BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Românii cu credite primesc o veste proastă înainte de Paşte. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau sa-l audă în aceste momente

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 4,79%, în creştere faţă de marţi, când indicele a atins 4,76%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 4,60%, în timp ce la începutul lunii martie acesta era cotat la 3,87%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 4,79%.

    Tot miercuri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,95%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 5,04%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

     

  • Românii cu credite primesc o veste proastă înainte de Paşte. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau sa-l audă în aceste momente

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 4,73%, în creştere faţă de miercuri, când indicele a atins 4,71%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 4,60%, în timp ce la începutul lunii martie acesta era cotat la 3,87%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 4,73%.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,90%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 4,97%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

     

  • Guvernul german cere poporului să facă economie la energie pentru a reduce dependenţa ţării de Rusia

    Germanii ar trebui să înceapă să economisească energie pentru ca ţara lor să devină mai independentă de combustibilii fosili importaţi din Rusia, a declarat ministrul economiei Robert Habeck, citat de Euractiv. Pe măsură ce numărul victimelor civile ale războiului pornit de Rusia în Ucraina continuă să crească, în Germania cresc presiunile ca ţara să se îndepărteze de gazele şi petrolul Rusiei. Critici, analişti, guverne şi oameni de  rând spun că aceste venituri oferă Moscovei fonduri vitale pentru finanţarea războiului. Habeck a declarat că Germania ar putea fi mai puţin dependentă dacă cetăţenii îşi reduc consumul de energie, sugerându-le acestora să folosească ori de câte ori este posibil trenul sau bicicleta în loc să şofeze.

    „Rog pe toată lumea să contribuie la economisirea energiei chiar acum“, a spus Habeck într-un interviu pentru Funke Media Group. Cu noua sa coaliţie guvernamentală reticentă să recurgă la măsuri obligatorii de economisire a energiei, cum ar fi limitarea vitezei pe autostradă, ca răspuns la războiul ruso-ucrainean, Habeck a recurs la rugăminţi. „Fiecare kilometru neparcurs cu maşina personală este o contribuţie la reducerea nevoii de a cumpăra energie din Rusia. De asemenea, protejăm şi clima“, a adăugat el. Ministrul a explicat că angajatorii ar putea contribui la acest efort oferind angajaţilor opţiunea de a lucra de acasă.

  • Produsele pentru care românii ar putea plăti mai puţin bani: Noi categorii de produse ar putea beneficia de cote de TVA sub 5% sau chiar 0%

    Românii ar putea beneficia de două noi cote reduse de TVA dacă autorităţile decid transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene privind cotele taxei pe valoarea adăugată care a fost oficializată în această săptămână

    Mai exact este vorba despre Directiva europeană 542/2022 din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE şi (UE) 2020/285 în ceea ce priveşte cotele taxei pe valoarea adăugată.

    Astfel, se introduce o cotă de TVA sub pragul de 5% şi o cotă de TVA de 0% ce reprezintă practic o scutire cu drept de deducere car pot fi aplicate doar pentru anumite bunuri şi servicii.

    „Statele membre pot aplica maximum două cote reduse. (…) Pe lângă cele două cote reduse menţionate (…), statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii (…)”, conform directivei anterior menţionată.

    “Ţinând seama de necesitatea de a evita proliferarea cotelor reduse din motive bugetare şi de principiul egalităţii de tratament, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice cote reduse cel puţin egale cu cota minimă de 5 % livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii pentru maximum 24 dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE.

    Din aceleaşi motive, statele membre ar trebui să fie libere să aplice o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitată anterior, dar numai pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii din maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE pe care acestea le-au ales dintre livrările de bunuri şi prestările de servicii considerate a acoperi nevoile de bază, şi anume cele legate de livrări sau prestări pentru alimente, apă, medicamente, produse farmaceutice, produse sanitare şi de igienă, servicii de transport de persoane şi de anumite bunuri culturale (cărţi, ziare şi periodice) sau dintre alte livrări de bunuri şi prestări de servicii enumerate în anexa III la Directiva 2006/112/CE pentru care alte state membre aplică cote reduse mai mici decât cota minimă de 5 % sau scutiri cu drept de deducere a TVA achitată anterior, cu condiţia ca acestea să respecte termenele aplicabile. Este oportun ca statelor membre care aplică deja astfel de cote reduse sau scutiri să li se acorde timpul necesar pentru a se adapta la limitele menţionate”, scrie în directivă.

    Statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii pentru maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III a directivei. 

    Pentru ca aceste cote să se aplice şi în România trebuie ca directiva anterior menţionată să fie transpusă în legislaţia naţională.

     

  • Concentrarea excesivă pe piaţa RCA începe să se reducă treptat, susţine ASF. Euroins România a ajuns să deţină o cotă de piaţă de 37,6% în ianuarie 2022

    Concentrarea excesivă înregistrată pe piaţa RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance, a transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Cel puţin şase din cele opt societăţi autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatory auto, au cumulat cote de piaţă considerabile în ianuarie 2022, conform analizelor effectuate de ASF.

    “Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piaţă a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În acelaşi timp, cotele de piaţă ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieţei RCA”, au mai transmis reprezentanţii ASF.

    Allianz-Ţiriac Asigurări a avut o cotă de piaţă de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepţie notabilă şi ceilalţi jucători din piaţa RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obişnuite din ultimii ani.

    Grawe România Asigurare s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare a marcat o cotă de doar 1,27%.

    “Este de menţionat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piaţa din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deşi a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an”, au mai spus reprezentanţii ASF.

    Primele brute subscrise pe piaţa RCA au ajuns, la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

    Este de remarcat şi structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din poliţele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau poliţele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Poliţele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

    Anul trecut a adus un record în ceea ce priveşte numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de poliţe, cifră care include şi cele peste 1,44 milioane de poliţe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparaţie, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de poliţe RCA, în 2019 puţin peste 6 milioane, iar la sfârşitul anului 2018, doar 5,5 milioane de poliţe.


     

     

  • De ce reduc Statele Unite sancţiunile împotriva unuia dintre „oligarhii preferaţi” ai lui Vladimir Putin

    Statele Unite au redus sancţiunile împotriva lui Alisher Usmanov, om de afaceri rus descris de Uniunea Europeană drept unul dintre „oligarhii preferaţi” ai preşedintelui Vladimir Putin, a cărei avere netă este estimată la aproximativ 19,6 miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

    Oficialii americani se temeau că blocarea afacerilor lui Usmanov ar putea face ravagii în economia globală şi în lanţurile de aprovizionare, au declarat angajaţii Departamentului de Trezorerie pentru The Wall Street Journal.

    Pentru a atenua repercusiunile, Statele Unite au concentrat sancţiunile asupra activelor legate personal de Usmanov – cum ar fi superyacht-ul şi jetul său privat – în locul afacerilor sale. 

    Pe 3 martie, Trezoreria a emis o licenţă specială care „autorizează toate tranzacţiile şi deblochează toate proprietăţile oricărei entităţi deţinute în proporţie de 50 la sută sau mai mult de Usmanov”. 

    Într-un schimb de e-mailuri din 1 martie, revizuit de WSJ, cu subiectul „Atenuarea Usmanov”, Lisa Palluconi, un oficial al Trezoreriei, a detaliat planul de atenuare a sancţiunilor împotriva lui Usmanov, spunând că „Trezoreria va continua să îl urmărească îndeaproape pe oligarh”.

    WSJ, citând oficialii Trezoreriei, a mai raportat că decizia de a limita sancţiunile împotriva lui Usmanov a fost parţial influenţată de dorinţa de a evita procesele din partea oligarhului, care ar putea consuma resursele limitate ale departamentului.

    „Sancţiunile financiare asupra elitelor ruse le-au tăiat imediat averea, capacitatea de a efectua sau primi plăţi, de a săvărşi călătorii şi de a extrage venituri din companiile lor”, potrivit declaraţiilor Trezoreriei. „Statele Unite vor continua să îngheţe bunurile acestor elite şi ale împuterniciţilor lor care sprijină invazia neprovocată a Ucrainei de către preşedintele Putin”.

