Tag: Strategie

  • Reţeta succesului pentru unul dintre cei mai puternici executivi din România

    Directorul general al Porsche România este pasionat, pe lângă vehiculele pe două şi patru roţi, şi de cursele de lungă distanţă, pentru care găseşte numeroase similarităţi cu lumea afacerilor.

    Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală  în perioada 2007  2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.

    Care sunt hobbyurile dvs.?

    Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.

    Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.

    Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.


    Preferinţe
    CUVÂNT: Mergi mai departe
    CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
    PERSONALITATE: Soţia mea
    SPORTIV: Michael Jordan

  • Ce hobby-uri are Kurt Leitner, CEO-ul Porsche România

    Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală  în perioada 2007  2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.

    Care sunt hobbyurile dvs.?

    Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.

    Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.

    Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.


    Preferinţe
    CUVÂNT: Mergi mai departe
    CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
    PERSONALITATE: Soţia mea
    SPORTIV: Michael Jordan

  • Cum vrea unul dintre cei mai puternici retaileri de pe piaţa locală să facă rost de angajaţi, în mijlocul unei crize acute de personal

    2.100 de noi angajaţi ţintesc germanii de la Penny Market pentru a umple cele peste 200 de magazine pe care vor să le deschidă până în 2025. Şi, fiindcă strategia extinderii este una pe termen lung, şi planurile de recrutare a personalului sunt pe măsură: încep încă din liceu, la fel ca în ţara de origine a discounterului. 

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.


    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.


    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.


    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Arme în lupta cu lipsa de personal

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.


    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.


    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.


    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Orban: Începem pregătirea strategiei pentru adoptarea moţiunii de cenzură

    ”Chiar şi când i-am prins cu mâna în buzunarul cetăţeanului român contribuabil la Pilonul II de pensii, Dragnea şi ai lui nu recunosc că atentează la banii românilor din Pilonul II de pensii, minţind cu neruşinare cetăţeanul, deşi documentele Comisiei de prognoză arată negru pe alb documente care au fost date publicităţii de colegul meu, vicepreşedintele PNL Florin Cîţu, ca şi declaraţiile anterioare ale ministrului Finanţelor, Teodorovici, ale fostului premier Tudose, ale ministrului Muncii, legate de desfiinţarea Pilonului II de pensii. În ciuda acestor declaraţii, Dragnea minte cu neruşinare în continuare spunând că nu atentează la Pilonul II de pensii”, a spus Ludovic Orban, în cadrul unei conferinţe de presă a Partidului Naţional Liberal (PNL).

    Ludovic Orban susţine că dacă Liviu Dragnea nu va termina cu desfiinţarea Pilonului II de pensii, se va ajunge la înaintarea unei moţiuni de cenzură.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambiţia Dubaiului pentru piaţa de construcţii: Peste 25% din clădirile noi ar trebui să fie printate 3D până în 2025

    Mutarea face parte dintr-o strategie ambiţioasă bazată pe imprimante 3D, anunţată în 2016 de Şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedinte şi prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite.

    Strategia ar trebui să reducă costurile cu personalul cu până la 70% şi să reducă costurile cu până la 90% în mai multe sectoare ale ţării, potrivit Fundaţiei pentru Viitorul Dubaiului.
     
    Poate mai important, construcţiile pe baza imprimantelor 3D au potenţialul de a ajuta la rezolvarea crizei oamenilor fără adăpost în contextul global în care oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în apropierea oraşelor.
     
    Naţiunile Unite estimează că până în 2030, lumea va avea 41 de mega-oraşe cu peste 10 milioane de locuitori fiecare.
     
    Emiratele Arabe Unite au testat tehnologia pentru prima dată în anul 2016, când au inaugurat prima clădire consturită cu ajutorul tehnologiei.
     
    Clădirea, intitulată „Biroul Viitorului” a fost creată cu o imprimantă 3D care avea un braţ robotic de şase metri înălţime şi 12 metri lăţime.
     
