BusinessMagazin

Tag: restaurant

  • (P) De la antreprenoriat independent la francize profitabile: Cum a evoluat Star Kebab în mai puţin de 1 an de la deschiderea primului restaurant în România

    Compania a deschis primul restaurant din România, în Bucureşti, în vara anului 2016 şi în mai puţin de 1 an de când a prezentat bucureştenilor viziunea sa despre restaurantele de tip fast-food, a anunţat deja lansarea celei de-a doua unităţi, în Cotroceni. Iar planurile de extindere ale Star Kebab nu se opresc aici.

    Concepte noi şi dezvoltare accelerată în următorii ani

    Deschiderea celei de-a doua locaţii proprii lângă AFI Palace are la bază cererea tot mai mare pentru produsele Star Kebab şi mai ales pentru serviciul de livrare la domiciliu. Noul restaurant are 220 de metri pătraţi, design inovator, ambianţă modernă şi va putea procesa un număr mai mare de comenzi.

    Pe lângă noul restaurant pe care Star Kebab îl va lansa la începutul lunii august 2017, reţeaua lucrează şi la noul concept integrat, dedicat pieţei de cafenele. STAR’s Coffee Bar vrea să atace piaţa locală cu o mare varietate de cafele şi produse din cafea, pe care le va pune la dispoziţie într-o locaţie amenajată în stilul industrial-modern preferat de oaspeţii cărora li se adresează.

    „Continuăm extinderea Star Kebab aşa cum am avut în vedere încă de la deschiderea primului local în Chişinău. Star Kebab a luat amploare şi estimăm că în următorii cinci ani vom fi prezenţi în 10 ţări cu circa 200 de restaurante, deschise preponderent în sistem de franciză. Ne bazăm pe aceeaşi strategie de marketing curajoasă pe care am aplicat-o până acum şi pe inovarea constantă în domeniu”, menţionează Ştefan Chiricuţă, directorul executiv al reţelei Star Kebab.

    3 motive să alegi o franciză  Star Kebab

    Reţeaua îşi îndreaptă atenţia şi către alte oraşe mari ale României unde îşi propune să colaboreze cu antreprenori interesaţi să deschidă una sau mai multe locaţii în franciză. Locaţiile în sistem franchising deţinute momentan s-au dovedit a fi foarte rentabile, astfel încât pachetul de franciză Star Kebab este tot mai solicitat, iar avantajele sunt demne de luat în considerare:

    • investiţie minimă cu recuperarea rapidă a banilor
    • instruire, suport şi asistenţă, inclusiv juridică şi financiară, pe întreaga durată a contractului
    • parteneriat pe 10 ani

    Beneficii unice pentru clienţi

    Conceptul Star Kebab se diferenţiază în principal prin strategia unică de fidelizare Dream Card care oferă oaspeţilor preţuri speciale la bucatele din meniu, programul „7+1 GRATIS” care garantează clienţilor un produs gratuit la fiecare 7 produse acumulate, plus oferte speciale şi cadouri cu ocazia sărbătorilor.

    Star Kebab i-a cucerit pe clienţii români şi prin procesul deschis de preparare a produselor, în faţa oaspeţilor, care se pot implica direct în alegerea combinaţiilor preferate de ingrediente. Serviciile centrate pe consumator includ şi livrarea promptă la domiciliu care va putea fi posibilă într-o zonă mai extinsă odată cu lansarea noii locaţii Star Kebab din Cotroceni. De asemenea, se va pune accentul şi pe diversificarea constantă a meniului şi adaptarea lui la piaţa locală, fără renunţarea la standardele de calitate cu care i-au obişnuit deja pe bucureşteni.

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit, dar care devine un Saint Tropez al Europei. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

    Complexul turistic aşteaptă aprobările pentru demararea unui proces de renovare care ar dubla capacitatea de cazare a ansamblului şi numărul de restaurante disponibile.

