BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Cel mai bogat om din România concediază ultimii 165 de angajaţi, după ce a lăsat 6.000 de oameni pe drumuri

    Ultimii 165 de salariaţi ai Amurco S.A. Bacău, combinatul de îngrăşăminte chimice ce face parte din grupul InterAgro deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, vor intra în somaj din noiembrie. Societatea a intrat în insolvenţa în urmă cu trei luni, potrivit incont.ro.

    Societatea Amurco S.A. Bacău a trimis în şomaj, începând cu 1 iunie 2014, 300 de angajaţi, respectiv 75 la sută din totalul numărului de salariaţi ai unităţii de producţie a îngrăşămintelor chimice. Măsura disponibilizărilor colective a fost luată în mai, după două luni şi jumătate de când combinatul nu mai funcţionează din cauza nerentabilităţii.

    “Creşterea galopantă în ultimul an a preţului la gaz metan, care reprezintă 80 la sută din cheltuielile de producţie, dar şi scăderea cererii pe piaţa de îngrăşăminte au dus la situaţia actuală de la Amurco. Cei 300 de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi colectiv au primit preavizele, urmând ca după 20 de zile să plece în şomaj. Restul angajaţilor mai au încă o speranţă, deşi combinatul nu mai funcţionează din 27 februarie 2014”, declara în mai liderul sindicatului din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, fuseseră redeschise în septembrie, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • CFR Marfă a disponibilizat aproape 2.300 din cei 2.500 de salariaţi propuşi spre concediere

    Până în acest moment au fost operate concedieri la sucursalele Muntenia – Dobrogea (570 salariaţi), Banat – Oltenia (622 salariaţi), Transilvania (540 salariaţi), Moldova (291 salariaţi), Centrul de Întreţinere şi Reparaţii Vagoane (207 salariaţi) şi structura centrală CFR Marfă (66 salariaţi), potrivit informaţiilor transmise de companie la solicitarea MEDIAFAX.

    “Procesul de disponibilizare se va încheia la data plecării ultimului salariat vizat a fi disponibilizat. Pot apărea diferite situaţii datorită cărora concedierea colectivă să nu aibă un termen precis de finalizare (salariaţi cu contracte individuale de muncă suspendate din diferite motive, salariaţi care şi-au depus dosarul de pensionare şi urmează să le sosească decizia de pensionare)“, au precizat reprezentanţii CFR Marfă.

    Ministerul Transporturilor a solicitat, printr-un proiect lansat recent în dezbatere, rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli CFR Marfă din acest an, în varianta revizuită veniturile fiind aceleaşi, respectiv 1,117 miliarde lei, dar cheltuielile mai mari cu 58 milioane lei, din cauza începerii cu întârziere a concedierilor colective.

    Reprezentanţii CFR Marfă au comunicat că potrivit HG 942/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al companiei, începând cu luna martie urmau să fie concediaţi 2.500 salariaţi.

    “Astfel, au fost parcurse procedurile prealabile de concediere colectivă, conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestor proceduri în data de 7 iulie 2014 a fost notificată concedierea colectivă către Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. În data de 11 iulie 2014 salariaţii vizaţi a fi disponibilizaţi au fost înştiinţaţi în vederea încetării contractelor individuale de muncă, începând cu data de 11 august 2014”, au adăugat aceştia.

    În prezent, compania mai are 6.561 salariaţi.

    Bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei pentru acest an, aprobat de Guvern în luna noiembrie a anului trecut, prevede venituri de 1,117 miliarde lei, cheltuieli de 1,035 miliarde lei şi un profit brut de 82 milioane lei. Compania estima că va încheia acest an cu 6.376 de salariaţi, urmând să astfel renunţe la 2.500 de angajaţi, echivalentul a 30% din personal.

    În varianta revizuită a bugetului de venituri şi cheltuieli avansată de Ministerul Transporturilor, veniturile au rămas neschimbate, însă cheltuielile sunt de 1,093 miliarde lei, mai mari cu 58 milioane lei, profitul brut fiind diminuat corespunzător, la 23,69 milioane lei.

