BusinessMagazin

Tag: romania

  • România este interesată de preluarea portului Giurgiuleşti din Republica Moldova, aflat într-un proces internaţional de achiziţie iniţiat de BERD

    România, în coordonare cu Republica Moldova, este interesată de preluarea portului Giurgiuleşti, aflat într-un proces internaţional de achiziţie iniţiat de BERD, cu scopul de a sprijini dezvoltarea regională şi conectivitatea pe Dunăre şi la Marea Neagră.

    Anunţul a fost făcut în contextul unei întâlniri la Palatul Victoria între prim-ministrul României, Ilie Bolojan, şi o delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), condusă de Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Obiectivul principal al vizitei a fost discutarea progresului operaţiunilor BERD în România, prezentarea priorităţilor strategice şi identificarea de noi oportunităţi de cooperare, incluzând proiectele de investiţii aflate în derulare, iniţiativele prioritare viitoare, sprijinul BERD pentru infrastructura municipală şi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, precum şi schimbul de bune practici privind parteneriatele public-private şi eficientizarea activităţii companiilor de stat.

    “Aceste iniţiative urmăresc o gestionare mai bună a resurselor financiare, susţinerea creşterii economice durabile şi implementarea eficientă a proiectelor, în beneficiul comunităţilor locale şi al economiei naţionale”, menţionează comunicatul. 

    Prim-ministrul a menţionat implicarea BERD în România şi recentele investiţii aprobate, precum programul de eficienţă energetică a clădirilor publice din Braşov, modernizarea sistemului de termoficare şi regenerarea urbană din Timişoara, precum şi sprijinul acordat dezvoltării energiei regenerabile prin proiecte fotovoltaice în judeţele Dolj şi Olt.

    La întrevedere au mai participat, din partea Guvernului României, Mihai Jurca, Şeful Cancelariei Prim-Ministrului, şi Ciprian-Constantin Şerban, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii.

     

  • Reţeaua Froo, dezvoltată de grupul polonez Żabka, a deschis un nou magazin în Bucureşti, în clădirea de birouri America House, având peste 120 de unităţi în 3 oraşe din România

    Froo Romania Retail, companie parte a grupului polonez Żabka, a deschis un nou magazin Froo în clădirea de birouri America House din zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, reţeaua având acum peste 120 de unităţi în 3 oraşe, cele mai multe în Capitală.

    Mai mult de 80% din sortimentul Froo este alcătuit din branduri româneşti, dar şi mărci internaţionale de la furnizori din România.

    ”Suntem într-un proces dinamic de extindere a reţelei Froo, prezent pe piaţa din România de peste un an şi care a ajuns la peste 120 de locaţii în 3 oraşe, cele mai multe în Bucureşti. Scopul nostru este să fim aproape de clienţi, motiv pentru care căutăm constant noi locaţii atractive pentru magazinele noastre. Ne adaptăm permanent oferta de produse alimentare şi preparate gata de consum – inclusiv articole din gama Froo, precum şi mâncare caldă şi cafea disponibile în Froo Bistro – pentru a răspunde aşteptărilor diverse ale clienţilor noştri”, a comentat Joanna Simonowicz, General Manager, Froo Romania Retail.

    Magazinul din America House a fost deschis în urma unei tranzacţii de închiriere intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi şi chiriaşi precum Schlumberger, Mastercard sau Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Clădirea include una dintre cele mai mari zone comerciale într-un proiect de birouri, cu aproape 4.000 de metri pătraţi, mixul de retail incluzând cafenele şi restaurante precum Starbucks, McDonald’s, Velocita, Submarine Burger, BOB X BVB Coffee Shop, Sagakura, Noodle Pack, Cărtureşti, o sală de fitness World Class de 1.500 mp şi diverse servicii – bancă, farmacie, chioşc de presă Inmedio.

    „ Poziţionarea clădirii în zona ultracentrală a Bucureştiului, dar şi mixul variat de retail pe care aceasta îl oferă creează condiţiile ideale pentru succesul noului magazine”, a spus Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Zabka are peste 11.000 de magazine operate în sistem de franciză în Polonia şi se extinde în România pe acelaşi model, în franciză cu persoane fizice.