    Usmanov controlează 49% din OOO USM Holding Co., un grup de investiţii care deţine furnizorul de minereu de fier Metalloinvest şi Udokan Copper – care susţine că deţine cele mai mari zăcăminte de cupru nedezvoltate din Rusia. Compania rusă de telecomunicaţii MegaFon este, de asemenea, o subsidiară a USM. Totodată, Usmanov a achiziţionat ziarul de afaceri rus Kommersant în 2006 şi deţine Khimki Group, un dezvoltator imobiliar, potrivit PitchBook.

    Un purtător de cuvânt al USM a declarat pentru WSJ că oligarhul a calificat anterior sancţiunile impuse împotriva lui de SUA, Marea Britanie şi UE drept „nefondate şi nedrepte”. El a spus că afacerile sale au primit zero sprijin din partea guvernului rus.

  • STUDIU. Vitamina care poate reduce cu 40% riscul de cancer

    Suplimentarea zilnică cu colecalciferol, cunoscut şi sub numele de vitamina D3, poate reduce riscul de cancer fatal cu aproape 40%.

    Persoanele din zonele care primesc cantităţi mai mari de soare şi, prin urmare, cantităţi ridicate de vitamina D au rate mai mici de deces din cauza multor tipuri de cancer.

    Studiile pe animale arată că vitamina D încetineşte progresia celulelor canceroase, dar studiile clinice pe oameni nu au putut da un răspuns cert până acum.

    S-a demonstrat, de asemenea, că obezitatea dăunează sistemului imunitar, inclusiv prin distrugerea funcţiei celulelor ucigaşe naturale şi inflamaţia pe termen lung.

    Suplimentarea zilnică cu colecalciferol, cunoscut şi sub numele de vitamina D3, poate reduce riscul de cancer fatal cu aproape 40%.

    Administrarea acestui supliment poate lupta împotriva cancerului şi reduce considerabil riscul de a muri din cauza bolii, explică autoarea studiului, dr. Paulete Chandler.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Rusia sugerează că ar putea reduce amploarea operaţiunilor militare în Ucraina

    Un comandant militar rus a anunţat, vineri după-amiază, că Administraţia Vladimir Putin analizează posibilitatea limitării operaţiunilor militare doar la regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, ceea ce ar însemna o reducere a amplorii ofensivei militare.

    Serghei Rudskoi, şeful Direcţiei operaţionale din cadrul Statului Major al armatei ruse, a declarat, potrivit agenţiilor de presă ruse, citate de Sky News şi BBC News, că prima etapă a operaţiunii militare în Ucraina este aproape finalizată, astfel că acum “principalul obiectiv” este “eliberarea” regiunii Donbas, care include Lugansk şi Doneţk. “Principalele obiective ale primei etape operaţionale au fost în general atinse. Potenţialul combatant al forţelor armate ucrainene a fost redus considerabil, ceea ce face posibilă concentrarea eforturilor principale pe atingerea principalului obiectiv, eliberarea Donbasului”, a afirmat oficialul militar rus.

    La începutul intervenţiei militare, preşedintele Vladimir Putin anunţase că obiectivele sunt “demilitarizarea” şi “denazificarea” Ucrainei. Declaraţiile făcute vineri de Serghei Rudskoi sugerează că Administraţia de la Moscova intenţionează să reducă amploarea ofensivei militare în Ucraina.

    Tot vineri, Serghei Rudskoi a anunţat că 1.351 de militari ruşi au murit de la începerea confruntărilor militare în Ucraina, iar alţi 3.825 au fost răniţi.

    Un oficial din cadrul NATO a anunţat miercuri, sub protecţia anonimatului, că estimările Alianţei Nord-Atlantice sunt că armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în Ucraina. Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a pierdut 15.600 de militari în confruntări, în timp ce Statele Unite au estimat că sunt cel puţin 7.000 de militari ruşi morţi.

