BusinessMagazin

Tag: statistica

  • Câţi pensionari sunt în România şi care este pensia medie lunară

    Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul pensionarilor din ţară a ajuns la 5.260.000 de persoane în trimestrul II 2016, în scădere cu 13.000 faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 943, mai mare cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă anul trecut.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
    a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,0% în totalul celor de asigurări sociale.

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro

  • Afecţiunea care nu există în statisticile oficiale ale României. „Este ca un virus la calculator”

    Afecţiunea care nu există în statisticile oficiale ale României. „Este ca un virus la calculator. Omul îşi creează programe emoţionale, capabile să-i facă rău”. Stresul post-traumatic. O noţiune care le este cunoscută românilor, de cele mai multe ori, din filmele americane cu soldaţi. 

    Deşi stresul post-traumatic sau PTSD, pe scurt, este o tulburare care se manifestă nu doar la militari, ci şi la persoanele care trec prin experienţe de viaţă dure – ameninţarea cu moartea, vătămare severă, violenţă sexuală etc – ea nu apare în statisticile oficiale din România. De multe ori, este încadrată în sfera de diagnostice de tulburare depresivă.

    “Tulburarea de stres post-traumatic perturbă funcţionarea celor afectaţi, influenţează capacitatea lor de a-şi satisface nevoile de zi cu zi şi de a îndeplini sarcinile de bază. Trauma continuă să intervină asupra vieţii celor care trec printr-un astfel de episod, deoarece acestea retrăiesc în minte şi corp experienţele pe care le-au suferit vizual, auditiv şi somatic, ca şi cum astfel de evenimente au încă loc”, subliniază medicul Alina Teodoru pentru Gândul.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Topul sectoarelor unde se câştigă cele mai mari şi cele mai mici salarii

    Iulie a fost a cincea lună consecutivă din 2016 în care salariul mediu pe economie a depăşit 2.000 de lei net pe lună, scrie Ziarul Financiar.

    Angajaţii din industria grea, din sectorul extracţiei petrolului şi cei din sectorul serviciilor financiare sunt în continuare în topul celor mai bine plătiţi din economie, cu salarii medii cuprinse între 4.300 şi 4.900 de lei net pe lună. La polul opus este situaţia din industria hotelurilor şi restaurantelor, unde salariul mediu a fost de aproape 1.300 de lei net în luna iulie, cu 38% sub nivelul salariului mediu pe economie.

    Citiţi mai multe pe www.ZF.ro

  • Investiţiile nete în economie au totalizat în primul semestru 29,31 mld lei, în creştere cu 8,7%

    Investiţiile nete realizate în economia naţională în primul semestru au totalizat 29,31 miliarde lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu perioada similară din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

    În T2, investiţiile s-au ridicat la 16,4 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât în mai-iulie 2015.

    În primele şase luni, au fost înregistrate investiţii mai mari pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,3%, lucrări de construcţii noi cu 6,1% şi la alte cheltuieli cu 1,7%. Investiţiile în utilaje au avut o pondere de 45,5%, în timp ce lucrările de construcţii au reprezentat 43,9% în total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O aplicaţie îţi spune care sunt şansele ca avionul tău să se prăbuşească

    “Am i going down?” este o aplicaţie care îţi poate spune cât de mari sunt şansele ca următorul tău zbor să fie şi ultimul. Introducând date precum aeroportul de decolare, compania aeriană, tipul avionul şi aeroportul de aterizare, utilizatorul va afla care este probabilitatea unui accident şi câte zile ar trebui să zboare pe aceeaşi rută pentru a fi sigur de prăbuşire, potrivit qz.com.

    Nic Johns, creatorul aplicaţiei, admite că algoritmul este unul pur matematic şi are unicul rol de a demonstra oamenilor cât de mici sunt şansele unui dezastru aviatic. “Am vrut să dezvolt o aplicaţie care să demonstreze, de fapt, cât de sigur este zborul cu avionul”, a declarat Johns celor de la Daily Mail.

    Statistic, folosirea avionului ca mijloc de deplasare este mult mai sigură decât folosirea altor mijloace, dar cu toate acestea oamenii se tem de zbor. Statistica nu alungă însă temerile oamenilor, potrivit unui studiu desfăşurat anul trecut. 43% din cei intervievaţi au spus că se tem într-o oarecare măsură de călătoriile cu avionul, în vreme ce 9% s-au declarat înspăimântaţi de idee.

  • De ce nu mai fac românii copii? Radiografia unui fenomen care ia amploare în România

    187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Pare o cifră impresionantă, însă, comparată cu cele din anii precedenţi, conduce la o întrebare simplă: „De ce nu mai fac românii copii?”. Dacă în 1991, în ţara noastră se năşteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puţini nou-născuţi care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

    Cum s-a ajuns aici?

    „Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu. Dezvoltarea societăţii şi schimbarea valorilor sale pare să-şi fi lăsat amprenta şi asupra evoluţiei populaţiei în unele ţări, acesta fiind şi cazul României.

    Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi  în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

    Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Veşti bune de la INS: Rata somajului a coborât în iunie la 6,6%

    Rata şomajului a scăzut în iunie cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă, la 6,6%, pe categoria de vârstă 25-74 ani, procentul fiind de 5,4%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Ajustată sezonier, rata a fost de 6,4%.

    În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost cu 2 puncte procentuale mai mare decât la femei, respectiv 7,3% vs. 5,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • Statistica RCA: Din ce judeţe provin cei mai periculoşi şoferi din România

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei ( sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.