    În nota de fundamentare a proiectului de modificare, la rubrica “Schimbări preconizate”, se precizează: “majorarea cheltuielilor de natură salarială şi a numărului de personal prognozat la finele anului 2014, ca urmare a demarării cu întârziere a procesului de concediere colectivă faţă de data prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2014”.

    Potrivit variantei revizuite a bugetului, compania estimează că va încheia anul 2014 cu 6.476 angajaţi, cu 100 peste decât numărul prevăzut în bugetul iniţial.

    CFR Marfă a raportat în 2013 venituri de 984,8 milioane lei, pierderi de 262,9 milioane lei şi un număr mediu de 8.696 de salariaţi, conform informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic, după ce procedura de cedare a 51% din acţiuni a eşuat anul trecut.

  • ANIMT: „Măsurile luate de stat ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială. Numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi”

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), în curs de constituire, îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită, de asemenea, autorităţilor, demararea urgentă a consultărilor în vederea  deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    „Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Agenţiile de muncă temporară au făcut recent subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, care în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, au dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul  ANAF a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    „Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturi, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    „Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai

    vorbim de mesajul negativ perceput de  investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

  • O angajată din România chemată în birou de şef ca să fie concediată a făcut o greşeală pe care încă o regretă

    Irina D. (30 de ani) a lucrat într-o companie multinaţională timp de şase ani. Invocând dificultăţi financiare, societatea a decis să renunţe la serviciile sale din compania în care activează. A fost chemată în birou de către şeful ei pentru a fi anunţată de strategia firmei şi i s-a prezentat pentru semnare o hârtie prin care angajata îşi anunţa demisia. Angajatorul i-a promis verbal anumite beneficii în schimbul depunerii demisiei, printre care plata zilelor de concediu, a unui pachet de salarii compensatorii şi oferirea unei adeverinţe pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj. Angajata a făcut greşeala să semneze propria demisie şi ulterior nu a mai primit nicio compensaţie. După o lună de la încetarea activităţii în companie, Irina D. a fost anunţată de foştii colegi că firma organizează interviuri de angajare pentru postul la care a renunţat de bunăvoie.

    Potrivit articolului 65 din Codul Muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi sa aibă o cauză reală şi serioasă. Potrivit articolului 65 din Codul muncii, concedierea presupune desfiinţarea postului ocupat de salariat şi, deci, neînlocuirea angajatului după îndepărtarea din companie.

    Cu toate acestea, dacă angajatul îşi depune demisia şi nu aşteaptă să fie concediat, căile de atac în instanţă sunt limitate. Potrivit articolului. 61 din Codul Muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: dacă salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul de muncă, dacă este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, dacă se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului sau dacă salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

    Potrivit legii, salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de abateri disciplinare beneficiază de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil. În situaţia în care părţile nu ajung la un acord comun, angajatul îşi poate câştiga drepturile salariale sau chiar postul pe calea justiţiei.

    AFLĂ AICI cum îţi poţi învinge angajatorul şi câştiga salarii compensatorii dacă eşti concediat

    “Angajaţii pot obţine salariile aferente perioadei de la concediere până la rămânerea irevocabilă a sentinţei respective, reintegrarea în post sau daune materiale. Cuantumul despăgubirilor este stabilit în functie de dovezile prezentate. Cel mai adesea, angajaţii solicită salariile pe durata procesului, actualizate cu indicele de inflatie şi reintegrarea in post”, spune avocatul Alina Vezureanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.

  • Instrumentul de tortură a salariaţilor: firmele îşi pontează angajaţii ca în timpul comunismului

    Un banal fişier electronic, completat periodic de către şefii de departamente pentru calculul salariilor în funcţie de numărul de ore lucrate, a devenit un coşmar pentru o parte dintre angajaţii care sunt nevoiţi să folosească o cartelă a timpului de fiecare dată când ies din clădire, când se duc în spaţiul pentru fumat ori la un coleg de la alt etaj.

