Tag: revenire

  • Decizie radicală: IBM cere angajaţilor care lucrează de acasă să se întoarcă la birou ori să plece din companie

    International Business Machines (IBM) le dă miilor de angajaţi care lucrează de la distanţă peste tot în Statele Unite posibilitatea să aleagă: să-şi abandoneze spaţiile de lucru de acasă şi să revină la birou sau să părăsească compania, scrie The Wall Street Journal.

    Gigantul, care operează de 105 ani, vrea să renunţe la programul angajaţilor de lucru de la distanţă, înfiinţat în urmă cu 10 de ani, pentru a readuce angajaţii în birouri, o mişcare despre care se spune că va îmbunătăţi colaborarea şi va accelera ritmul de lucru.

    Decizie radicală: IBM cere angajaţilor care lucrează de acasă să se întoarcă la birou ori să plece din companie

  • Giganţii Internetului revin în România: află cele mai spectaculoase tendinţe în digital si tehnologie, în 15 şi 16 iunie, la Bucureşti

    Nume importante, începând cu giganţii globali Google si Facebook, vor prezenta pe cele 5 scene ale iCEE.fest viziunea lor legată de viitor. Detalii sunt prezentate aici.

    Festivalul va acoperi anul acesta mai multe zone de interes, în tot atâtea evenimente paralele: disruption (modele de business neconvenţionale), realitate virtuală si augumentată, digital health (cum tehnologia schimbă sistemul tradiţional în medicină), digital content, e-commerce, ad tech (tehnologii pentru îmbunătăţirea campaniilor online), marcom (despre tendinţele în marketing si comunicare), creativitate si startups.

    În plus, anul acesta festivalul propune două evenimente-satelit noi, dedicate caselor inteligente (smart homes) si tehnologiei care schimbă modul tradiţional în care funcţionează băncile si sistemele de plată (fin tech).

    Pe site-ul oficial se poate consulta lista actualizată de speakeri precum si detalii legate de principalele linii de conţinut din acest an, precum si care sunt companiile care vor prezenta, în detaliu.

    Festivalul iCEE.fest – Interactive Central and Eastern Europe Festival – este organizat de ThinkDigital România, cu sprijinul Orange. Susţinători importanţi mai sunt Carrefour, Volkswagen, XAXIS, BCR si Ernst&Young. Internaţional, festivalul e susţinut de IAB Europe si, în plan academic, de The University of Sheffield.

    Ultimele bilete disponibile se pot cumpăra de pe site-ul iCEEfest.com.

  • Destinaţie cu şarm, caut turişti români – GALERIE FOTO

    Viaţa marină diversificată şi recifele de corali din Marea Roşie fac din Sharm el-Sheikh un magnet pentru scafandri şi turişti, care experimentează scuba divingul sau snorkelingul. În general, apa turcoaz a mării are o temperatură de 22 de grade Celsius pe timp de iarnă, iar vara temperatura aerului depăşeşte frecvent 40 de grade. Pieţele şi zonele comerciale tradiţionale – cu preţuri mici pentru europeni şi unde aproape totul se poate negocia –, deşertul şi munţii aflaţi în apropiere, dar şi viaţa de noapte neaşteptat de modernă sunt atuurile zonei.

    Economia turistică a acestui oraş din Sinaiul de Sud a înregistrat plusuri rapide în ultimele decenii, ducând şi la o creştere a numărului staţiunilor de lux. Turismul a generat venituri record de 12,5 miliarde de dolari în Egipt, în anul 2010, iar scăderea foarte puternică a veniturilor din acest segment s-a declanşat după prăbuşirea unei aeronave de pasageri în peninsula Sinai la finele lunii octombrie 2015. Criza de atunci a determinat ţări precum Rusia şi Marea Britanie să restricţioneze zborurile către Egipt, iar călătorii din alte state au devenit reticenţi faţă de această zonă. Şi România s-a numărat printre ţările care au abandonat zborurile charter spre această destinaţie. Până anul acesta.