  • Mihai Purcărea, BRD Asset Management: Dacă strategia legată de Pilonul 2 de pensii va fi ca în Polonia, o să fie bine

    „În Polonia, schimbarea de politică legată de fondurile de pensii a avut un impact neglijabil în piaţă. Fondurile lor de pensii sunt investitori masivi în acţiuni şi au naţionalizat doar partea de investiţii în titluri de stat. Oamenii au avut de optat ce fac mai departe. Dacă se va aplica şi la noi aceeaşi strategie, nu vor fi probleme“, a spus Mihai Purcărea la ZF Live.

    El a atras atenţia că deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu fondurile de pensii private în România, fiind un grad mare de incertitudine pe această zonă. „Fondurile de pensii sunt investitori masivi în acţiuni, deci dacă ele dispar, companiile nu vor mai avea cui să vândă dacă vor să atragă finanţare pe bursă“.

  • Codrin Ştefănescu (PSD): Iohannis, un preşedinte întors cu cheiţa

    ”Ieşirea nervoasă de astăzi a preşedintelui Klaus Iohannis, prin care a cerut public demisia prim-ministrului Viorica Dăncilă, este mai mult decât ciudată. Şi asta pentru că lasă impresia clară că cineva îi ordonă să aibă astfel de reacţii sau îl butoneză să facă astfel de declaraţii. Pur şi simplu. Dacă aceasta este strategia de campanie electorală, construită în laboratoarele Cotroceniului, pe care o aplică în vederea obţinerii unui nou mandat la Cotroceni, atunci această strategie este total lipsită de logică. Să ceri demisia premierului, să îţi verşi nervii pe PSD chiar de la tribuna oficială a statului, să creezi conflicte artificiale şi să te ceri singur mediator într-o problemă inventată, toate la un loc sunt mişcări de o stupizenie rar întâlnită. Dar în schimb, taci mâlc, te ascunzi şi eviţi întrebările mass-media atunci când vorbim despre abuzuri ale instituţiilor de forţă ale statului, despre protocoale secrete, în afara legii şi neconstituţionale, despre sute de mii de mandate de ascultare pe siguranţă naţională obţinute ilegal, despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi despre abuzuri unice în lumea civilizată înfăptuite de ceea ce noi numim <Stat Paralel>. Şi mai mult decât atât, chiar susţii la fiecare ieşire publică abuzurile instituţiilor de forţă şi te declari mulţumit de prestaţia acestora”, a declarat secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare de strategie. Retailerii „se bat” pe fermele româneşti

    La o săptămână după ce nemţii de la Kaufland au lansat „Raftul românesc”, francezii de la Carrefour anunţă încheierea unui parteneriat de preluare a 100 de tone de carne de mânzat în 2018, carne provenită din ferme româneşti.

    „Cele 100 de tone de carne de mânzate pe care le preluăm în 2018, reprezintă 20% din totalul cărnii de mânzat comercializate de Carrefour. Sperăm ca în câţiva ani să ajungem la un procent peste 50% din cantitatea de carne de mânzat pe care o vindem”, a spus Silviu Diaconu, director achiziţii legume-fructe Carrefour România.

    Reprezentanţii Carrefour susţin că în prezent întreaga cantitate de carne de pasăre comercializată în magazinele lor provine din România, 90% din carnea de vită este din ferme româneşti, iar carnea de porc românească acoperă 60% din vânzări.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Schimbare de strategie. Retailerii „se bat” pe fermele româneşti

    La o săptămână după ce nemţii de la Kaufland au lansat „Raftul românesc”, francezii de la Carrefour anunţă încheierea unui parteneriat de preluare a 100 de tone de carne de mânzat în 2018, carne provenită din ferme româneşti.

    „Cele 100 de tone de carne de mânzate pe care le preluăm în 2018, reprezintă 20% din totalul cărnii de mânzat comercializate de Carrefour. Sperăm ca în câţiva ani să ajungem la un procent peste 50% din cantitatea de carne de mânzat pe care o vindem”, a spus Silviu Diaconu, director achiziţii legume-fructe Carrefour România.

    Reprezentanţii Carrefour susţin că în prezent întreaga cantitate de carne de pasăre comercializată în magazinele lor provine din România, 90% din carnea de vită este din ferme româneşti, iar carnea de porc românească acoperă 60% din vânzări.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro