BusinessMagazin

Tag: refuz

  • 800.000 de joburi pot fi afectate de decizia Guvernului privind impozitul pe cifra de afaceri. „Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. S-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România”, spune şeful Dacia

    Mediul de afaceri din România trage un semnal de alarmă după ce Guvernul a eliminat şi apoi reintrodus peste noapte impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

    12 dintre cele mai puternice organizaţii de business din ţară, printre care Camera de Comerţ Americană, Consiliul Investitorilor Străini şi camerele de comerţ germană, franceză şi italiană, au lansat miercuri un comunicat comun  la adresa Executivului, avertizând că menţinerea IMCA “descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine”.

    ACAROM, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România explică direct cu oprirea proiectelor actuale.

    “Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. În ultima perioadă s-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România”, declară Mihai Bordeanu, preşedintele ACAROM.

    Avertismentul vine într-un moment în care România tocmai a atras investiţii majore de miliarde de euro, precum fabrica de anvelope Nokian Tyres de 650 de milioane de euro la Oradea, care urmează să devină operaţională în 2025, sau decizia Ford Otosan de a produce noul Transit Courier la Craiova alături de Puma Gen-E, investiţie care depăşeşte 490 de milioane de euro.

    La acestea se adaugă extinderea Bosch la Cluj cu peste 100 de milioane de euro şi investiţiile Grupului Renault în modernizarea fabricii de la Mioveni.

    Industria auto, care contribuie cu peste 14% la PIB-ul României şi reprezintă 35% din exporturile naţionale, a ajuns la capătul răbdării după ce, în decurs de doar o săptămână, Guvernul a eliminat şi apoi a reintrodus IMCA, adăugând în plus şi o nouă taxă pe afiliaţi.

    “Fără cele peste 14% contribuţie la PIB şi 35% pondere din exportul naţional, România ar avea astăzi o evoluţie puternic negativă, fiind totodată afectaţi şi cei peste 800.000 de angajaţi direcţi şi indirecţi care sunt legaţi de sectorul auto”, avertizează ACAROM.

    Datele arată că IMCA este un eşec şi din perspectiva colectării. Conform informaţiilor prezentate de mediul de afaceri, s-au colectat doar aproximativ 1,2 miliarde de lei din cele 6 miliarde estimate iniţial, iar perspectivele sunt şi mai sumbre, volumele viitoare urmând să fie “şi mai reduse pe fondul încetinirii activităţii economice”.

    Organizaţiile semnatare subliniază că România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, dar acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe, ci necesită reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei.

    Mediul de afaceri acuză că inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. “Acest lucru dovedeşte indecizia cât mai ales impredictibilitatea mediului politico/economico/fiscal din România şi va avea un impact extrem de negativ în procesul de business/investiţional”, se arată în comunicatul ACAROM.

    Comunicatul comun, semnat de FIC, AmCham, Concordia, RBL, Camera de Comerţ Italiană, CCIFER, BEROCC, Camera de Comerţ Româno-Olandeză, AOAR, AHK România, Camera de Comerţ Elveţia-România şi Camera de Comerţ Britanică-Română, avertizează că fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor şi redresarea economică a României nu sunt posibile.

    “Sectorul privat vrea şi trebuie să fie un partener de încredere pentru soluţionarea problemelor de gestionare a finanţelor publice, nu ţintă de penalizare”, se arată în document.

     

  • Roboţii nu dorm, nu greşesc şi nici nu cer salarii: Un gigant tehnologic dă afara mii de oameni după ce a descoperit cum să îi inlocuiască cu AI

    Salesforce, unul dintre liderii globali în domeniul soluţiilor CRM (Customer Relationship Management – managementul relaţiilor cu clienţii), a redus 4.000 de posturi din departamentul de suport clienţi. Soluţiile CRM ajută companiile să gestioneze interacţiunile cu clienţii, să centralizeze date şi să automatizeze procesele de vânzări şi suport, scrie CNBC.

    „Am redus numărul de angajaţi de la 9.000 la aproximativ 5.000, pentru că am nevoie de mai puţini oameni”, a explicat Benioff, evidenţiind rolul inteligenţei artificiale (AI) în eficientizarea operaţiunilor Salesforce.

    Compania a investit masiv în tehnologie şi a dezvoltat ceea ce numeşte „Agentforce”, un sistem de roboţi care preiau o parte semnificativă din activitatea serviciului clienţi.

    „Datorită beneficiilor şi eficienţei oferite de Agentforce, am observat o scădere a numărului de cazuri de suport gestionate, astfel că nu mai este nevoie să completăm activ rolurile de inginer suport”, a transmis Salesforce într-un comunicat către NBC Bay Area.

    Reducerea de personal intervine după ce Benioff a anunţat în vară că AI realizează până la 50% din activitatea companiei, care are sediul central în San Francisco.

    Experţi în resurse umane atrag atenţia că schimbarea nu este izolată. Laurie Ruettimann, consultant HR, spune că AI afectează locuri de muncă în mai multe industrii şi recomandă angajaţilor să îşi dezvolte competenţe noi: „Dacă reţeaua ta profesională putea să-ţi ofere un loc de muncă, ar fi făcut-o deja. Este responsabilitatea fiecăruia să-şi extindă orizonturile şi să întâlnească oameni noi.”

    Analistul Ed Zitron consideră însă că AI este adesea folosit ca pretext de companiile tech care au angajat excesiv în timpul pandemiei.

    „Este vorba de o mentalitate ‘creştere cu orice preţ’. Singurul lucru care contează este creşterea, chiar dacă asta afectează vieţile oamenilor sau calitatea produsului”, a spus Zitron.

    Această mişcare marchează un punct de cotitură pentru Salesforce, care, pe măsură ce integrează tot mai mult AI în operaţiunile sale, trebuie să echilibreze eficienţa tehnologică cu impactul asupra angajaţilor.

  • Avertismetul legendarului investitor Ray Dalio: America se îndreaptă spre o autocraţie ca în anii ’30. Investitorilor le este prea frică de preşedintele Trump ca să spună ceva

    Miliardarul Ray Dalio, fondatorul celui mai mare fond speculativ din lume, Bridgewater Associates, avertizează că Statele Unite sub Donald Trump alunecă periculos către un model politic şi economic asemănător anilor ’30, dominat de autoritarism şi intervenţionism agresiv al statului, scrie Financial Times.

    Într-un interviu acordat Financial Times, Dalio a spus că prăpastia dintre bogaţi şi săraci, polarizarea valorilor şi prăbuşirea încrederii sociale împing America către politici „tot mai extreme”.

    „Ceea ce vedem astăzi seamănă izbitor cu ceea ce s-a întâmplat în lume în perioada 1930–1940”, a declarat el.

    Un exemplu periculos, spune Dalio, este decizia administraţiei Trump de a cumpăra o participaţie de 10% în gigantul Intel, un semnal că Washingtonul trece la un tip de conducere autoritară care îşi justifică intervenţiile prin dorinţa de a controla situaţia financiară şi economică.

    Aceasta este o critică rară venită din partea unei figuri importante de pe Wall Street, unde mulţi investitori preferă să rămână tăcuţi de teamă să nu devină ţinta represaliilor prezidenţiale. „În astfel de vremuri, majoritatea oamenilor aleg să tacă pentru că se tem de consecinţe”, spune Dalio.

    Dalio a avertizat şi asupra riscurilor pentru independenţa Rezervei Federale, după ce Trump a forţat demiterea unui guvernator şi a nominalizat un aliat apropiat pentru a ocupa un loc-cheie în conducere.

    „O Rezervă Federală slăbită politic şi presată să menţină dobânzile jos ar submina încrederea în apărarea valorii dolarului. Investitorii ar considera activele denominate în dolari mai puţin atractive, ceea ce ar zdruncina ordinea monetară globală”, a explicat Dalio, adăugând că deja investitorii internaţionali migrează din titlurile de trezorerie spre aur.

    Veteranul finanţelor, autor al volumelor Principles for Dealing With the Changing World Order şi How Countries Go Broke: the Big Cycle, a comparat economia SUA cu un organism ale cărui artere sunt blocate de datorii.

    Deficitele uriaşe, spune el, duc ţara spre o criză a datoriilor în maxim următorii trei ani. Washingtonul cheltuieşte anual aproximativ 7 trilioane de dolari, dar încasează doar 5 trilioane, un dezechilibru ce forţează emiterea de datorii masive exact într-un moment în care investitorii încep să se întrebe dacă titlurile americane mai sunt un refugiu sigur.