    Turismul reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Egiptului, esenţială pentru economia ţării. În perioada de glorie, circa 12% din totalul forţei de muncă din Egipt activa în acest sector, asigurând venituri de aproape 12,5 miliarde de dolari şi contribuind cu peste de 11% din PIB. Însă din cauza ameninţărilor de securitate ulterioare acestui an, numărul turiştilor a scăzut cu mai mult de o treime: de la 14,7 milioane în 2010 la 9,5 milioane în 2013. Şi veniturile din industria ospitalităţii s-au prăbuşit, ajungând la doar 5,9 miliarde de dolari în 2013.

    În prima jumătate a anului 2014, numărul turiştilor a scăzut în continuare cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, în timp ce veniturile s-au redus cu 25%. Sfârşitul anului 2016 şi începutul lui 2017 aduc însă primele semne bune pentru turismul, respectiv economia ţării. Primul grup de israelieni a vizitat atracţiile turistice cele mai populare, iar în aceeaşi perioadă Bloomberg scria că Egiptul ”şi-a vărsat anii de nelinişte socială şi politică“ şi clasează ţara în top 20 de destinaţii de călătorie pentru acest an.

    Destinaţiile turistice majore includ monumentele istorice de pe Valea Nilului, principalele fiind piramidele şi Marele Sfinx din Giza, templele Abu Simbel la sud de Aswan, Valea Regilor şi Complexul Templului Karnak de lângă Luxor. În Peninsula Sinai, care serveşte ca o punte de legătură între Asia şi Africa, turiştii ajung pentru a vizita în general Muntele Sinai, menţionat în Biblie, dar şi staţiunile Sharm el-Sheikh, Dahab, Nuweiba şi Taba, care mizează pe diversitatea activităţilor acvatice.

    Începutul lui 2017 pare a aduce din nou Sharm el-Sheikh-ul pe harta turiştilor doritori de experienţe exotice. La baza acestei reveniri ar sta, după spusele oficialităţilor egiptene, lipsa atacurilor în zona Sinaiului de Sud, dar şi înăsprirea măsurilor de siguranţă. În acest moment, Sharm el-Sheikh primeşte 130 de zboruri săptămânal, majoritatea cu plecare din Ucraina, Germania şi ţări din Orientul Mijlociu. Însă printre planurile egiptenilor de atragere a turişti de pe noi pieţe se află şi România, aflată la 3 ore şi jumătate distanţă de zbor direct. ”Aţi fost departe de noi până acum, iar asta a fost greşeala noastră. De acum înainte, ne vom axa pe construirea relaţiilor cu România, lucru de care mă voi ocupa personal. Îmi propun să vizitez în curând România şi să discut cu oficialităţile şi touroperatorii, pentru a consolida relaţii benefice ambelor ţări“, declară într-o întâlnire cu presa Khaled Fouda, guvernatorul Sinaiului de Sud.

    El speră ca în curând Sharm el Sheikh-ul să primească circa 10 zboruri pe săptămână din România. ”Avem 185 de hoteluri, 600 de camere, toate pregătite să vă găzduiască. Iar aici securitatea este pe primul loc; siguranţa voastră este principala noastră grijă“, declară Fouda, care enumeră personalul şi dotările în acest sens: forţe pregătite foarte bine din punct de vedere profesional şi tehnologic, atât terestre, cât şi navale. De asemenea, adaugă guvernatorul, ”aeroportul este 100% sigur, datorită înzestrării cu tehnologii moderne“. Iar după datele sale, numărul de turişti se află în creştere, mai ales că unele state, precum România, au relansat cursele charter. ”Vom face tot posibilul pentru a pune din nou Sharm el-Sheikh pe harta turiştilor“, declară guvernatorul Sinaiului de Sud.

    Printre hoteluri se numără Sunrise Arabian Beach Resort, o investiţie ce depăşeşte 200 de milioane de dolari. ”Comparând preţurile noastre cu cele ale altor complexuri turistice de acelaşi calibru, veţi constata că avem preţuri medii. Sperăm ca acesta să fie un lucru atractiv pentru clienţi, pe lângă calitatea serviciilor ultra-all inclusive“, spune managerul acestuia, Ahmed Abd Almeguid. Gradul de ocupare a locaţiei pe care o conduce este de circa 60%, fiind încă început de sezon.