  • Factura la energie închide economia: Chimcomplex reduce activitatea şi ia în calcul disponibilizări dacă preţurile nu se calmează. Alro sau Azomureş, trase pe dreapta şi ele

    Cei mai mari consumatori de energie şi de gaze naturale resimt puternic inflamarea facturilor, după Alro şi Azomureş venind rândul Chimcomplex să anunţe reducerea activităţii. Doar cele trei mari platforme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opţiuni reale de supravieţuire.

    Trei secţii consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Aceasta este doar una dintre măsurile anunţată ieri de companie. După anunţ, acţiunile Chimcomplex au înregistrat în jurul după-amiezii un picaj de circa 14% la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Venim după o perioadă în care grupul nostru a avut o creştere sănătoasă şi s-a consolidat în rândul celor mai performante com­panii din industria chimică regională. Acum ne aflăm în faţa unor provocări socio-eco­nomice fără precedent în contextul răz­boiului din Ucraina. Suntem decişi să acţio­năm pentru contracararea trendurilor ne­gative ale pieţei şi păstrarea stabilităţii com­paniei, prin reducerea pierderilor economice pe care deja le resimţim,“ au declarat reprezentanţii Chimcomplex Borzeşti.

    Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puţin trei săptămâni. „Revizia este o ope­raţiune necesară îmbunătăţirii echipa­men­telor şi a tehnologiilor de fabricaţie (efi­cientizarea producţiei, reducerea consu­murilor energetice).“ Mai departe, întreaga producţie a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări.

    „Angajaţii Chimcomplex sunt în continuare o prioritate absolută pentru companie. Încercăm să găsim soluţii pentru protejarea lor, însă dacă preţurile la energie nu îşi vor reveni, suntem în situaţia în care va trebui să dăm curs programului de disponibilizare colectivă, după perioada de şomaj tehnic“ a mai anunţat compania. Dincolo de închiderea celor trei secţii care consumă gaz, activitatea unei secţii se va reduce la jumătate, iar diviziile din teritoriu vor fi comasate.

    „Rămânem realişti, ne facem scenarii de acţiune, cu vigilenţă în faţa schimbărilor economice lipsite de predictibilitate şi acoperire în piaţă. Urmărim evoluţia situaţiei energetice la nivel mondial şi regional şi ne vom adapta permanent pentru a trece cu bine peste aceste perioade tulburi“ au mai declarat reprezentanţii companiei.

    Chimcomplex este o companie strategică pentru economia românească, cel mai mare combinat de produse chimice cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea. Chimcomplex avea la finalul lui 2020 circa 1.900 de angajaţi. Combinatul a terminat anul trecut cu un business de 2,24 miliarde de lei, în creştere cu peste 90% faţă de 2020, şi cu un profit net de 464 de milioane de lei, de aproape 5 ori mai mare faţă de cel din 2020.

    Măsurile de reorganizare anunţate de Chimcomplex vin într-un peisaj marcat de astfel de politici ca urmare a costurilor record cu energia.

    La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, şi cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunţat că este în cautarea unor soluţii pentru a restabili producţia de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producţie, începând cu 2023, sub rezerva preţurilor la energie de pe piaţă. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie şi că se va concentra doar pe investiţiile care aduc câştiguri şi îmbunătăţiri ale activităţi urmând ca celelalte investiţii să fie amânate. La Alro lucrează epeste 2.400 de oameni. Grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 3,5 miliarde de lei, în creştere faţă de 2,5 miliarde de lei în 2020 şi un profit net de 26 de milioane de lei, mult mai mic faţă de cele 335 de milioane de lei din 2020.

    Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunţat recent reprezentanţii companiei, reluarea activităţii la actualul nivel de preţ pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania, cu circa 1.000 de angajaţi, a luat această măsură la începutul lunii decemrbie, anul trecut.

  • Oţelăriile din Europa îşi reduc producţia din cauza scumpirii energiei

    Producătorii de oţel din întreaga Europa îşi restrâng operaţiunile în condiţiile în care preţurile energiei ating niveluri record în urma războiului din Ucraina, notează Bloomberg. Producători din Spania până în Germania încep să-şi încetinească activitatea sau chiar să o suspende, costurile mai ridicate făcând producţia nesustenabilă.