    „Cererea pentru datorie nu va ţine pasul cu oferta. Fed va fi pusă în faţa unei alegeri imposibile: să lase dobânzile să crească şi să rişte o criză de default, sau să tipărească bani pentru a cumpăra datoria refuzată de alţii. Ambele variante ar lovi direct în valoarea dolarului”, avertizează Dalio.

    Dalio nu l-a etichetat pe Trump nici socialist, nici autoritar, dar a descris mecanismul limpede: „Guvernele preiau tot mai mult controlul asupra băncilor centrale şi companiilor.”

    El leagă aceste tendinţe de teoria sa despre „marele ciclu”: când inegalităţile şi conflictele devin prea mari, democraţiile se erodează, iar oamenii cer lideri puternici care să „pună ordine”.

  • Criza tăcută a Americii: cum atacurile lui Trump asupra Rezervei Federale pun în pericol independenţa băncii centrale, stabilitatea dolarului şi echilibrul economic mondial

    Pieţele financiare nu iau încă în serios pericolele declanşate de atacurile lui Donald Trump asupra Rezervei Federale, avertizează un sondaj realizat de Financial Times în rândul economiştilor. Riscurile invocate: inflaţie accelerată şi erodarea încrederii în datoria guvernamentală a Statelor Unite.

    Intervenţiile preşedintelui american împotriva celei mai influente bănci centrale din lume au stârnit temeri că Fed nu îşi va mai putea exercita rolul esenţial de a ţine sub control inflaţia prin stabilirea independentă a dobânzilor.

    Din cei 94 de economişti chestionaţi în SUA şi Europa, mulţi se tem că presiunile constante ar putea transforma, după expirarea mandatului lui Jay Powell anul viitor, întreaga instituţie într-un instrument politic preocupat mai degrabă de crearea locurilor de muncă şi de reducerea costurilor de finanţare ale guvernului decât de stabilitatea economică.

    „Fed va deveni o marionetă a guvernului”, a avertizat Christiane Baumeister, profesor de economie la Universitatea Notre Dame. Alţi participanţi la sondaj au descris viitorul politicii monetare americane drept „dezastruos”, „haotic” şi „îngrijorător”.

    Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a intervenit şi ea în dezbatere, afirmând luni, într-un interviu pentru Radio Classique din Franţa, că pierderea independenţei Fed ar reprezenta „un pericol serios” nu doar pentru economia americană, ci şi pentru cea globală. „Ar fi extrem de îngrijorător ca politica monetară a SUA să ajungă sub dictatul unei singure persoane”, a subliniat aceasta.

    Atacurile lui Trump asupra Fed nu sunt o noutate. Încă de la începutul celui de-al doilea mandat, el l-a criticat dur pe Powell, numindu-l „imbecil” pentru refuzul de a reduce dobânzile în acest an. Situaţia s-a tensionat şi mai mult la sfârşitul lui august, când Casa Albă a anunţat, pe neaşteptate, demiterea guvernatoarei Fed, Lisa Cook, cu efect imediat.

     

  • Summit imposibil: Întâlnirea Zelenskiy – Putin rămâne un vis, în timp ce Rusia loveşte din nou Kievul

    Întâlnirea mult-aşteptată dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul rus Vladimir Putin este puţin probabil să aibă loc, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, contrazicând optimismul exprimat anterior de preşedintele american Donald Trump, potrivit Bloomberg.

    „Se pare că o întâlnire între Zelenski şi Putin nu va avea loc, spre deosebire de ceea ce fusese convenit între preşedintele Trump şi Putin,” a spus Merz joi, în apropiere de Toulon, Franţa.

    Casa Albă anunţase anterior că, potrivit informaţiilor sale, Putin ar fi fost de acord cu o întâlnire cu preşedintele ucrainean şi că planificarea era „în curs de desfăşurare”. Kremlinul nu a confirmat însă acest angajament, iar niciun summit nu a fost programat. Luni, Trump a recunoscut că nu ştie dacă cei doi lideri se vor întâlni.