    Aşteptările sale sunt de ocupare a 80% a complexului turistic în perioada de vârf, iar pieţele pe care se bazează Almeguid sunt Ucraina, Orientul Mijlociu, alte naţiuni din Europa. ”Lucrez în industria ospitalităţii de mai bine de 20 de ani, cunosc piaţa şi sunt optimist pentru perioada ce va urma. Tot ce avem nevoie este să deschidem noi pieţe, printre care, sperăm noi, Marea Britanie şi Rusia“, adaugă Almeguid. Sunrise Arabian Beach Resort este o locaţie de cinci stele aflată în apropiere de plaja privată din zona Sharks Bay.

    Un alt hotel din lanţul Sunrise Sharm el-Sheikh, Diamond Beach, mizează pe un grad de ocupare de circa 75% pentru sezonul 2017, cu o creştere vizibilă faţă de 2015, datorită noilor pieţe, spune Essam Abd El-Kabir, managerul hotelului. ”2010 a fost un an foarte bun. De atunci, am pierdut cam 40% din rata de ocupare, însă guvernul, dar şi noi, industria de ospitalitate, facem mari eforturi să ajungem, din nou, la acele rezultate. Dacă suntem optimişti, estimăm o revenire la aceleaşi cifre în anii imediat următori: finele lui 2018, începutul lui 2019“, adaugă managerul Diamond Beach. Ucrainenii sunt cei mai numeroşi turişti, urmaţi de germani. Românii reprezintă, de asemenea, una dintre pieţele ţintă ale Sharm el Sheik-ului, spune El-Kabir.

    În Egipt se află, de asemenea,două unităţi ale lanţului internaţional Rixos, cunoscut pentru opulenţa locaţiilor. În pofida perioadei dificile prin care a trecut industria ospitalităţii în Sinaiul de Sud, lanţul cu origini turceşti şi-a continuat dezvoltarea în zonă. Pe 1 ianuarie 2016 a fost deschis Rixos Sharm el-Sheikh, în urma unei ”investiţii imense“, de sute de milioane de dolari, pe care managerul nu o precizează cu exactitate. Complexul aflat la malul mării şi înconjurat de palmieri pune la dispoziţia clienţilor o plajă privată, 11 piscine, şapte restaurante à la carte, cinci baruri şi circa 750 de camere cu balcon sau terasă.

    De asemenea, complexul turistic are ca opţiuni de divertisment un club de noapte în aer liber, pe plajă, o discotecă interioară şi diverse spectacole pe scena exterioară. În timpul zilei, oaspeţii pot opta pentru facilităţile oferite de centrul spa, o gamă de activităţi sportive, de la tenis la volei pe plajă, sau cele trei tobogane din cadrul complexului. Rixos Sharm el-Sheikh se află la circa 20 km de golful Naama, un punct de atracţie pentru turişti. ”Avem o cerere din ce în ce mai mare din ţări europene precum Germania. Mai nou, şi din România. Chiar astăzi avem un zbor de la voi“, spune Burcak Orak, managerul Rixos Sharm el-Sheikh.

    Pentru 2017, aşteptările sale sunt optimiste, estimând un grad de ocupare a hotelului de circa 60%-70%, lucru determinat de revenirea turiştilor europeni, din decembrie anul trecut, adaugă el. Popularitatea complexului pe care îl conduce este determinată şi de brandul pe care îl reprezintă Rixos la nivel mondial, iar majoritatea clienţilor care vin aici au mai fost în alte locaţii ale lanţului turcesc, precizează acesta. Conform spuselor sale, aşteptările sunt crescute în privinţa numărului de turişti pe termen mediu, iar asta se datorează şi faptului că autorităţile asigură din ce în ce mai mult siguranţa turiştilor.

    După o întrerupere de aproape doi ani, agenţiile de turism locale au reluat charterele către Sharm el-Sheikh. La începutul lunii aprilie 2017 a fost operat primul zbor charter spre această destinaţie, de touroperatorul Cocktail Holidays, specializat în vacanţe de tip charter, circuite şi turism individual. Pachetele pentru Sharm el-Sheikh ale touroperatorului pornesc de la 490 de euro pe persoană, pentru sejururi de opt zile, la un hotel de patru stele, cu regim all inclusive; conform datelor oferite, cererea pentru vacanţe în Sharm el-Sheikh a fost ridicată încă din perioada de early booking. ”Egiptul oferă un produs turistic cu un raport bun calitate-preţ şi foarte multe posibilităţi de distracţie, de la scufundări la croaziere, plimbări cu submarinul, jeep safari. În ultimii doi ani, când din oferta noastră au lipsit vacanţele în Egipt, turiştii au întrebat permanent când reapar“, a declară Dan Goicea, manager la Cocktail Holidays, despre introducerea pachetelor spre Egipt în portofoliul companiei pe care o reprezintă.

