green a zburat la New York pentru a se întâlni cu Zimmer. Cei doi au lansat prima versiune a programului Zimride pe 22 mai 2007, în campusul Universităţii Cornell, şi, în doar şase luni, serviciul a atras 20% din corpul studenţesc. Câteva luni mai târziu, Zimride a fost extins şi în campusul Universităţii din California. Cu trei luni înainte ca Lehman Brothers să declare falimentul, Zimmer şi-a părăsit slujba de la companie pentru a lucra la Zimride cu normă întreagă, mutându-se în Silicon Valley cu Logan Green.

    Pe 9 iunie 2012, cei doi au lansat Lyft, ca serviciu adiţional al Zimride; în mai 2013, Zimmer şi Green au schimbat oficial numele companiei în Lyft. În primii trei ani de funcţionare a companiei Lyft, antreprenorii au lucrat din apartamentul pe care îl împărţeau. Similară cu Zimride, aplicaţia a fost concepută pentru a conecta şoferii cu locuri libere cu pasagerii care aveau nevoie de transport, dar, spre deosebire de Zimride – destinată călătoriilor în interiorul campusurilor – Lyft a fost concepută pentru a facilita călătorii scurte în interiorul oraşelor.

    Până în aprilie 2012, Lyft a atras finanţări de 7,5 milioane de dolari şi a funcţionat în peste 125 de universităţi. În iulie 2013, Lyft a vândut Zimride companiei Enterprise Holdings, societatea-mamă a Enterprise Rent-A-Car, decizie care a permis companiei să se concentreze exclusiv asupra creşterii Lyft. În august 2014, Lyft a introdus linia Lyft Line, un produs de transport pe distanţe lungi; pentru a stimula călătoriile, Lyft Line oferă costuri reduse pentru pasageri, această caracteristică fiind obiectivul iniţial al celor doi pentru Zimride.

    În 2009, Zimmer şi Logan Green au fost aleşi finalişti în lista celor mai buni tineri antreprenori americani din Business Week. În 2014, Zimmer a fost ales în lista „30 Under 30: Technology“ a Forbes, iar în 2017 Zimmer a primit premiul Cornell Hospitality Innovator din partea Universităţii Cornell. 

    În decembrie 2017, Lyft s-a extins în Canada, iar în prezent serviciul este disponibil pentru 95% din populaţia din Statele Unite şi din Toronto. Compania operează în circa 300 de oraşe din SUA şi are venituri anuale de peste 1 miliard de dolari. 

  • Opinie Cătălin Creţu, General Manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa: “Viitorul plăţilor în transportul public se întâmplă deja. Unde este România”

    Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
    La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
    Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
    Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional. 
    În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
    Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
    Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.