    În cursul săptămânii, Trump a spus că a discutat cu Putin şi că întâlnirea este întârziată din cauza antipatiei rusului faţă de Zelenski, cei doi lideri întâlnindu-se o singură dată, în 2019. Marţi, Trump a avertizat asupra unui „război economic” în cazul în care conflictul dintre Rusia şi Ucraina nu se va încheia, subliniind că are în vedere „consecinţe foarte serioase” dacă luptele continuă.

    În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri cu drone şi rachete asupra Kievului, sfidând apelurile SUA de a opri ostilităţile.

    Autorităţile locale au anunţat că 21 de persoane au fost declarate decedate după ce un atac aerian rus a distrus un bloc de locuinţe în capitală. Operaţiunile de căutare şi salvare continuă, existând posibilitatea ca alte persoane să fie prinse sub dărâmături.

    Un birou al Uniunii Europene din Kiev a fost, de asemenea, avariat în urma atacului.

    Cancelarul Merz a condamnat atacul joi: „Rusia şi-a arătat din nou adevărata faţă noaptea trecută. Faptul că reprezentanţa UE a devenit şi ea ţintă demonstrează lipsa tot mai mare de scrupule a regimului rus,” a scris el pe X.

  • Pacienţii oncologici vor beneficia de servicii psihologice decontate de stat

    ​Pacienţii oncologici vor putea solicita servicii psihologice pe care să nu le plătească şi să fie decontate de stat, anunţă ministerul Sănătăţii, care a propus, alături de Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS) modificarea legii.

    „Decizia răspunde unei nevoi stringente din sistemul de sănătate românesc şi aliniază România la bunele practici internaţionale, unde îngrijirea completă a pacienţilor cu afecţiuni oncologice include atât tratamentul medical, cât şi suportul psihologic.
    Cancerul nu este doar o boală fizică, ci şi o provocare psihologică profundă pentru pacienţi şi familiile lor. Studiile clinice şi experienţa medicală au arătat constant că pacienţii care beneficiază de sprijin psihologic au o mai bună aderenţă la tratament, un nivel mai ridicat de rezilienţă şi o calitate a vieţii superioară”, transmite ministerul Sănătăţii.

    Guvernul a adoptat în şedinţa din 28 august hotărârea care modifică şi completează hotărârea 521 din 2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului cadru.

    Până în iunie 2026, pacienţii oncologici vor putea beneficia de servicii psihologice decontate la psihologi acreditaţi, chiar dacă aceştia nu au o specializare formală în psihooncologie. Din iulie 2026, doar psihologii cu formare specifică în problemele de psihooncologie vor putea acorda aceste servicii pentru pacienţii oncologici.

    Pentru a beneficia de aceste servicii pacienţii trebuie să primească recomandarea medicilor oncologi, de radioterapie sau de îngrijiri paleative

    „Prin acest act normativ se creează un cadru clar şi stabil de finanţare, care va permite pacienţilor oncologici să beneficieze de servicii specializate, esenţiale în gestionarea traumelor emoţionale asociate diagnosticului, tratamentului şi perioadei de recuperare. Decontarea serviciilor psihologice elimină barierele financiare care, până acum, au limitat accesul multor pacienţi la acest tip de sprijin”, a mai transmis ministerul Sănătăţii.


     

  • Ce îi împiedică pe români să plece în concediu: doar 28% reuşesc să se deconecteze complet de la muncă

     

     

    Pentru mulţi angajaţi români, concediul rămâne un moment esenţial de refacere a energiei, dar datele arată că pauza de vară nu înseamnă neapărat şi o deconectare totală de la job. Un studiu realizat de iVox Research arată că doar 28% dintre salariaţi reuşesc să rupă complet legătura cu biroul în vacanţă, în timp ce aproape jumătate (47%) rămân disponibili pentru urgenţe.

    Zile libere nefolosite

    Deşi 60% dintre angajaţi au între 21 şi 25 de zile libere anual, foarte puţini reuşesc să le consume integral. Până la 1 august 2025, doar 8% îşi epuizaseră toate zilele de concediu, iar aproape 1 din 5 (20%) nu îşi luaseră deloc vacanţă în primele opt luni ale anului.

    Cum aleg românii să-şi organizeze vacanţele

    Vacanţele de 5–10 zile sunt preferate de 37% dintre respondenţi, însă tot mai mulţi adoptă o combinaţie între sejururi scurte şi concedii mai lungi (39%). Pentru o deconectare reală, aproape jumătate (45%) spun că au nevoie de minimum 6–10 zile, iar 29% de peste 10 zile.