    Dacă Egiptul poate fi o destinaţie din ce în ce mai accesată de români în următorii ani, în prezent majoritatea preferă să călătorească încă în interiorul Europei, către destinaţii cu ieşire la Marea Mediterană, unde cultura şi experienţele locale sunt familiare. Mai mult de 10.000 de turişti au ales vacanţe cu transport cursa charter pentru vara 2016, încă din perioada de early booking, destinaţiile preferate de ei fiind Zakynthos, Corfu, Tenerife şi Antalya, conform datelor oferite de Cocktail Holidays. Valoarea medie a unui pachet cu charter pentru vara 2016 este de 524 de euro de persoană, pentru şapte nopţi de cazare, cu toate taxele incluse, iar cea mai scumpă vacanţă pe charter, rezervată până în prezent, este de 10.000 euro, pentru destinaţia Mykonos, Grecia.

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum a trecut Florin Iordache de la “altă întrebare” la conducerea Camerei Deputaţilor

    Probabil că şefii PSD s-au bazat pe ideea că apele s-au mai liniştit, altfel nu înţeleg cum fostul ministru al justiţiei, îndeobşte cunoscut drept „Altă întrebare!”, a ajuns unul dintre primii oameni în stat.

    Ce-i drept, e o funcţie pe care Iordache a mai ocupat-o, dar nu ştiu câtă lume putea să îl aleagă de pe o foaie cu 10 poze înainte de spectacolul de pe 31 ianuarie. Prin urmare, dacă n-aveai nimic cu el anul trecut, sunt şanse mari să ai anul ăsta.

    Lăsând la o parte decizia, nu ştiu ce speranţe şi-au făcut unii sau alţii, dar eu mă aşteptam ca Iordache să aibă acelaşi comportament arogant. Vorba unui prieten de-al meu: „Din Bulă nu faci Harry Potter”.

    Şi revin, Florin Iordache este acum unul dintre primii oameni în stat. Sigur, Constituţia se referă doar la preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor ca posibili înlocuitori ai primului om în stat; dar nu e greu de priceput că adjuncţii lor sunt tot pe lista aia, doar că ceva mai jos.

    Din noua şi vechea lui funcţie, Florin Iordache ar fi putut să aleagă calea înţeleaptă şi să se facă nevăzut. Dar infatuarea şi aroganţa îţi dau mai multe aripi decât un Red Bull, aşa că deputatul PSD s-a întors la subiectul lui preferat.

    Săptămâna lui Iordache a început cu critici la adresa celui care a preluat portofoliul Justiţiei, Tudorel Toader. Iordache nu înţelege, pare-se, de ce Toader amână discuţiile legate de modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal, cele ce fac referire la abuzul în serviciu. Sau poate chiar nu înţelege, nu vreau să acuz pe cineva de falsitate.

    Fostul ministru al justiţiei vrea neapărat să demonstreze – doar el ştie de ce – necesitatea unui prag pentru abuzul în serviciu. La întâlnirea colegială de la Sinaia, alături de şefii PSD, el s-a arătat convins că Parlamentul o să-şi facă treaba şi o să stabilească limita în cauză. „Noi am stabilit atunci 10 la sută din acel prag maxim de 2 milioane. Că e 200.000 sau mai puţin, asta se poate discuta”, a mai spus Iordache. Când se poate discuta rămâne la stadiul de „altă întrebare”.

    Sar câteva idei şi ajung de fapt la cea mai mare problemă pe care o are azi România. Sistemul politic a ajuns format dintr-o dreaptă care se împiedică la fiecare pas şi nu e în stare să găsească un singur liberal serios, un partid care se vrea reformator dar se rezumă la circ şi la Nicuşor Dan şi o stângă condusă de oameni cu dosare penale.