  • Dan Armeanu, vicepresedinte ASF: România primeşte confirmarea OCDE – Legea de plată a pensiilor private respectă toate standardele OCDE, fiind un model de conformare internaţională

    Săptămâna trecută, la Paris, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin sectorul de pensii private, a prezentat progresele României în alinierea la principiile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în cadrul grupului de lucru privind asigurările şi pensiile (WPIP) care reuneşte experţi şi autorităţi de supraveghere şi evaluează politicile internaţionale în domeniul asigurărilor şi al pensiilor private. Noul cadru al legii de plată a pensiilor private a fost analizat în detaliu şi evaluat ca fiind complet conform cu standardele internaţionale şi europene. De asemenea, membrii WPIP au confirmat că noul cadru al legii de plată este pe deplin aliniat la bunele practici OCDE în domeniul pensiilor private, astfel că evaluarea a decurs fără nicio observaţie sau recomandare adiţională. Această lege garantează transparenţa, prudenţialitatea şi securitatea activelor fondurilor de pensii private, oferind participanţilor certitudinea că economiile lor sunt administrate conform celor mai bune practici internaţionale.

    Acest eveniment reprezintă un pas decisiv în procesul de aderare a României la OCDE, un obiectiv strategic al politicii externe şi economice a ţării, prezent în programul de guvernare şi monitorizat de toate instituţiile implicate.

    Contextul procesului de evaluare

    Evaluarea de la Paris a implicat prezentarea detaliată a legislaţiei şi a reformelor implementate de România. În cadrul reuniunii de miercuri a Grupului de lucru privind asigurările şi pensiile (WPIP), conducerea ASF a prezentat acţiunile întreprinse de România pentru alinierea la principiile OCDE în domeniu. Au fost detaliate măsurile recente, inclusiv noul cadru legal pentru plata pensiilor private, adoptat de Guvernul României.În cadrul discuţiilor, OCDE a apreciat măsurile luate de România pentru alinierea la instrumentele juridice OCDE şi la recomandările privind buna reglementare a planurilor de pensii cu contribuţii definite.

    Recomandarea prioritară şi recomandările secundare

    La evaluarea în cadrul reuniunii Grupului de lucru privind Pensiile Private al OCDE din iunie 2024, desfăşurată la sediul organizaţiei de la Paris, s-a apreciat progresul României în alinierea la standardele internaţionale pentru pensiile private. Ca recomandare prioritară, OCDE a subliniat adoptarea unei legislaţii care să definească şi să structureze diferitele opţiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanţarea pensionării într-un mod care să asigure coerenţa cu proiectarea fazei de acumulare, iar ca recomandări secundare, diversificarea opţiunilor de investiţii ale fondurilor de pensii private, libera circulaţie a capitalurilor conform Codurilor de Liberalizare etc. Prin urmare, ASF a stabilit ca obiectiv principal elaborarea şi promovarea legii de plată a pensiilor private. Acest obiectiv a fost îndeplinit cu succes prin aprobarea proiectului de lege de către Guvern şi trimiterea lui spre aprobare în Parlament, fapt recunoscut la nivel internaţional.

    În paralel, recomandările secundare ale OCDE au fost deja implementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.26/2025, aprobată prin Legea                    nr.131/2025, care completează şi actualizează cadrul legislativ aplicabil sistemului de pensii private.

    Ca urmare a acestor reglementări, ASF prin sectorul de pensii şi-a îndeplinit toate obiectivele şi a transpus integral recomandările OCDE, consolidând cadrul instituţional şi de reglementare şi oferind siguranţă şi predictibilitate pentru participanţi.

     

    Această validare internaţională consolidează încrederea în ASF ca autoritate de supraveghere modernă şi competentă.

    Feedback-ul primit din partea OCDE a fost exclusiv pozitiv, fără observaţii sau recomandări, ceea ce confirmă eficienţa implementării reformelor şi soliditatea cadrului legal actual.

    Aprecierile primite din partea delegaţilor OCDE subliniază faptul că România a reuşit să construiască un cadru solid şi să implementeze reforme structurale, consolidând astfel rolul ASF ca autoritate de supraveghere credibilă şi modernă. Acest succes contribuie nu doar la securitatea financiară a cetăţenilor, ci şi la creşterea prestigiului României pe scena internaţională.

