“Parisul arde şi, în curând, toată lumea va simţi amărăciunea”, au transmis prin Twitter simpatizanţi islamişti.
Islamiştii au creat grupuri speciale pe platforma de microblogging Twitter – “#Paris_On_Fire” – (“Parisul în flăcări”), “#FranceUnderAttack” (“Franţa sub asediu”), salutând atacuri atribuite reţelei teroriste Stat Islamic.
Cel puţin 140 de persoane au murit în urma seriei de atacuri teroriste din Paris.
Este foarte probabil ca atentatele să fi fost comise de islamişti, posibil chiar europeni, antrenaţi în tabere teroriste din Siria sau Irak.
Franţa participă la coaliţia internaţională coordonată de Statele Unite care efectuează raiduri aeriene în Siria şi Irak împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Administraţia de la Paris a anunţat recent că va trimite portavionul Charles de Gaulle în Golful Persic pentru intensificarea operaţiunilor antiteroriste.
Grupul terorist Stat Islamic a ameninţat Franţa de mai multe ori cu atentate, explicând că are mii de simpatizanţi în Europa care pot trece la atac.
Cel puţin 140 de persoane au fost ucise în atentatele comise vineri seară la Paris. Alte 17 persoane au fost ucise în atacurile islamiste comise în Franţa în perioada 7-9 ianuarie.
Reţeaua teroristă Stat Islamic ocupă regiuni din Siria, Irak, nordul Egiptului şi nordul Libiei, unde a proclamat un “califat islamic”.
Organizaţia teroristă Al-Qaida nu trebuie eliminată dintre suspecţi, dat fiind că este în concurenţă cu reţeaua fundamentalistă Stat Islamic pentru afirmarea capacităţilor de a comite atentate.
Cel puţin două explozii, comise aparent de terorişti sinucigaşi, au avut loc vineri seară în faţa “Stade de France”, în timpul unui meci de fotbal între reprezentativele Franţei şi Germaniei. La meci asista şi preşedintele Francois Hollande, care a fost evacuat în siguranţă. Hollande va face curând o declaraţie adresată naţiunii.
În paralel, terorişti au deschis focul cu arme automate la restaurante şi terase din zonele Bichat, Charonne şi Bataclan, situate în centrul Parisului.
În sala de concerte din zona Bataclan, în sectorul 10 al Parisului, persoane înarmate au ucise zeci de persoane şi ţin ostatice alte câteva sute. În momentul atacului, în sală avea loc un concert al grupului hard rock Eagles of Death Metal.
Potenţiali terorişti la bord, pasageri rasişti sau incapacitatea pilotului de a acţiona sunt doar câteva dintre provocările pe care le pot întâlni stewardesele la fiecare zbor.
Mandy Smith, o stewardesă care a lucrat timp de 12 ani pentru Virgin Atlantic, povesteşte cum i-a fost aruncată mâncare în faţă şi cum a avut grijă de un pasager după ce acesta a suferit un infarct, toate acestea în timp ce trebuia să-şi păstreze calmul şi conduita profesională.
În cartea “Cabin fever: The sizzling secrets of a Virgin air hostess” (“secretele uluitoare ale unei stewardeze Virgin” – n.red.), Mandy Smith prezintă cele mai bizare şi periculoase situaţii în care s-a aflat de-a lungul anilor petrecuţi în aer.
“În timpul cursurilor de pregătire, suntem învăţate lucruri precum părăsirea avionului în caz de urgenţă, cum să reacţionăm în cazul unui incendiu sau chiar cum să ajutăm femeile să nască”, povesteşte Smith. “Pe lângă toate acestea, primim lecţii de bază de supravieţuire în cazul unei aterizări forţate în junglă sau deşert.”
Deşi a fost stewardesă de sute de ori, Mandy Smith spune că cea mai ciudată experienţă a avut-o atunci când a trebuit să lucreze cu pasageri având diferite culturi sau religii. “Anumite persoane nu vor să fie servite de femei aflate într-o anumită perioadă a lunii; mi s-a întâmplat de mai multe ori să fiu întrebată acest lucru de către pasageri, iar în acest caz suntem instruite să rugăm colegii să îi servească.”
