BusinessMagazin

Tag: resurse umane

  • Întrebarea care face ravagii la interviurile de angajare din România. 90% dintre candidaţi pleacă acasă

    Există două camere. Sunt trei întrerupătoare în camera unu şi trei becuri în camera a doua. Îţi vei petrece cinci minute în camera unu şi apoi 15 minute în a doua cameră. Din camera în care se folosesc întrerupătoarele nu se poate vedea cealaltă cameră. Nu ai voie să revii în camera întrerupătoarelor. Poţi apăsa pe întrerupătoare de câte ori vrei şi cum vrei.

    Cerinţă: Care întrerupător corespunde fiecăruia dintre cele trei becuri?

    Această întrebare este adeseori folosită la interviurile de angajare din România şi străinătate în domenii precum software şi IT, financiar-bancar şi publicitate. Specialiştii în resurse umane susţin că testează modul în care viitorii angajaţi pot aborda o problemă şi găsi soluţii. Doar un candidat din zece trece acest test.

    AFLĂ SOLUŢIA AICI

  • 5000 de locuri de muncă vor fi puse la bătaie la târgul Angajatori de Top din weekend


    100 de companii, 300 de specialişti din domeniul resurselor umane, peste 5000 de locuri de muncă şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee vor găsi anul acesta partcipanţii la târgul Angajatori de Top. Evenimentul va avea loc vineri şi sâmbătă, 25-26 martie, la Sala Palatului, interval în care sunt aşteptaţi să participe peste 10 000 de profesionişti, studenţi şi proaspăt absolvenţi.

    „Din semnalele pe care le-am primit până acum din partea angajatorilor cu care colaborăm de 10 ani, anul 2016 va fi unul extrem de competitiv. Foarte mulţi angajatori îşi formează echipele, iar numărul angajarilor este în creştere faţă de anii trecuţi, lucru care se poate observa şi din creşterea cu 25% a poziţiilor deschise în cadrul Angajatori de TOP comparativ cu ediţia din toamnă 2015. În acest context, atragerea candidaţilor care sunt într-adevăr valoroşi va reprezenta o preocupare pentru specialiştii HR. Târgul de joburi Angajatori de TOP creează cadrul potrivit atât pentru angajatori, cât şi pentru candidaţi, fiind printre canalele preferate de recrutare, pentru că le oferă companiilor posibilitatea de a cunoaşte potenţialii candidaţi şi a avea un prim contact cu aceştia.” – a declarat Cristina Carataş, project manager Angajatori de TOP Bucureşti.

    Potrivit organizatorilor, există o serie de poziţii pentru care angajatorii întâmpină dificultăţi în procesul de recrutare, cele mai mai mari dificultăţi fiind întâlnite pentru joburile care presupun cunoştinţe de limbi străine, în general, poziţiile cu cerinţe de limbă germană, maghiară, bulgară, slovenă, croată, daneză, olandeză, greacă. Alături de acestea, competiţia este acerbă mai ales pe câteva tehnologii pe care le urmăresc cei mai mulţi dintre angajatori – exemplu, C++, PHP, Java, dar şi pentru profilele nişate din inginerie, transporturi sau logistică.

    În cadrul evenimentului Angajatori de TOP, cele 100 de companii provin din peste 14 domenii de activitate, iar poziţiile deschise sunt adresate atât profesioniştilor, dar şi persoanelor cu un nivel mediu de experienţă şi celor entry-level.  Pe lângă cele 5000 de joburi, companiile au deschise şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship şi trainee, adresate studenţilor şi proaspăt absolvenţilor. 58% dintre companii urmăresc să recruteze între cinci şi 10 interni, 25% între 10 şi 20 de interni, 13% dintre companii au planuri de recrutare a peste 20 de interni, iar 4% dintre companii doresc să recruteze peste 50 de interni. Specializările urmărite sunt diverse, iar poziţiile sunt în departamente precum: Marketing, Resurse Umane, Achiziţii,  Logistică, Vânzări, Juridic, Audit&Consultanţă, Financiar, Producţie.