     

    Impactul asupra sistemului de pensii şi procesului de aderare la OCDE

    Recunoaşterea conformităţii legislaţiei româneşti în domeniul pensiilor private reprezintă un pas major în procesul de aderare la OCDE. Aceasta asigură că România respectă toate standardele internaţionale şi creează premisele pentru finalizarea cu succes a evaluării de aderare. De asemenea, aceste progrese contribuie direct la stabilitatea sistemului de pensii private, la creşterea încrederii participanţilor şi la consolidarea credibilităţii ASF pe plan internaţional.

    In concluzie, feedback-ul pozitiv primit în urma evaluării OCDE de la Paris confirmă că România şi-a atins obiectivele propuse şi a implementat toate recomandările OCDE în domeniul pensiilor private. Cadrul legislativ privind plata pensiilor private, împreună cu măsurile adoptate prin Legea 131/2025, asigură stabilitatea şi predictibilitatea sistemului, protejând interesele participanţilor şi consolidând poziţia României în procesul de aderare la OCDE. Această recunoaştere internaţională reprezintă un succes major pentru România şi un pas decisiv spre un sistem de pensii private modern, sigur şi conform standardelor internaţionale.  

     

  • Nicio surpriză: După măsurile dure de austeritate ale Guvernului Bolojan, agenţia de rating Moody’s menţine România în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii, însă cu perspectivă negativă

    Agenţia de rating Moody’s a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul Baa3 cu perspectivă negativă.

    Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie au fost suficiente pentru a convinge prestigioasa organizaţie americană că ţara noastră încă este un loc sigur pentru investiţii.

    Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

    Agenţia de rating prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecţiei fiscale, dar şi posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027.

    Totuşi, România ar putea intra în junk dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient.

    Vedeţi mai jos pe larg decizia Moody’s:

    Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat astăzi ratingurile României pentru emitent pe termen lung şi pentru datoria senior neasigurată la Baa3 şi a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt au fost, de asemenea, confirmate la Prime-3. Perspectiva rămâne negativă.

    Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambiţios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie anul acesta au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările noastre din momentul în care perspectiva a fost schimbată la negativă de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, cu majorări de TVA şi îngheţarea indexărilor salariilor şi pensiilor în sectorul public fiind principalii contributori.

    Cu toate acestea, riscurile de implementare rămân semnificative, legate de menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli şi atingerea ţintelor de venituri, precum şi riscul ca impactul negativ asupra creşterii economice al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală.

    Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei şi de nivelurile ridicate de avuţie în comparaţie cu omologii. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea crescută la risc geopolitic din cauza proximităţii faţă de războiul din Ucraina (Ca stabil).

    Plafoanele pe termen lung pentru ţara în monedă locală şi valutară rămân neschimbate la A2. Diferenţa de patru trepte între plafonul în monedă locală şi ratingul suveran reflectă o amprentă guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acţiunilor guvernamentale şi fiabilitatea instituţiilor cheie, precum şi riscuri moderate de vulnerabilitate politică şi externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale şi macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale şi investiţionale minimizează riscul restricţiilor de transfer şi convertibilitate în opinia noastră.

    RAŢIUNEA PENTRU MENŢINEREA PERSPECTIVEI NEGATIVE

    Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a reflecta riscul că, în lipsa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României s-ar slăbi semnificativ în anii următori. La acel moment, ne aşteptam ca datoria să depăşească 70% din PIB până la sfârşitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru reflecta în primul rând un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne aşteptam atunci să scadă doar treptat în anii următori.

    Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 şi aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor pentru pensii şi salarii în sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar vizând atât măsuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cât şi măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie.

    Acest lucru ne-a determinat să ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 şi ulterior, ceea ce ne conduce acum să proiectăm stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a conţine creşterea poverii datoriei guvernamentale, menţinând puterea fiscală şi profilul general de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3.

    Totuşi, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decât cel aşteptat şi justifică menţinerea perspectivei negative.

    În primul rând, nu este sigur dacă coaliţia de patru partide (PNL, USR, PSD şi UDMR), formată în iunie, poate rămâne unită şi poate menţine sprijinul politic pentru consolidare fiscală în faţa opoziţiei populare şi politice. De asemenea, consolidarea fiscală de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui să prezinte un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului şi după 2027. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creşterea economică mai mult decât presupunem în prezent, subminând potenţial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul României de management fiscal slab ar putea face ca guvernul să întâmpine dificultăţi în atingerea ţintelor de cheltuieli şi de venituri incluse în plan.