    Bariere şi presiuni

    Obstacolele care îi împiedică pe angajaţi să îşi ia concediu sunt variate:

    • volumul mare de muncă şi lipsa unui înlocuitor (38%),

    • presiunea de a fi mereu disponibili (18%),

    • obiceiul de a pune munca pe primul loc (15%).

    De asemenea, cultura organizaţională joacă un rol important. Dacă pentru 44% dintre angajaţi este uşor să solicite o zi liberă, aproape jumătate (47%) recunosc că ezită să o facă, iar 9% spun că este greu sau aproape imposibil.

    Întoarcerea la birou

    La revenirea din vacanţă, 23% dintre angajaţi declară că revin mai motivaţi, însă 9% resimt anxietate legată de sarcinile acumulate în lipsă.

    Beneficii pentru vacanţe

    Doar 1 din 5 angajaţi spune că primeşte sprijin financiar din partea companiei pentru vacanţele interne, ceea ce arată că pachetul de beneficii extrasalariale include încă foarte rar componenta de odihnă şi relaxare.

     

  • Decizie fulger în SUA: Preşedintele Trump a concediat-o din funcţie peste noapte pe guvernatoarea Rezervei Federale, Lisa Cook, acuzând un scandal cu credite ipotecare. De cealaltă parte, Cook nu vrea să plece, spunând că preşedintele nu are autoritate să o schimbe

    Donald Trump a declarat că o concediază pe guvernatoarea Rezervei Federale, Lisa Cook, „cu efect imediat”, într-o escaladare majoră a asaltului preşedintelui american asupra băncii centrale.

    Într-o scrisoare adresată lui Cook şi publicată pe reţelele sociale luni seara, Trump a spus că există „motive suficiente” să creadă că aceasta a făcut declaraţii false legate de contracte ipotecare, ceea ce îi dă dreptul să o demită.

    Preşedintele şi-a invocat puterile prevăzute de constituţie şi de legislaţia americană pentru a o înlătura din funcţie.

    „Legea Rezervei Federale prevede că puteţi fi revocată, la discreţia mea, pentru cauză justificată”, a scris Trump.

    Cook a declarat într-un comunicat că nu va demisiona. „Preşedintele Trump a pretins că mă concediază ‘pentru cauză’, deşi nu există nicio cauză conform legii, iar el nu are autoritatea să facă asta”, a spus ea.

    Ea a adăugat: „Voi continua să îmi îndeplinesc atribuţiile pentru a sprijini economia americană, aşa cum fac din 2022.” Cook va fi reprezentată de avocatul de renume Abbe Lowell, care i-a avut printre clienţi şi pe Jared Kushner şi Hunter Biden.

    Mişcarea preşedintelui marchează un atac extraordinar asupra independenţei Fed, instituţia care stabileşte ratele dobânzilor ce servesc drept reper pentru active în valoare de trilioane de dolari la nivel global.

    Dolarul s-a depreciat cu 0,3% faţă de un coş de valute după publicarea scrisorii lui Trump. Investitorii au vândut obligaţiuni guvernamentale americane pe termen lung, împingând randamentul titlurilor de trezorerie pe 30 de ani în sus cu 0,05 puncte procentuale, la 4,94%.

    Acţiunea împotriva lui Cook — prima femeie de culoare care a servit în consiliul guvernatorilor Fed — urmează lunilor de atacuri asupra preşedintelui Fed, Jay Powell. Ea vine la câteva săptămâni după ce Trump l-a demis pe şeful Biroului de Statistică a Muncii, în urma unui raport slab privind locurile de muncă, care a ridicat semne de întrebare asupra sănătăţii economiei americane.

    Trump l-a criticat dur pe Powell, numindu-l „măgar încăpăţânat” pentru menţinerea ratelor neschimbate în acest an. De asemenea, preşedintele l-a admonestat public pe Powell în timpul unei vizite la sediul Fed în iulie.

    Preşedinţii americani s-au contrat de-a lungul timpului cu banca centrală de când aceasta şi-a câştigat independenţa faţă de guvern în 1951, dar amploarea şi intensitatea atacurilor lui Trump nu au precedent.