    ÎN URMĂ CU UN AN, ANDREI, 28 DE ANI, ACUM MANAGER ÎN CADRUL UNEI COMPANII DE CERCETARE DE PIAŢĂ, A PRIMIT PENTRU PRIMA DATĂ O ATENŢIONARE, VERBALĂ, LEGATĂ DE FAPTUL CĂ NU A PETRECUT SUFICIENT DE MULT TIMP ÎN FAŢA CALCULATORULUI, ÎN CIUDA FAPTULUI CĂ ŞI-A ÎNDEPLINIT (CHIAR DEPĂŞIT) TARGETUL PE LUNA RESPECTIVĂ.

    Astfel, i s-a transmis că nu şi-a îndeplinit cele opt ore de lucru zilnice, din cauză ca a ieşit prea des să fumeze, şi i s-a recomandat politicos să remedieze această situaţie.

    ”Acum a devenit un coşmar. Pe de-o parte, ţi se recomandă să faci pauze pentru că nu e bine să stai tot timpul în faţa calculatorului şi, în plus, tot angajatorul spune că îţi reduce şi productivitatea. Pe de altă parte, tot angajatorul îţi spune că nu ai destule ore lucrate. Este oribil, iar de când am fost promovat, am ajuns în situaţia să îi cert şi eu (care sunt la rândul meu mustrat de cineva) pe oamenii din subordine pentru că nu au «pontat» destul din cauză că au stat prea mult la ţigară„, spune Andrei.

    MODUL ÎN CARE ESTE MONITORIZATĂ ACTIVITATEA ANGAJAţILOR ÎN TIMPUL PROGRAMULUI DE LUCRU A CĂPĂTAT FORME DIFERITE, DE LA COMPLETAREA UNOR FIşE LA VENIREA şI PLECAREA LA SERVICIU, CARTELE DE ACCES LA INTRAREA SAU ÎN INTERIORUL CLĂDIRII SAU SOFTURI DE MONITORIZARE A PERIOADEI ÎN CARE SUNT CONECTAţI LA SISTEMUL COMPANIEI (PENTRU PUŢINII CĂRORA LI SE MAI PERMITE SĂ LUCREZE DE ACASĂ). Justificarea este, spun angajatorii, că fişele de pontaj sunt obligatorii în cazul în care compania se confruntă cu controale de la inspectorii de muncă, acestea fiind un instrument prin care se poate demonstra că nu există, de exemplu, abuzuri ale angajatorilor în relaţia cu angajaţii (cum ar putea fi considerată, de exemplu, munca peste program neplătită suplimentar). De asemenea, fişele de pontaj sunt extrem de utile în anchetele care vizează accidentele de muncă. Însă această nevoie de monitorizare a generat în unele cazuri nevoia de noi funcţiuni în organizaţii, care acţionează ca un fel de ”poliţie„ menită să vâneze timpul de lucru pierdut al fiecărui angajat în parte.

    Colegii care fumează primesc mereu pe e-mail înştiinţări prin care li se solicită să motiveze de ce au lipsit în anumite intervale de timp, pe zile, chiar dacă este vorba de câteva minute, cât au stat la fumat. Este un fel de avertisment, la trei astfel de nerespectări de program li se spune să compenseze cu timp suplimentar de lucru. Nu li se scade salariul, dar mereu sunt puşi să justifice ce au făcut în acel interval. ”De altfel, mulţi dintre ei dau drumul la cronometru pe telefon atunci când ies la ţigară şi se asigură că, în totalul timpului petrecut la fumat, nu depăşesc acea jumătate de oră de pauză pe zi„, a explicat şi Dan, account manager într-o companie din industria serviciilor financiare. El a mai spus că angajatorul justifică aceste avertismente prin faptul că doreşte o eliminare a eventualelor nedreptăţi în tratamentul angajaţilor, în cazul în care un angajat care fumează munceşte mai puţin decât unul nefumător.

    ”Ca nefumător, nu cred că fumatul e principala problemă, pentru că şi un nefumător poate sta două ore la birou fără să facă nimic. Câtă vreme angajaţii îşi îndeplinesc obiectivele, nu ar trebui să existe astfel de bariere„, a mai spus Dan.

    NU DE ACEEAşI PĂRERE ESTE ÎNSĂ ALINA, MANAGER DE MARKETING ÎN CADRUL UNEI MULTINAţIONALE DIN DOMENIUL IT, pe care cartelele de acces, prezente în toată clădirea, o pot ajuta să demonstreze superiorului că şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu.