    RAŢIUNEA PENTRU CONFIRMAREA RATINGULUI Baa3

    Confirmarea ratingului Baa3 al României este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei, precum şi de nivelurile relativ ridicate de avuţie, care sprijină puterea economică a ţării. În ciuda acestor puncte forte, provocările din anumite domenii, precum controlul corupţiei şi eficienţa politicii fiscale, fac ca puterea instituţiilor şi a guvernanţei României să fie oarecum mai slabă decât cea a omologilor cu rating similar.

    Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea la risc geopolitic, având în vedere proximitatea faţă de războiul din Ucraina. Expunerea României la risc geopolitic este afectată şi de implicarea diminuată a SUA în securitatea europeană.

    CONSIDERAŢII PRIVIND MEDIUL, SOCIALUL ŞI GUVERNANŢA (ESG)

    Scorul ESG al României de 3 reflectă o expunere redusă la riscuri de mediu, precum şi riscuri sociale moderate şi provocări de guvernanţă în domenii precum controlul corupţiei şi managementul politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă la demografie nefavorabilă, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a emigraţiei nete, precum şi la un acces mai slab la servicii de bază decât mulţi dintre omologii regionali.

    FACTORI CARE POT CONDUCE LA O ÎMBUNĂTĂŢIRE SAU RETROGRADARE A RATINGURILOR

    Perspectiva negativă semnalează că ratingul este puţin probabil să fie îmbunătăţit pe termen scurt. Perspectiva ar fi probabil revenită la stabilă dacă povara datoriei guvernamentale şi indicatorii de accesibilitate a datoriei ar evolua, în linii mari, în conformitate cu sau mai favorabil decât aşteptările noastre actuale. Acest lucru ar necesita implementarea completă şi eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în iulie şi septembrie 2025, cu un proces de consolidare fiscală care să continue probabil şi după 2026.

    Ratingurile Baa3 ale României ar fi probabil retrogradate dacă am concluziona că guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar conduce la o evoluţie semnificativ mai slabă a indicatorilor fiscali-cheie ai guvernului decât aşteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituţiilor de a implementa în mod eficient un program amplu şi complex de consolidare.

    O creştere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanţării deficitului extern ridicat al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.

  • Dan Şucu la Genova, în faţa liderilor de business şi a oficialilor locali: „De ce un investitor român nu poate face în Italia ce au făcut investitorii italieni în România după anii 90? Poate că v-aţi gândit că vine un om de afaceri dintr-o ţară săracă, dar nu este chiar aşa. România este o cu totul altă ţară decât cea de acum trei decenii”

    Antreprenorii români au ajuns la capacitatea de investi peste hotare ca urmare a miracolului economic pe care l-a traversat ţara, a susţinut ieri la Genova omul de afaceri Dan Şucu, fondator şi preşedinte al retailerului de mobilă Mobexpert, în cadrul evenimentului „Genoa şi fotbalul, un nou pod între economia Italiei şi a României”.

    „De ce un investitor român nu poate face în Italia ce au făcut investitorii italieni în România după anii 90? Poate că v-aţi gândit că vine un om de afaceri dintr-o ţară săracă, dar nu este chiar aşa. România este o cu totul altă ţară decât cea de acum trei decenii”, a spus Şucu în italiană în faţa unei audienţe de peste 250 de oameni de afaceri, executivi şi lideri politici locali reuniţi în clădirea istorică a Camerei de Comerţ din Genova, care a găzduit sediul primei burse italiene în secolul XIX.  

    Dan Şucu a cumpărat pe neaşteptate la sfârşitul anului trecut cu 40 milioane de euro pachetul majoritar de acţiuni la clubul de fotbal Genoa, cel mai vechi club de fotbal din Italia şi unul din cele mai iubite.

    În cadrul evenimentului, organizat de Camera de Comerţ, au salutat investiţia românească la Genova viceprimarul Genovei, lideri regionali ai patronatului italian Confindustria şi ai Camerei de Comerţ, responsabili cu business-ul portuar şi turistic, precum şi ambasadorii României în Italia şi al Italiei în România.