    „Aceasta este o acţiune extraordinară de agresiune care încalcă independenţa Fed”, a spus Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell. „Trump a declarat acum un război deschis asupra cadrului instituţional al SUA, care stă la baza dominanţei dolarului în finanţele globale.”

    Elizabeth Warren, lidera democraţilor din Comisia bancară a Senatului, a numit intervenţia lui Trump „o acaparare autoritară a puterii, care încalcă flagrant Legea Rezervei Federale şi trebuie anulată în instanţă.”

    Ameninţările anterioare ale lui Trump de a-l înlătura pe Powell înainte de expirarea mandatului său în mai anul viitor au fost respinse ferm de bancă, care a precizat că Casa Albă nu are această putere.

    Într-o decizie nelegată de banca centrală, luată la începutul acestui an, Curtea Supremă a stabilit că preşedintele SUA nu are autoritatea de a-l destitui pe preşedintele Fed sau alţi guvernatori.

    „Preşedintele Trump a recurs din nou la reţelele sociale pentru a ‘concedia prin tweet’,” a spus Lowell, adăugând că „reflexul său de a intimida este greşit, iar cerinţele sale nu au niciun proces, fundament sau autoritate legală.”
    „Vom lua toate măsurile necesare pentru a împiedica această acţiune ilegală încercată,” a adăugat avocatul.

    Conflictul dintre Casa Albă şi Fed are loc în timp ce bancherii centrali americani iau în calcul o reducere a ratei dobânzii încă de luna viitoare.

    Înlăturarea lui Cook ar deschide calea pentru ca Trump să numească un guvernator mai favorabil reducerilor de dobândă. Ar fi a doua sa oportunitate în câteva săptămâni, după ce Adriana Kugler şi-a anunţat intenţia de a părăsi banca centrală cu luni înainte de expirarea mandatului, programat pentru ianuarie.

    Trump l-a nominalizat pe Stephen Miran, un aliat apropiat şi arhitect al politicilor economice neortodoxe ale administraţiei sale, pentru a ocupa locul lui Kugler.

    Dacă Trump ar reuşi să obţină o majoritate de aliaţi în consiliul de şapte membri, ar putea, de asemenea, să înlăture conducerea celor 12 Rezerve Federale regionale.

  • De la podea la podium. Cum a reuşit un cuplu care a pierdut tot atunci când afacerea ridicată din economiile lor s-a părbuşit să ridice un imperiu de milioane şi să nu mai stea niciodată cu grija banilor

    La începutul anului 2000, Mike şi Kass Lazerow păreau să trăiască visul american. Abia întorşi din luna de miere, cei doi reuşiseră să vândă startup-ul lor, Golf.com, o platformă digitală pentru scoruri şi comunităţi de golf. Cu doar 25.000 de dolari investiţi – toate economiile lor – păreau să fi făcut mutarea perfectă, scrie CNBC.

    Dar şase luni mai târziu, visul s-a transformat într-un coşmar.

    Compania care le cumpărase afacerea, retailerul online Chipshot, sprijinit de nume mari ca Sequoia Capital şi Oracle Venture Fund, se prăbuşea. Runda de finanţare care trebuia să o ducă spre bursă a eşuat, iar în câteva săptămâni a intrat în faliment. Golf.com, integrat deja în structura Chipshot, s-a prăbuşit odată cu ea.

    „Am pierdut tot – banii noştri, ai prietenilor, ai familiei. A fost devastator”, îşi aminteşte Kass.

    Pentru mulţi, ar fi fost sfârşitul poveştii. Pentru Mike şi Kass, a fost începutul unei noi lupte.
    În doar trei luni, au pus la punct o nouă rundă de investiţii şi au recumpărat Golf.com, la un pentru 500.000 de dolari.

    „Eram prea competitivi ca să acceptăm pierderea. Am simţit imediat că trebuie să o luăm de la capăt”, spune Kass.

    Anii următori nu au fost uşori. Echipa s-a redus la patru oameni, iar compania era „mai mult moartă decât vie”. Totuşi, perseverenţa şi momentul potrivit aveau să schimbe jocul.