    „Odată cu deschiderea celui de-al patrulea centru logistic din ţară, la Lugoj, Lidl România îşi extinde echipa şi oferă multiple oportunităţi de angajare. Viitorii noştri colegi vor beneficia în mod constant de oportunităţi de dezvoltare şi promovare, vor avea parte de pachete salariale atractive, peste medie, şi vor fi sprijiniţi să atingă performanţă în cadrul echipei Lidl. Totodată, deoarece credem în tineri, în ideile lor inovatoare şi în dedicarea lor, derulăm programul Campionatul de Management, care se adresează absolvenţilor de studii superioare ce îşi doresc o carieră în Retail. Acest program le oferă tinerilor ambiţioşi şansa de a trece printr-un program de pregătire profesională timp de un an, la sfârşitul căruia pot dobândi o poziţie în compania noastră potrivită competenţelor demonstrate”, a declarat Ileana Ştefan, director de resurse Umane în cadrul Lidl România.

    Pe lângă cele 5000 de oportunităţi de carieră, în cadrul evenimentului vor avea loc şi 35 de Workshopuri şi Conferinţe. Profesionişti din cadrul companiilor: Coca-Cola HBC, Lidl România, Genpact, EY, Stefanini România, Veeam Software, Deloitte, DB Schenker, DB Schenker Global Services Europe, Telus International Europe, Computer Generated Solutions, Uniqa Asigurări, Allianz Worldwide Partners, Telekom România, BCR, JTI, Oracle, Hewlett Packard Enterprise, HP Inc., Dell, BearingPoint, IBM, Ericsson, UniCredit Business Integrated Solutions, Accenture, Vodafone Shared Services, Intralinks, Intel România şi Bitdefender vor susţine  sesiuni de 45 de minute în cadrul cărora vor prezenta procese şi inovaţii dezvoltate, proiectele în desfăşurare, competenţele şi abilităţile căutate la viitorii angajaţi, planurile de angajare pentru următoarea perioadă etc.

     Accesul la eveniment este gratuit în baza preînscrierii pe www.hipo.ro şi va fi permis vineri, 25 martie, în intervalul 10.00-18.00 şi sâmbătă, 26 martie, în intervalul 10.00-17.00, la Sala Palatului din Bucureşti. Pentru cele peste 5000 de poziţii deschise, vizitatorii pot aplica folosind un singur CV Barcode. CV-ul Barcode îl pot obţine din contul personal, pe Hipo.ro. După completarea CV-ului au posibilitatea să descarce CV-ul în format Barcode, pe care, ulterior, să îl printeze şi să aplice la joburile deschise de cele 100 de companii.

    Catalyst Solutions este o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, specializată în dezvoltarea de soluţii de recrutare şi employer branding. Printre proiectele companiei se află Angajatori de TOP (cel mai mare târg de carieră din Romania organizat bianual în Bucureşti, Timişoara), www.HiPo.ro – singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaţilor cu studii superioare, Top Talents Romania (proiect ce identifică în fiecare an cei mai valoroşi 300 de tineri absolvenţi la nivel naţional), Consulting Days (cuprinde o serie de conferinţe dedicate celor interesaţi de audit, taxe, contabilitate, legal şi IT&C), Ghidul Angajatorilor (publicaţie de orientare în carieră adresată studenţilor şi masteranziilor din domeniul economic şi tehnic distribuită în cele mai importante centre universitare din ţară), DevTalks (proiectul reuneşte 1000 de developeri & profesionişti IT pasionaţi de zonele web, online, cloud computing şi big data)  Târgul Virtual pentru Absolvenţi şi Angajatori de TOP Virtual.

  • Cele mai frecvente greşeli din timpul interviului de angajare. Acestea duc, de obicei, la pierderea locului de muncă dorit

    Un studiu prezentat de cei de la Interview Laboratory, realizat pe baza răspunsurilor primite de la peste 2.000 de manageri de resurse umane, a evidenţiat faptul că cel puţin o treime dintre angajatori decid dacă vor oferi sau nu un job în primele 90 de secunde ale interviului.

    Studiul arată că primele impresii sunt date de modul în care candidaţii se îmbracă (55%), calitatea vocii şi încrederea în sine (38%) şi cuvintele sau expresiile folosite (7%).

    Peste 70% din manageri au explicat că nu vor ca cei care se prezintă la interviu să poarte haine ce ies în evidenţă, în vreme ce 65% au recunoscut că îmbrăcămintea poate fi factorul decisiv în alegerea lor dintre doi candidaţi similari.

    Studiul a enumerat şi cele mai dese greşeli nonverbale pe care le fac candidaţii în timpul unui interviu:

    67% nu stabilesc contact vizual cu angajatorul;
    47% nu au cunoştinţe despre compania la care vor să se angajeze;
    38% nu zâmbesc în timpul interviului de angajare;
    33% au o ţinută necorespunzătoare;
    26% au strângere de mână “prea moale”;
    21% se joacă cu părul sau îşi ating faţa;
    21% ţin braţele încrucişate la piept;
    9% gesticulează prea mult.