Stewardesa spune însă că după ani de experienţă, nimic nu i se mai părea ieşit din comun. Membri echipajului se confruntă deseori cu situaţii de potenţial pericol, iar acest lucru îi ajută, în mod ironic, să nu îşi piardă calmul în astfel de situaţii.
Andrew Parker a declarat că, în ultimul an, serviciul secret pe care îl conduce a dejucat şase atacuri teroriste în Marea Britanie şi mai multe în străinătate.
“Nu putem să fim siguri că am oprit totul”, a avertizat el, miercuri seara, în cadrul unui discurs. De altfel, el a subliniat că ameninţarea jihadiştilor este la un nivel foarte ridicat, una fără precedent în cariera sa de 32 de ani.
Potrivit Daily Mail, şeful MI5 susţine că există acum o “ambiţie mai mare” în rândul jihadiştilor de a efectua atacuri teroriste care să provoace ucidere în masă şi nu există “nici un semn de atenuare” a acestui val.
“Este posibil să nu fi ajuns încă la nivelul maxim”, a adăugat Andrew Parker, explicând că jihadiştii folosesc o gamă “năucitoare de dispozitive şi platforme digitale pentru a pune la punct atacurile teroriste” şi că MI5 a trebuit să recurgă la piraterie informatică pentru a putea accesa reţelele de comunicare folosite de grupările extremiste.
Operatorii de internet au o “responsabilitate etică” pentru a ne ajuta în combaterea terorismului, a subliniat directorul serviciului de spionaj britanic. Acesta a reliefat faptul că Marea Britanie se confrunta cu o ameninţare pe trei niveluri: fanaticii din ţară, teroriştii care vin din afara graniţelor şi ameninţarea on-line.
Parker a arătat că “exploatarea sofisticată” a tehnologiei moderne de către ISIS a radicalizat adolescenţi britanici şi reprezintă o ameninţare majoră. În acelaşi timp, el a avertizat că pericolul reprezentat de militanţii Al-Qaida “nu a dispărut”.
Acte îngrozitoare au fost “comise de persoane care s-au născut şi au crescut aici, în Marea Britanie, dar din motive neînţelese au decis să facă din propria ţară un inamic”, a mai spus Andrew Parker, atrăgând atenţia că 3.000 de jihadişti suspectaţi au reprezentat un “pericol substanţial”.
“Peste 750 de cetăţeni britanici au plecat în Siria ca să se alăture organizaţiilor extremiste. Creşterea ameninţării nu prezintă nici un semn de atenuare”, a declarat el. De asemenea, Andrew Parker a subliniat faptul că evoluţia tehnologică a reprezentat “provocare enormă” pentru serviciul pe care îl conduce deoarece a a permis teroriştilor să poată comunica pe internet fără a fi “văzuţi”, iar dezvăluirile lui Edward Snowden despre colectarea de informaţii le-a dat “inamicilor noştri un avantaj”.
Andrew Parker este o apariţie rară pe scena publică, acesta fiind al treila discurs pe care l-a susţinut de la numirea sa în fruntea MI5, în 2013.
“Este vorba de afacerile interne ale Irakului; Guvernul irakian nu a cerut implicarea Departamentului american al Apărării. Noi avem suficiente trupe pe teren”, a declarat Saad al-Hadithi, purtătorul de cuvânt al premierului irakian, Haider al-Abadi.
Oficialul irakian a recunoscut importanţa asistenţei militare pe care Statele Unite o oferă Irakului, subliniind că Bagdadul are nevoie de “armament şi de misiuni de instruire”.
În prezent, aproximativ 3.300 de militari americani se află pe teritoriul Irakului, pentru misiuni de antrenare a membrilor serviciilor de securitate irakiene şi pentru protejarea obiectivelor americane.
Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a declarat marţi că Statele Unite vor iniţia operaţiuni terestre directe împotriva reţelei teroriste Stat Islamic, în Siria şi Irak. “Nu vom ezita să oferim susţinere partenerilor noştri, prin atacuri oportune împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic, sau prin efectuarea unor misiuni directe, fie aeriene, fie la sol”, a declarat Ashton Carter în faţa membrilor Comisiei Forţelor Armate din Senatul SUA. Şeful Pentagonului a oferit ca exemplu operaţiunea americană efectuată săptămâna trecută în Irak, pentru salvarea unor ostatici kurzi deţinuţi de militanţi ai reţelei Stat Islamic. Iniţial, Departamentul american al Apărării refuzase să caracterizeze această operaţiune drept o misiune terestră, argumentând că a fost o situaţie specială, de excepţie.
Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Preşedinţiei SUA, a dat asigurări că Administraţia Barack Obama “nu intenţionează să se implice în misiuni combatante pe termen lung” în Irak.
Statele Unite vor iniţia operaţiuni terestre directe împotriva reţelei teroriste Stat Islamic, în Siria şi Irak, anunţă secretarul american al Apărării, Ashton Carter, citat de NBC News.
“Nu vom ezita să oferim susţinere partenerilor noştri, prin atacuri oportune împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic, sau prin efectuarea unor misiuni directe, fie aeriene, fie la sol”, a declarat Ashton Carter în faţa membrilor Comisiei Forţelor Armate din Senatul SUA.
Şeful Pentagonului a oferit ca exemplu operaţiunea americană efectuată săptămâna trecută în Irak, pentru salvarea unor ostatici kurzi deţinuţi de militanţi ai reţelei Stat Islamic.
Iniţial, Departamentul american al Apărării refuzase să caracterizeze această operaţiune drept o misiune terestră, argumentând că a fost o situaţie specială, de excepţie.
Surse citate de ziarul Washington Post anunţau în urmă cu câteva ore că Administraţia Barack Obama analizează posibilitatea trimiterii unor unităţi speciale în Siria şi Irak, în cadrul operaţiunilor împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Consilierii prezidenţiali americani au recomandat măsuri suplimentare pentru contracararea teroriştilor sunniţi din Irak şi Siria, pe fondul nemulţumirii Casei Albe privind eficienţa raidurilor aeriene antiteroriste efectuate de peste un an. Conform propunerilor, unităţi speciale americane ar putea efectua operaţiuni limitate pe teritoriul Siriei, iar instructorii militari americani din Irak ar putea însoţi trupele locale în misiuni combatante.
Ashton Carter ceruse recent noi opţiuni pentru extinderea sferei misiunilor militare americane în Irak, Siria şi Afganistan.
Implementarea acestor măsuri va marca o modificare semnificativă a strategiei Statelor Unite de combatere a reţelei teroriste sunnite Stat Islamic, care ocupă vaste regiuni din Irak şi Siria, unde a proclamat un “califat islamic”.
Coaliţia internaţională condusă de Statele Unite nu a mai efectuat de patru zile raiduri aeriene în Siria. Rusia a contestat în mai multe rânduri eficienţa raidurilor coaliţiei internaţionale coordonate de Statele Unite din care fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.
Alianţa Nord-Atlantică acuză Rusia că a trimis efective terestre pe teritoriul Siriei. Rusia a iniţiat pe 30 septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Moscova susţine că atacă exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, deşi opoziţia siriană şi NATO acuză Rusia că bombardează poziţii insurgente.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.
Abdul Mohsen Abdallah Ibrahim al-Charekh, un lider terorist saudit care avea numele de gherilă Sanafi al-Nasr, a murit joi, într-un raid aerian efectuat în oraşul sirian Dana. În bombardament au decedat alţi doi combatanţi terorişti, un alt saudit şi un marocan, amândoi membri ai Frontului al-Nusra, filiala siriană a reţelei teroriste Al-Qaida.
Al-Charekh era liderul pentru operaţiuni al grupului terorist Frontul al-Nusra.
Potrivit unui oficial american citat de Fox News, presupusul terorist a fost eliminat de o dronă a Statelor Unite. Informaţia nu poate fi confirmată din alte surse.
Rusia efectuează de la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.
Rami Abdurrahman, directorul organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), a declarat că nu este clar dacă raidul aerian a fost efectuat de coaliţia internaţională condusă de Statele Unite ori de către aviaţia militară rusă.
Un terorist egiptean a scăpat cu viaţă în urma bombadramentului.
Potrivit OSDO, cei patru terorişti fuseseră trimişi în Siria prin ordinul direct al lui Ayman al-Zawahiri, liderul organizaţiei Al-Qaida.
“Teroriştii din toate organizaţiile câştigă influenţă şi nu îşi ascund planurile de expansiune”, a declarat Vladimir Putin cu ocazia unei reuniuni a Comunităţii Statelor Independente.