    „Va fi un proiect pe termen lung, de mai mult de doi ani, iar Gura Portiţei va fi închis pentru renovare. E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

    Staţiunea din România de care nu ai auzit, dar care devine un Saint Tropez al Europei. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

     

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Business Magazin a stat de vorbă cu Ivan Tudor în 2015, la patru ani după ce deschisese restaurantul său din Bucureşti. Atunci firma avea o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei pentru anul 2014. Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit, dar care devine noul Saint Tropez al Europei. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

    Complexul turistic Gura Portiţei din Delta Dunării aşteaptă aprobările pentru demararea unui proces de renovare care ar dubla capacitatea de cazare a ansamblului şi numărul de restaurante disponibile.

    „Va fi un proiect pe termen lung, de mai mult de doi ani, iar Gura Portiţei va fi închis pentru renovare. E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Vor fi două restaurante, vor fi dublate sau chiar triplate locurile de cazare, va fi disponibil un turn de observare, unde turiştii vor putea urca să admire Delta şi împrejurimile, un centru spa, o piscină acoperită, o sală de fitness, o sală de conferinţe“, spune Dragoş Valentin Dincă, managerul restaurantului care există acum în complexul Gura Portiţei.

    Vedeţi AICI galerie foto cu plaja din Gura Portiţei! 

    Restaurantul are în prezent patru terase, iar capacitatea totală, la interior şi la exterior, este de 250 de locuri. „După renovarea resortului turistic, va fi păstrat stilul de acum, cu amenajări incluzând materiale precum stuful. Vrem să facem din Gura Portiţei un Saint Tropez al României“, spune Dragoş Valentin Dincă.

    Complexul Gura Portiţei, o porţiune de pământ între mare şi Delta Dunării, a fost deschis pentru turişti în anul 2000, iar anterior acolo a funcţionat o cherhana. Potrivit managerului restaurantului, cea mai bună perioadă pentru businessul său, adică strict restaurantul şi terasele (inaugurate în 2015), este în intervalul iulie-august, în cele mai bune zile având în total peste o mie de clienţi. În restaurant, forţa de muncă este sezonieră, însă media anuală a angajaţilor este de 40-45 de salariaţi, incluzând bucătari, ospătari, barmani.

    Din punctul de vedere al vânzărilor, cel mai bun an pentru restaurant a fost 2016, iar ca grad de ocupare a facilităţii de cazare, în top a fost 2015. În ultimii ani, aproximativ jumătate din turiştii veniţi la Gura Portiţei au fost străini.

    „Cazarea are o capacitate totală de aproximativ 280 de locuri, însemnând căsuţe pe plajă, bungalouri şi camere în vile. Până acum, în cea mai mare parte a sezonului, a fost închiriat în proporţie de peste 90%.“

    În prezent, camerele de la Gura Portiţei sunt clasificate la două, la trei şi la patru stele.

    Zona Gura Portiţei a devenit atractivă pentru turişti începând cu anul 2002, iar în intervalul 2008-2011 a cunoscut un boom din punctul de vedere al vizitatorilor.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul ansamblului Gura Portiţei, o noapte de cazare într-o cameră lux poate costa între 37 de euro, pentru un sejur de cinci nopţi în extrasezon, şi 106 euro pentru un sejur de patru nopţi în timpul sezonului, care începe la 1 mai.

    Site-ul complexului turistic Gura Portiţei, este administrat de compania Piscicola Tour, controlată de Gheorghe Negrea (65 de ani) şi Alexandru Bittner (60 de ani), un apropiat al lui Adrian Năstase. Piscicola Tour a avut în 2015, ultimul an pentru care a publicat date la Ministerul de Finanţe, pierderi de peste 1,3 milioane de lei. Informaţiile din presă arată că cei doi acţionari ai Piscicola Tour au mai multe afaceri în zona Deltei Dunării.