    Sursă infografic: LinkedIn

  • Românul de 32 de ani care nu depinde de nimeni: munceşte cât vrea şi când vrea, nu ştie ce înseamnă să ai şef şi câştigă ENORM

    Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.

    Ce-i drept, aşa este obişnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii îşi pot găsi de lucru şi a decis să încerce şi el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situaţie care arată acum cu totul altfel.

    Tânărul este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.

    Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele. De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată.

  • Doi tineri din Bucureşti au găsit o metodă inedită de a face bani: primesc bani de la corporaţiile din România ca să le încuie angajaţii în timpul liber

    Catrinel Stoica (30 de ani) şi Sergiu Prundurel (29 de ani) s-au cunoscut la o masă de fussbal şi, descoperind pasiunea comună pentru jocuri, au deschis “The Codex”, un business pentru oameni ca ei.

    Afacerea celor doi este o combinaţie între conceptul Escape the Room şi alte jocuri de societate. Primul este un joc în care, într-o perioadă limitată de timp, prin căutarea de indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia, participanţii trebuie să scape din cameră într-o anumită perioadă de timp.

    „În urmă cu ceva timp, Sergiu m-a dus la primul meu Escape the Room. Şi am fost extraordinar de încântată, eram plină de adrenalină şi n-aş mai fi plecat de acolo. Câteva săptămâni mai târziu, în timp ce eram la o cafea, ne-am gândit că am putea deschide şi noi un astfel de business”, povesteşte Catrinel Stoica.

    „Am început cu idei măreţe, voiam să deschidem şi o cafenea, să fie un loc în care să ai tot felul de jocuri. Voiam un loc pentru toţi pasionaţii de jocuri de societate şi de jocuri în general“, o completează partenerul său de afaceri.
    „Iniţial am vrut să deschidem patru camere, dar ne lipsea componenta aceea de competiţie, precum şi cea de noroc, de hazard. Aşa că ne-am gândit că am putea face ceva mai dinamic şi mai distractiv.” Astfel, cei doi au dezvoltat conceptul numit challenge rooms, un joc bazat pe ideea de Escape the Room, dar care are ceva componente în plus. „Ideea de challenge room e ceva mai complexă”, povesteşte tânăra antreprenoare, „nu se rezumă doar la ideea de a ieşi din cameră. Uneori ai misiuni şi se merge pe o variantă de punctaj.”

    Au investit până în prezent 10.000 de euro, dar au planuri de a mai deschide o cameră şi de a dezvolta mai multe scenarii pentru clienţi. „Acum sunt gata trei camere şi sperăm că cea de-a patra va fi gata pe 15 aprilie.”

    Business Magazin a fost una dintre primele publicaţii care au scris despre fenomenul Escape the Room şi businessurile care se deschid în acest domeniu. În octombrie 2014, atunci când Business Magazin a publicat primul material despre acest gen de afacere din România, pe piaţă existau mai puţin de zece locaţii. Astăzi există aproape 50 de companii şi peste 200 de camere care îi aşteaptă pe cei pasionaţi de senzaţii tari.

    Pe cei doi antreprenori nu i-a speriat însă faptul că în Bucureşti se deschid aproape săptămânal astfel de businessuri. „Când am început businessul, erau mult mai puţini concurenţi pe piaţă. Credem că există o piaţă a celor care sunt deja sau care vor ajunge împătimiţi foarte curând“, crede Sergiu Prundurel.

  • Compania românească Secom a numit-o pe Mirela Popescu în funcţia de director de resurse umane

    Compania axată pe soluţii de medicină integrativă Secom îşi extinde echipa şi a anunţat numirea Mirelei Popescu în funcţia de director al departamentului de resurse Umane. Cu o experienţă de 12 ani în domeniul resurselor umane şi opt ani în poziţii de management, Mirela Popescu a deţinut anterior funcţia de HR Business Partner în cadrul reţelei private de sănătate Regina Maria şi HR Manager la BIGOTTI.

    Mirela Popescu va fi responsabilă de dezvoltarea strategiei de resurse umane a companiei, coordonarea proceselor de recrutare, dezvoltarea şi susţinerea performanţei angajaţilor şi alinierea politicii de personal la obiectivele de business ale companiei.