    Nu cred că partidele noi sunt soluţia acum şi nu cred nici în organizaţii născute din proteste; ca să construieşti un partid politic îţi trebuie oameni politici la bază, sau cel puţin oameni cu studii solide pe zona asta care să ştie ce şi cum trebuie făcut. Tot cu partidele noastre rămânem, dar speranţa stă în oamenii tineri, din spate – şi cunosc mulţi oameni tineri, capabili, care ar putea să reformeze partidele dacă ar fi lăsaţi. E valabil pentru formaţiuni de stânga, centru sau dreapta.

    Şi nu trebuie să ne rezumăm doar la cei înscrişi deja în partide: sunt destui tineri implicaţi în afaceri, cu o experienţă în capitalismul adevărat care valorează mai mult decât cursurile la seral urmate la Ştefan Gheorghiu. În ei stă viitorul sistemului politic din România, indiferent de orientarea spre măsuri liberale sau conservatoare.

    Teodor Meleşcanu, actualul ministru de externe, făcea parte din guvernul Văcăroiu în perioada ’92-’96. Petre Daea, ce conduce astăzi ministerul Agriculturii, era ministru al aceleiaşi instituţii şi în anul 2004. Pavel Năstase, actualul ministru al educaţiei, era în anul 2002 secretar de stat în ministerul Afacerilor Interne, fiind director general al Institutului Naţional de Administraţie (INA). Şi exemplele pot continua.

    Cât timp o să vedem că aceleaşi feţe sunt mutate dintr-o parte în alta, nu ar trebui să ne mire că oamenii sunt neîncrezători. Sau că Florin Iordache ar putea reveni, într-o bună zi, ca ministru al justiţiei.

    Am crezut, sincer, că mişcările de stradă de acum două luni au reuşit să inducă o oarecare teamă partidelor politice, sau măcar jenă. Nu e cazul; dacă datoriile adunate în timpul campaniei nu s-au putut plăti acum, se va găsi un moment bun în cei trei ani şi jumătate de guvernare rămaşi.

  • Ford revine la aproape 3.700 de angajaţi la Craiova la zece ani de la preluarea uzinei

    Uzina va avea două linii de asamblare pentru automobile, cea curentă pentru monovolumul B-Max şi cea pentru EcoSport. Alături de cei 2.715 angajaţi care lucrează în prezent, numărul angajaţilor uzinei va ajunge din nou la aproape 3.700, cat număra uzina în 2007, atunci cand a fost semnat contractul de privatizare.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Suveniruri în ediţie limitată

    Unele dintre ele încearcă însă să atragă atenţia asupra lor punând în vânzare piese în ediţie limitată în aceste magazine. Un exemplu este Whitney Museum of American Art, care organizează Bienala Whitney, cinci artişti participanţi la acest eveniment colaborând cu reţeaua de magazine de lux Tiffany & Co pentru crearea unor lucrări care vor fi vândute la magazinul de suveniruri al muzeului şi în principalul magazin Tiffany din Manhattan pe durata bienalei.

    Printre piesele care vor costa între 2.500 şi 10.000 de dolari se numără un pandantiv de argint, creat de pictoriţa Carrie Moyer şi un vas de argint iridescent frumos colorat care are forma unei măşti mortuare ce pare că se topeşte, semnat Harold Mendez.

  • Cum arată resortul lui Radu Mazăre din Madagascar. Cât costă aici un bungalow

    Mai exact, era vorba de 1,8 hectare de teren pe malul oceanului, într-un golf în nordul Madagascarului, pentru care a plătit, potrivit declaraţiei sale la momentul revenirii în ţară, 1 euro pe metru pătrat, consemnează Libertatea.ro.

    „Investiţia o să fie de vreo 200 – 300.000 de euro, bungalouri plus utilităţi. Cei care fac sporturi din astea, cei care se duc până acolo, nu sunt foarte pretenţioşi. Merg pentru frumuseţea locurilor şi pentru vânt. O să fie aşa, cam la două, două stele şi jumătate. Mâna de lucru o să fie ieftină, aşa că nu o să coste mult“, declara, în 2012, Radu Mazăre.

    Mai multe şi imagini pe www.one.ro