    Aceasta este una dintre cele mai mari investiţii realizate până în prezent de un om de afaceri român în străinătate, iar evenimentul în sine este o premieră, în condiţiile în care timp de decenii România a fost doar un recipient pentru investiţii străine, iar acum devine o ţară investitoare în străinătate.

    „România nu este ţara pe care o ştiaţi din anii 90, este o ţară unde PIB-ul a crescut de patru ori în ultimii 20 de ani şi se îndreaptă în următorii spre 500 miliarde de euro, adică 20% din PIB-ul Italiei.

    Dacă îmi spunea cineva că PIB-ul României va fi mai mare astăzi decât al Greciei şi Ungariei nu l-aş fi crezut”, a spus Dan Şucu unei audienţe foarte interesate să vadă ce are de gând să facă cu clubul omul de afaceri român, acum şi preşedinte Genoa Cfc.

    „Pentru noi clubul Genoa este parte a identităţii oraşului, este o pasiune uriaşă. Suntem foarte bucuroşi, iar investiţia d-lui Şucu este o foarte bună oportunitate pentru dezvoltarea legăturilor comerciale şi de investiţii între România şi Genova. Suntem pe locul trei ca suporteri în Italia, avem meci de meci 30.000 de oameni pe stadion şi chiar dacă nu am avut rezultate de top în ultimii ani pasiunea şi dragostea pentru club a genovezilor este la cote la fel de înalte. Nu am fost surprins de această investiţie după ce am aflat parcursul în business al d-lui Şucu”, a spus viceprimarul Genovei, Alessandro Terrile.

    În Italia trăiesc 1,2 milioane de români, care s-au adaptat rapid pe baza aproprierii de limbă şi de comportament, iar italienii s-au obişnuit cu români angajaţi în construcţii, în fabrici sau agricultură.

    „Miracolul economic al României este adevărat, are cea mai mai creştere din UE din ultimii 20 de ani, în afara Irlandei. Aceasta este realitatea. Cine a făcut această realitate? Cei 6-7 milioane de angajaţi din companiile private şi cei 5 milioane de români plecaţi să lucreze în străinătate care au trimis bani acasă. Este normal ca o ţară care s-a dezvoltat atât de repede să aibă întreprinzători cu afaceri de sute de milioane de euro, care să aibă puterea de a investi nu numai la ei acasă. Asta este povestea”, a spus Şucu.

    Cu toată creşterea economică a  României din ultimele două decenii, percepţia din Occident abia acum începe să se schimbe asupra capacităţii de business a antreprenorilor români. Din circa 600 miliarde de euro venituri totale al companiilor din România, firmele româneşti rulează afaceri de circa 300 miliarde de euro pe an.

    „Am început acum 32 de ani afacerea de mobilă cu un mic magazin cu patru angajaţi şi după patru ani eram cel mai mai mare importator, producător şi exportator de mobilă din România. Fiind o ţară care a crescut mult astfel şi business-ul a crescut mult, la fel ca şi afacerile investitorilor italieni în România. Ulterior am intrat şi în investiţii imobiliare, unde profitul a ajuns să îl egaleze pe cel din afacerile cu mobilă”, a povestit Dan Şucu.

    Atras de lumea fotbalului după investiţia de la Rapid din 2022, omul de afaceri a spus că avea în vedere un parteneriat cu un club mai puternic.

    „Devenind acţionar la Rapid, mi-am dat seama că nu puteam creşte fără consolidare şi am căutat parteneriate cu cluburi mai puternice din străinătate. Când mi s-a propus posibilitatea de a investi la Genoa, nu am ezitat. Am luat decizia în 3-4 zile şi sunt extrem de fericit că am făcut-o. Resursele noastre nu sunt enorme, dar cu modestie şi muncă susţinută, vom obţine cele 40 de puncte care sunt primul nostru obiectiv. Apoi, cerul este limita”, a dat speranţe tifosilor genovezi noul patron al echipei italiene. Genoa a terminat pe locul 13 în seria A în sezonul 2024-2025.

    Genova, capitala regiunii Liguria, este cel mai mare port italian şi este sediul unor mari companii multinaţionale precum constructorul de nave Fincantieri, care deţine şantierul naval de la Brăila sau constructorul de centrale nucleare Ansaldo, implicat în România în construcţia centralei de la Cernavodă încă din anii 80.