    “Strategia noastră de dezvoltare se bazează pe performanţă, profesionalism şi inovaţie, oamenii fiind elementul cheie. Am investit constant în dezvoltarea echipei şi a culturii organizaţionale, însă compania a ajuns în etapa în care este necesară integrarea tuturor proceselor referitoare la personal într-unul singur, iar directorul de resurse umane are un rol foarte important”, afirmă Lucia Costea, managing partner Secom®.

    La nivel naţional, Secom are 119 angajaţi, în creştere cu 55% faţă de finalul anului 2013.

    Anul acesta, compania a demarat un proces de investiţii amplu care vizează extinderea sediului administrativ, a spaţiului dedicat depozitului şi lansarea de noi magazine. În luna octombrie, Secom a lansat un magazin propriu în Braşov, în urma unei investiţii de 40.000 de euro.

    Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Directorul de HR de la Google dezvăluie cele 5 lucruri pe care trebuie să le faci pentru a avansa în carieră

    Deşi nu există o formulă valabilă în orice industrie, spune Bock, există o serie de lucruri care te pot pune într-o poziţie mai bună de a avansa.

    1. Cere feedback în permanenţă – persoana care te poate promova este aceeaşi persoană care ştie ce trebuie să faci pentru a avansa. Este extrem de important, atunci, să întrebi ce ai de făcut pentru a obţine acea promovare. Nu trebuie însă să fii prea insistent, remarcă Block, pentru că astfel ţi-ai putea deranja superiorul direct.

    2. Rezolvă problemele şefului tău – află care sunt cele mai presante probleme ale superiorului direct şi încearcă să le rezolvi.

    3. Gândeşte cu trei mutări înainte – nu ai de unde să ştii ce slujbă vei avea peste 5 sau 10 ani, aşa că e important să îţi dezvolţi o serie de abilităţi care să îţi fie de folos în situaţii diverse. Cu alte cuvinte, încearcă în fiecare zi să îţi creezi oportunităţi.

    4. Cere să fii promovat – în perioada evaluărilor, este important să te defineşti ca un candidat pentru o funcţie ierarhică superioară.

    5. Fii conştient de şansele tale de promovare – dacă singura metodă de avansare este ieşirea la pensie a şefului, este foarte probabil timpul să îţi cauţi o nouă slujbă. Este important să nu îţi pierzi prea mult timp lucrând pentru o companie unde nu există un model de recompense bine pus la punct.

  • Çağri Memişoğlu, director general adjunct la Garanti Bank România

    Çağri Memişoğlu este director general adjunct la Garanti Bank România, responsabil de Corporate Banking, Resurse Umane, Organizarea şi Managementul Proceselor, Bancassurance şi Transaction Banking. Çağri Memişoğlu a absolvit Middle East Technical University din Ankara, Turcia, cu o diplomă de licenţă în management, şi are o experienţă de peste 15 ani în echipa Garanti Bank Turcia, unde a deţinut diverse funcţii.

    În 2007, Çağri Memişoğlu a fost numit senior vice president, fiind responsabil de cash management şi transaction banking. În această funcţie, a lucrat îndeaproape cu peste 1.000 de sucursale şi 24 de centre regionale, activitate ce a generat venituri nete de peste 150 de milioane de euro anual. Çağri Memişoğlu s-a alăturat echipei Garanti Bank România în urmă cu doi ani.

    „Americanul Peter Drucker, unul dintre cei mai mari gânditori ai vremurilor noastre, obişnuia să spună că mediul de afaceri are doar două funcţii – marketingul şi inovaţia. Acestea, însă, capătă dimensiuni noi de la o zi la alta, iar timpul parcurge 24 de ore într-un ritm din ce în ce mai alert. Pentru domeniul bancar, această premisă dictează nevoia unui plus de viziune, abilităţi de management şi leadership, în vederea generării de valoare adăugată atât pentru clienţi, cât şi pentru piaţă. Este o meserie frumoasă, asemeni unui joc elegant de şah, între mai mulţi jucători, în care îţi construieşti strategia nu doar în funcţie de mutările celorlalţi, dar şi de reacţiile celor care urmăresc jocul şi îşi pun încrederea în tine. Aceştia sunt clienţii tăi. Ei sunt cei pe care trebuie să îi convingi şi cucereşti, păstrându-ţi totodată regele în joc“, spune Çağri Memişoğlu.

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.