    ”În plus, poţi arăta ori de câte ori e cazul că ai stat peste program, iar angajatorul îţi este într-un fel dator pentru acest lucru„, a adăugat Alina.

  • Mittal Galaţi a lansat un program de pre-pensionare, invocând contextul economic dificil şi volatil

     “În actualul context economic, care este dificil şi volatil, lucru reflectat în creşterea costurilor şi pierderea de competitivitate, este nevoie să ne îmbunătăţim productivitatea muncii, atât prin creşterea producţiei, pentru care am investit, recent, resurse importante, cât şi prin acest program de pre-pensionare. Implementăm această măsură într-o maniera responsabilă din punct de vedere social, cum am facut şi până acum”, a declarat într-un comunicat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

    Compania avea la finele anului trecut 7.115 angajaţi, faţă de peste 27.000, câţi lucrau la Sidex în 2001, înainte de privatizare.

    Salariaţii care sunt eligibili şi care doresc să se înscrie în program vor primi o sumă netă de 22.000 de lei, precum şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa, în luni, între data plecării din companie şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii, se precizează în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DISPONIBILIZĂRILE de la CFR Marfă pot începe. Guvernul a aprobat plata venitului de completare. Salariaţii disponibilizaţi vor primi între 12 şi 24 de salarii compensatorii

     Distribuirea banilor a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului, prin hotărâre.

    Pentru cei 2.500 angajaţi care vor fi disponibilizaţi, Ministerul Transporturilor a calculat un necesar financiar, aferent doar acestui an, pentru venitul de completare de 16,9 milioane lei.

    “Venitul lunar de completare va fi acordat celor 2.500 de persoane disponibilizate de la CFR Marfă, urmare aplicării planului de disponibilizare, aprobat de conducerea acestei societăţi. Concedierea salariaţilor CFR Marfă se va face începând cu luna iulie 2014 şi este necesară alocarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei totale de 67,6 milioane lei, din care în anul 2014 suma de 16,9 milioane lei”, se arată în proiectul elaborat de minister.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • DISPONIBILIZĂRILE de la CFR Marfă pot începe. Guvernul a aprobat plata venitului de completare

     Distribuirea banilor a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului, prin hotărâre.

    Pentru cei 2.500 angajaţi care vor fi disponibilizaţi, Ministerul Transporturilor a calculat un necesar financiar, aferent doar acestui an, pentru venitul de completare de 16,9 milioane lei.

    “Venitul lunar de completare va fi acordat celor 2.500 de persoane disponibilizate de la CFR Marfă, urmare aplicării planului de disponibilizare, aprobat de conducerea acestei societăţi. Concedierea salariaţilor CFR Marfă se va face începând cu luna iulie 2014 şi este necesară alocarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei totale de 67,6 milioane lei, din care în anul 2014 suma de 16,9 milioane lei”, se arată în proiectul elaborat de minister.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18%
    ponderea utilizatorilor români de internet care îşi plătesc online taxele şi impozitele, în timp ce 29% fac cumpărături online cel puţin o dată pe lună, conform UPC/Roland Berger

    76,1 mld. lei
    valoarea exporturilor FOB în primele 4 luni, cu 10,6% mai mare decât în acelaşi interval din 2013, în timp ce importurile CIF au fost de 83,9 mld. lei, în creştere cu 10,2%

    70%
    ponderea angajatorilor din România care declară că nu intenţionează să facă angajări în T3, în timp ce 5% anticipează reduceri de personal, conform Manpower

    16,3 mil.
    numărul milionarilor în 2013, faţă de 13,7 mil. în 2012, în timp ce ponderea familiilor de milionari a crescut la nivel global de la 0,7% la 1,1%, potrivit Boston Consulting Group

    81.800 mld. dolari
    averea netă a gospodăriilor din SUA, record istoric, în urcare cu 1.500 mld. dolari din ianuarie până în martie, conform Fed

    0,94%
    inflaţia anuală în România în luna mai, nou minim istoric, după ce preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1% faţă de aprilie, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%