    Italia este al doilea partener comercial al României, după Germania, şi are investiţii aici de circa 10 miliarde de euro, cu peste 50.000 de firme înregistrate, cele mai numeroase dintre firmele cu capital străin.

  • O companie chinezească ce produce camioane şi autobuze verzi se uită să investească într-o fabrică în Europa de Est. Ungaria şi România sunt pe listă

    Compania Wisdom Motor din China, care produce camioane şi autobuze „verzi” (zero-emission) se uită să investească într-o fabrică în Europa de Est, iar Ungaria şi România sunt ţările care sunt analizate. Motivul din spatele acestei mutări este acela că firma exportă autobuze electrice în Europa de Vest, în Danemarca, Marea Britanie sau Germania, iar o unitate de fabricaţie pe Bătrânul Continent ar facilita transportul bunurilor.

    „Compania Wisdom Motor a fost înfiinţată în 2019 şi, momentan, are fabrici doar în China. În următoare luni urmează să luăm o decizie privind o fabrică în Orientul Mijlociu, iar apoi vom explora Europa de Est. Wisdom Motor exportă deja în pieţe precum Danemarca, Marea Britanie sau Germania şi ar fi mai uşor dacă ar exista o fabrică în regiunea Europei Centrale şi de Est. Deja au fost făcute primele prospectări, iar Ungaria şi România sunt pe listă”, a spus Cliff Zhang, CEO şi fondator al Templewater, un fond de investiţii care a intrat în acţionariatul Wisdom Motor în 2022.

    El adaugă că fondul nu investeşte direct în Europa, concentrându-şi atenţia pe Asia şi Orientul Mijlociu. Cât priveşte companiile din portofoliu – Templewater investeşte în firme din domenii precum energie, sănătate, producţie specializată şi servicii esenţiale – acestea o pot face.

    „Europa de Vest e o piaţă matură şi saturată. Pe de altă parte, Europa de Est este interesantă, e o regiune care poate conecta Vestul cu Orientul Mijlociu şi Asia. Văd potenţial în zona de producţie, dar şi în zona de logistică. Astfel, are sens ca Wisdom Motor să producă aici”, a explicat executivul în cadrul unei discuţii cu ocazia Belt & Road Summit, un eveniment ce are loc în Hong Kong şi care a ajuns la cea de-a zecea ediţie.

    El nu oferă însă un orizont de timp în care un astfel de proiect ar putea să se concretizeze. Pe site-ul Templewater apare informaţia conform căreia Wisdom Motor are o fabrică de 480.000 mp în Fujian, China.

    Deşi Templewater nu investeşte în Europa, Cliff Zhang – care a studiat în Canada şi în SUA (la Harvard), înainte de a se muta înapoi în Hong Kong – spune că fondul a atras investitori de pe Bătrânul Continent care caută să îşi diversifice portofoliul. Nu oferă nume.

    Potrivit publicaţiei South China Morning Post, Templewater are active sub management (AUM) de 1,5 mld. dolari.

  • Cum poate fi îmbunătăţită guvernanţa corporativă din companiile de stat? Cum pot fi selectaţi mai bine membrii de board? Urmăriţi ZF Live miercuri, 10 septembrie, ora 12:30, o discuţie cu Carmen Micu, director executiv ENVISIA – Boards of Elite

    Cum poate fi îmbunătăţită guvernanţa corporativă din companiile de stat? Cum pot fi selectaţi mai bine membrii de board? Urmăriţi ZF Live miercuri, 10 septembrie, ora 12:30, o discuţie cu Carmen Micu, director executiv ENVISIA – Boards of Elite

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Cum merge acum piaţa de amanet, care este valoarea tichetului mediu al unui contract? Ce produse sunt lăsate în amanet? Cum merge aurul şi produsele din aur din punct de vedere al cererii? Urmăriţi ZF Live miercuri, 10 septembrie, ora 12:00, o discuţie cu Cosmin Popovici, CEO Magnor

    Cum merge acum piaţa de amanet, care este valoarea tichetului mediu al unui contract? Ce produse sunt lăsate în amanet? Cum merge aurul şi produsele din aur din punct de vedere al cererii? Urmăriţi ZF Live miercuri, 10 septembrie, ora 12:00, o discuţie cu Cosmin Popovici, CEO Magnor

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Bayer o numeşte pe Jennifer Gilberg la conducerea diviziei de agricultură din România, Bulgaria şi Republica Moldova, în locul lui Boualem Saidi. Ea va fi şi director general în România, unde va compania are o fabrica de seminţe la Sineşti

    Bayer, distribuitorul german de inputuri agricole şi procesator de seminţe în România, o numeşte pe Jennifer Gilberg în funcţia de Country Division Head (CDH) pentru divizia Crop Science a grupului de ţări România, Bulgaria şi Republica Moldova. Ea preia funcţia de la Boualem Saidi. În plus, va prelua şi funcţia de director general al Bayer în România. 