    În acei ani, un tânăr fenomen numit Tiger Woods cucerea lumea golfului, câştigând turneele Masters în 2001 şi 2002. Brandurile şi agenţiile de publicitate au început să caute canale digitale unde să îşi promoveze campaniile. Golf.com a devenit rapid un punct de referinţă pentru aceste bugete.

    „Mergeam direct împotriva Golf Magazine şi câştigam campanii publicitare. Era clar că piaţa se schimbase în favoarea noastră”, spune Mike.

    În 2006, Time Inc., editorul Golf Magazine, a decis să facă mutarea strategică: a cumpărat Golf.com pentru 24 de milioane de dolari. Cei trei fondatori au încasat câte 1,8 milioane de dolari.

    Privind înapoi, Kass mărturiseşte: „Dacă am fi ştiut cât de greu va fi, probabil n-am fi făcut-o. Dar eram tineri, naivi şi dispuşi să suferim.”

    Această toleranţă la risc şi eşec i-a definit cariera. Mai târziu, soţii Lazerow au construit Buddy Media, vândut către Salesforce pentru 745 de milioane de dolari, şi astăzi sprijină fondatori prin investiţii şi mentorat.

    Pentru Mike, concluzia e simplă: „În antreprenoriat, trebuie să înveţi să iubeşti şi momentele de suferinţă. Doar aşa ajungi la marile victorii.”

     

  • Matt Garman, CEO al Amazon Web Services (AWS): „Să concediezi juniorii pentru a-i înlocui cu AI este cel mai prostesc lucru pe care l-am auzit vreodată. Peste 10 ani cu cine vei lucra?”

    Matt Garman, şeful diviziei de cloud a Amazon, avertizează liderii de business că renunţarea la tinerii angajaţi în favoarea inteligenţei artificiale este o strategie sortită eşecului pe termen lung. Motivul? Juniorii sunt ieftini, au crescut cu această tehnologie şi sunt esenţiali pentru a avea experţi peste 10 ani, scrie portalul The Register.

    Matt Garman, CEO-ul Amazon Web Services (AWS), a catalogat ideea concedierii angajaţilor juniori pe motiv că sarcinile lor pot fi preluate de inteligenţa artificială drept „cel mai prostesc lucru pe care l-am auzit vreodată”.

    Remarca a fost făcută în cadrul unei discuţii cu investitorul în AI Matthew Berman, în timpul căreia Garman a promovat Kiro, unealta de programare asistată de AI a AWS. CEO-ul a menţionat că a întâlnit lideri de business care consideră că uneltele AI „pot înlocui toţi angajaţii juniori din companie”.

    Această noţiune a condus la declaraţia menţionată. Angajaţii juniori sunt „probabil cei mai puţin costisitori angajaţi pe care îi ai” a spus Garman, şi, în acelaşi timp, cei mai implicaţi în utilizarea uneltelor AI.

    „Cum va funcţiona asta peste zece ani, când nu vei mai avea pe nimeni care să-l fi învăţat ceva?”, a întrebat el. „Părerea mea este că trebuie neapărat să continui să angajezi tineri proaspăt absolvenţi şi să îi înveţi modurile corecte de a dezvolta software, de a descompune probleme şi de a le analiza, la fel de mult ca întotdeauna.”

    Garman nu este entuziasmat nici de o altă idee populară legată de AI: măsurarea valorii acesteia prin procentul de cod cu care contribuie într-o organizaţie.

    „Este un indicator absurd”, a spus el, explicând că, deşi organizaţiile pot folosi AI pentru a scrie „infinit mai multe linii de cod”, acesta ar putea fi un cod de slabă calitate.

    „Adesea, mai puţine linii de cod sunt mult mai bune decât mai multe linii de cod”, a observat el. „Aşa că nu sunt niciodată sigur de ce acesta este indicatorul interesant cu care oamenilor le place să se laude.”

    El a precizat că datele interne arată că peste 80% dintre dezvoltatorii AWS folosesc AI într-o formă sau alta.

    „Uneori folosesc AI pentru a scrie teste unitare, alteori pentru a ajuta la redactarea documentaţiei, alteori pentru a scrie cod, iar uneori este un fel de flux de lucru agentic”, în care dezvoltatorii colaborează cu agenţi AI.

    Garman a adăugat că utilizarea uneltelor AI de către dezvoltatorii AWS creşte de la o săptămână la alta.