“Unul dintre obiectivele urmărite este să se extindă în centrul Asiei. Este important să fim pregătiţi pentru acţiuni coordonate în scopul combaterii terorismului”, a precizat preşedintele Rusiei.
Liderii CSI au stabilit crearea unei forţe militare speciale pentru protejarea ţărilor care au frontiere cu Afganistanul.
În plus, Vladimir Putin a cerut eforturi coordonate ale statelor foste sovietice pentru evitarea tranzitului islamiştilor din Afganistan în Siria.
“Casa Albă şi Pentagonul se laudă că programul de raiduri aeriene punctuale este precis, astfel că rata deceselor în rândul civililor ar fi la nivelul minim. Cu toate acestea, documente oficiale care conţin detalii despre raidurile speciale efectuate în nord-estul Afganistanului în cadrul Operaţiunii Haymaker relevă că, în perioada ianuarie 2012 – februarie 2013, bombardamentele americane s-au soldat cu peste 200 de morţi. Dintre aceştia, doar 35 erau ţintele vizate”, scrie The Intercept.
Potrivit documentelor militare, într-o perioadă eşantion de cinci luni din acest interval, 90 la sută dintre persoanele decedate în raidurile aeriene americane nu erau ţintele vizate.
În Yemen şi în Somalia, unde serviciile secrete americane au capacităţi mai limitate de colectare a informaţiilor, ponderile victimelor civile probabil sunt chiar mai mari, subliniază jurnaliştii de la The Intercept.
“Orice persoană surprinsă în apropierea suspectului vizat este considerată vinovată prin complicitate… Atunci când un raid efectuat cu o dronă omoară mai mult de o persoană, nu există nicio garanţie că acei oameni meritau să moară. Practic, este vorba de o tragere la sorţi cu vieţile oamenilor”, admite o sursă militară citată de publicaţia online.
Administraţia George W. Bush a început să practice operaţiunile punctuale de eliminare a teroriştilor după atentatele din 11 septembrie 2001, fiind vizaţi în principal membri ai reţelei teroriste Al-Qaida şi lideri talibani afgani. Numeroşi civili au murit, începând cu anul 2009, în raiduri efectuate cu drone americane în Afganistan, Pakistan, Yemen şi Somalia. Administraţia Barack Obama a continuat această latură a programului antiterorist, folosind în principal drone militare şi ignorând criticile referitoare la numărul mare de civili omorâţi, inclusiv cetăţeni americani. “Teroriştii atacă frecvent civili, iar numărul civililor decedaţi în atentate care vizează musulmani depăşeşte cu mult orice estimări privind victimele colaterale ale atacurilor cu drone”, argumenta Barack Obama în 2013.
Spre exemplu, în decembrie 2013, o dronă americană a omorât 14 civili care se întorceau de la o nuntă, în Yemen, deşi ţinta vizată era un convoi al unor lideri ai filialei locale a reţelei teroriste Al-Qaida.
Aprobarea pentru eliminarea unui presupus terorist este dată personal de preşedintele Statelor Unite, la finalul unei proceduri care începe prin colectarea informaţiilor primare şi continuă până la nivelul cel mai înalt al serviciilor secrete şi Administraţiei de la Washington, relevă documentele militare secrete.
Potrivit analizei realizate de publicaţia The Intercept, operaţiunile efectuate de Washington în zone de conflict în care armata SUA nu este implicată oficial se bazează de cele mai multe ori pe informaţii inexacte, de categorie inferioară. “În documente se recunoaşte faptul că folosirea metadatelor telefonice şi computerizate, precum şi a celor din interceptări reprezintă metode inferioare de identificare, localizare şi neutralizare a suspecţilor”, observă The Intercept.
Materialul realizat de publicaţia online The Intercept, preluat şi de cotidianul The Huffington Post se bazează pe documente folosite într-un studiu al Pentagonului elaborat în anul 2013, care analiza valoarea informaţiilor şi tehnologiilor de monitorizare folosite în campania de raiduri din Yemen şi Somalia. Studiul, realizat de Direcţia pentru Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere din cadrul Departamentului Apărării din SUA, ajunge la concluzii care în unele cazuri intră în contradicţie cu poziţiile oficiale ale Washingtonului despre campania de eliminare a liderilor organizaţiilor teroriste.