    Aceasta va fi responsabilă pentru coordonarea strategică a diviziei de agricultură şi pentru supravegherea tuturor operaţiunilor Bayer în calitate de director general, pentru consolidarea portofoliului de produse al companiei. „Este o onoare să preiau rolul de Country Division Head Crop Science pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, împreună cu responsabilităţile de director general al Bayer”, a spus Jennifer Gilberg.

    Ea are o experienţă internaţională de 15 ani în dezvoltarea şi conducerea unor organizaţii comerciale de anvergură, cu expertiză în domeniile marketing, eficienţă în vânzări, îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi transformare digitală. Parcursul său profesional include poziţii de conducere în diverse pieţe, precum Columbia, Brazilia, Spania, Germania şi Elveţia. Jennifer Gilberg este absolventă a facultăţii de Administrarea Afacerilor şi are un MBA Internaţional de la IE Business School din Madrid.

    „Aceste poziţii îmi oferă şansa de a contribui la viitorul agriculturii în grupul nostru de ţări, coordonând în acelaşi timp operaţiunile din România. Sunt încrezătoare că vom continua să fim alături de fermieri cu soluţii inovatoare, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi performante şi durabile în regiune”, a mai spus Jennifer Gilberg.

    Ea s-a mutat în Bucureşti împreună cu familia, dupa ce a preluat funcţia de la Boualem Saidi, care a ocupat-o în ultimii cinci ani.

    În România, pe lângă distribuţia de pesticide şi îngrăşăminte, com­pania are şi o staţie de procesare a seminţelor. Staţia de la Sineşti procesează, în principal, seminţe de porumb care ajung pe piaţa din România, circa 40%, şi la export (apro­ximativ 60%), din ultimele date ale ZF. Din cele şase sta­ţii de procesare pe care Bayer le are în regiunea EMEA sta­ţia din Sineşti este cea mai mare ca volum de producţie.

    Pentru procesarea seminţelor de porumb, Bayer lucrează cu mai mulţi fermieri care cultivă în total 8.000 de hectare în special în zona de sud-est a ţării. Însă suprafaţa variază între 8.000 şi 10.000 de hectare/an. Cea mai cunoscută linie de seminţe a companiei este Dekalb.

    Gigantul german Bayer, unul dintre cei mai mari jucători din industria chimică şi farmaceutică din lume, a cumpărat în 2018 compania Monsanto, care deţinea staţia de seminţe din România la acea vreme, într-o tranzacţie de 63 de miliarde de dolari. 

    În anul fiscal 2024, grupul Bayer a avut circa 93.000 de angajaţi şi vânzări de 46,6 miliarde de euro. Cheltuielile cu R&D, înainte de elementele speciale, s-au ridicat la 6,2 miliarde de euro. În România, cifra de afaceri a fost de 1,27 mld. lei în 2024, în scădere cu 10%, de la 1,42 mld. lei în 2023, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor pu­blice. 

  • Guvernul nu discută creşterea vârstei de pensionare, precizează Executivul

    Clarificarea vine după declaraţiile premierului Ilie Bolojan de la TVR, care au generat confuzii în spaţiul public.

    Executivul spune că premierul s-a referit exclusiv la vârsta de pensionare a categoriilor cu statut special, nu la vârsta standard de pensionare pentru toţi românii.

    „Avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii. Ne place sau nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare astfel încât în intervalul 50- 65 de ani populaţia care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi pentru că nu are cine să o înlocuiască”, a declarat, luni seara, Ilie Bolojan la TVR 1.

    „Dacă nu creştem vârsta de pensionare (…) vom ajunge în situaţia de nesustenabilitate a sistemului de pensii. Nu putem amaneta viitorul generaţiilor care vin după noi”, a adăugat prim-ministrul.