     

  • Au pornit un restaurant pentru că nimeni nu mai servea micul dejun după ora 11. În 9 luni au vânzări de aprope 100.000 de euro

    „La început a fost o glumă între prieteni, eram revoltaţi că nu aveam unde să mâncăm micul dejun, că peste tot se serveşte numai până la ora 11. Am zis în glumă că îmi deschid omletărie, după care toţi prietenii au fost încântaţi de idee. Am vorbit cu asociatul meu şi am pornit afacerea“, a spus pentru ZF Alexandra Lazea, fondatoarea Neaţa Omelette Bistro. Anul acesta, restaurantul din Timişoara şi-a schimbat şi locaţia, în urma cererii şi a numărului mare de clienţi, şi a trecut de la un spaţiu de 23 de locuri la o locaţie de 60 de locuri. Restaurantul are 12 angajaţi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Au pornit un restaurant pentru că nimeni nu mai servea micul dejun după ora 11. În 9 luni au vânzări de aprope 100,000 de euro

    „La început a fost o glumă între prieteni, eram revoltaţi că nu aveam unde să mâncăm micul dejun, că peste tot se serveşte numai până la ora 11. Am zis în glumă că îmi deschid omletărie, după care toţi prietenii au fost încântaţi de idee. Am vorbit cu asociatul meu şi am pornit afacerea“, a spus pentru ZF Alexandra Lazea, fondatoarea Neaţa Omelette Bistro. Anul acesta, restaurantul din Timişoara şi-a schimbat şi locaţia, în urma cererii şi a numărului mare de clienţi, şi a trecut de la un spaţiu de 23 de locuri la o locaţie de 60 de locuri. Restaurantul are 12 angajaţi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Cele mai scumpe oraşe din lume pentru a lua cina la restaurant. Unde eşti nevoit să laşi peste 70 de dolari la o masă

     
    Acesta este un raport recent al Deutsche Bank, care a analizat costul vieţii şi compară preţurile între cele mai mari oraşe din întreaga lume. Cel mai scump oraş din lume, în această privinţă, a fost desemnat oraşul Zurich din Elveţia unde pe o cină la restaurant trebuie să cheltuieşti în jur de 73 de dolari.
     

  • Isărescu: Impozitul pe cifra de afaceri merge la un restaurant, un birt, o firmă mică

    “Un alt caz despre importanţa dezbaterii, o dezbatere serioasă, nu o descurajare prin acuzaţii de la început: impozitul pe cifra de afaceri este o catastrofă, o dezbatere serioasă, să spună cum se poate împăca impozitul pe cifra de afaceri cu TVA-ul. Că şi TVA-ul este tot un impozit pe cifra de afaceri, numai că pe valoare adăugată. Păi, de fapt, dăm verdicte şi nu dezbatem? Ieri am fost năvălit la o conferinţă de presă pe probleme monetare despre probleme fiscale. Zic – Dar de ce nu discutaţi cu specialiştii din Finanţe? Aceasta este puterea dialogului şi a acestor dezbateri pe care am venit aici să le aud. Impozitul pe cifra de afaceri merge la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanţuri multe de producţie. Nu? E la primul rând, acolo jos. Cumpără ceva şi vinde altceva. Un restaurant, un birt, o firmă mică. Nu începi să iei mai multe produse şi… Ce facem, îi impozitezi pe toţi? Aceasta a fost marea revoluţie a TVA-ului şi diferenţierea între impozitul pe vânzări, cum se numeşte în Statele Unite, şi TVA-ul din România”, a arătat guvernatorul BNR.

    Cum se poate impaca tva cu impozitul pe cifra de afaceri trebuie dezbatut, impozitul pe cifra de afaceri merge la o firma care nu creeaza valoare adaugata, care nu creeaza lanturi de productie, o companie care cumpara ceva si apoi vinde altceva. Un restaurant, o firmă mică. Ce facem, îi impozitezi pe toţi? 

  • Cele mai scumpe oraşe din lume pentru a lua cina la restaurant. Unde eşti nevoit să laşi peste 70 de dolari la o masă

     
    Acesta este un raport recent al Deutsche Bank, care a analizat costul vieţii şi compară preţurile între cele mai mari oraşe din întreaga lume. Cel mai scump oraş din lume, în această privinţă, a fost desemnat oraşul Zurich din Elveţia unde pe o cină la restaurant trebuie să cheltuieşti în jur de 73 de dolari.