BusinessMagazin

Tag: producator

  • După 15 ani de corporaţie, un cuplu din Bucureşti a renunţat la multinaţională şi a plecat să străbată drumurile de ţară din Italia. Nu doar că au găsit ce căutau, dar s-au întors şi cu o idee de business unică

    După ce au străbătut timp de câteva săptămâni drumurile de ţară din Italia pentru a găsi ulei de măsline extravirgin de calitate, necesar pentru un tratament, antreprenorii Crina şi Geo Dobre s-au întors acasă nu doar cu produsul îndelung căutat, ci şi cu o idee de afacere. Aşa a apărut Măslinescu, despre care cei doi spun că este „prima cramă de uleiuri de măsline din România”.

    Soţii Crina şi Geo Dobre sunt din Bucureşti şi, înainte de a intra în lumea antreprenoriatului, au lucrat timp de peste 15 ani în diverse companii multinaţionale în marketing, publicitate şi vânzări. Ideea de a pune bazele businessului de import cu ulei de măsline le-a venit dintr-o nevoie personală, în timp ce căutau ulei de măsline extravirgin, pentru o problemă de sănătate despre care citiseră că s-ar ameliora „prin consumul unui ulei de măsline tradiţional”.

    După 15 ani de corporaţie, un cuplu din Bucureşti a renunţat la multinaţională şi au plecat să străbată drumurile de ţară din Italia. Nu doar că au găsit ce căutau, dar s-au întors şi cu o idee de business unică 

  • Experimentul gastronomic transformat în business

    Soţii Crina şi Geo Dobre sunt din Bucureşti şi, înainte de a intra în lumea antreprenoriatului, au lucrat timp de peste 15 ani în diverse companii multinaţionale în marketing, publicitate şi vânzări. Ideea de a pune bazele businessului de import cu ulei de măsline le-a venit dintr-o nevoie personală, în timp ce căutau ulei de măsline extravirgin, pentru o problemă de sănătate despre care citiseră că s-ar ameliora „prin consumul unui ulei de măsline tradiţional”.

    Fiind gurmanzi, au realizat rapid că uleiul de măsline extravirgin produs corect are un gust cu totul diferit faţă de ceea ce găseau în supermarket. „Făcusem câteva degustări în vacanţe în toate dintre cele trei ţări mari producătoare de ulei, Spania, Grecia şi Italia, şi ştiam că gustul uleiului este foarte diferit în funcţie de loc şi de soiul măslinei.” Au aprofundat aşadar cât au putut informaţiile despre efectul curativ al uleiului de măsline, iar în final s-au urcat în maşină şi au petrecut trei săptămâni în Italia, căutând mici producători de ulei de măsline care să pună calitatea înaintea volumului. „Deşi am fost cu adevărat impresionaţi de doar doi dintre cei peste 15 producători pe care i-am vizitat, am ales să începem business-ul de import, nu doar să cumpărăm pentru consumul propriu, pentru că ni s-a părut că am găsit cu adevărat ceva ce merită împărtăşit şi cu alţii”, povesteşte Crina Dobre.

    Businessul a fost înfiinţat în vara anului 2018, cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro, exclusiv din surse proprii, sumă folosită la crearea site-ului, la promovarea în online şi la realizarea stocului iniţial de marfă. Cei doi nu s-au oprit însă la colaborările iniţiale, ci au continuat să caute mici producători şi în alte ţări, iar în acest moment „portofoliul businessului numără unele dintre cele mai premiate uleiuri de măsline din Europa, inclusiv pe cel mai premiat din lume în ultimii cinci ani, provenind din Italia, Spania şi Franţa.”

    Pe lângă prezenţa din online, prin platforma companiei, antreprenorii participă aproape lunar la diverse târguri de mâncare şi produse sănătoase şi organizează, de asemenea, degustări în diverse locaţii pe care le anunţă în avans pe pagina de Facebook. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 50.000 de euro, profitul fiind încă negativ, „ca urmare a investiţiilor consecvente în comunicare şi participări la evenimente”. În acest moment, spun soţii Dobre, este destul de greu să anticipeze cum va continua acest an, din cauza pandemiei de COVID-19. „Efectul direct al acesteia este lipsa târgurilor şi a evenimentelor de degustare, care sunt motorul principal al atragerii noilor clienţi.” În plus, tot anul acesta aveau în plan şi deschiderea unei prime locaţii permanente.

    „Şi acest plan este în aşteptare până după încheierea problemelor legate de sănătatea mondială, şi, posibil, economia mondială.” O altă provocare vine dinspre importurile intracomunitare, mult întârziate de centrele logistice care lucrează la minimă capacitate, şi de transportatorii care petrec mult mai mult timp la graniţe decât de obicei. „De exemplu, ultimul import din Spania a durat patru săptămâni în loc de zece zile cât le lua înainte”, spune Crina Dobre. La nivel de vânzări antreprenorii spun că nu înregistrează scăderi, ba dimpotrivă, acestea sunt în creştere pentru că oamenii caută în această perioadă produse alimentare de bună calitate, mai ales că se consumă cu preponderenţă mâncare gătită în casă. În prezent, portofoliul de produse numără în jur de 100 de articole.

    „Multe dintre produsele noastre sunt în serie limitată – avem uleiuri Grand Cru care se produc în cantităţi de doar 1.800 sau 2.000 de sticle pe an -, iar unele produse sunt de sezon, deci numărul acestora are variaţii destul de mari de la un moment la altul.” Preţurile variază, de la condimente cu peperoncino şi usturoi în ulei de măsline, de pildă, care costă 12 lei, până la oţetul balsamic de Modena, original, învechit peste 25 de ani, care costă 900 de lei. În funcţie de sezon şi de evenimentele la care participă, numărul clienţilor este cuprins, lunar, între 30 şi 150 de persoane.

    „În general clienţii noştri au peste 30 de ani, venituri peste medie şi vor să cumpere cele mai bune produse de pe piaţă. Câteva zeci dintre ei sunt clienţi care se întorc cel puţin o dată pe lună pentru a face noi cumpărături.” Între timp, soţii Dobre au urmat şi o serie de cursuri pentru degustători de ulei de măsline. „Încercăm să educăm publicul din România, indicându-le diferenţele de gust între uleiuri realizate din soiuri diferite de măsline (sunt peste 600 în lume, din care în jur de 500 doar în Italia şi Spania) şi compatibilităţile cu diverse alimente şi preparate culinare”, spune Crina Dobre. Pe termen lung, fondatorii Măslinescu spun că, fiind „prima cramă de uleiuri de măsline din România, ne dorim, pe de o parte să ne extindem cu magazine fizice în mai multe oraşe, iar pe de altă parte să ne mărim reţeaua de parteneri B2B, reprezentată de restaurante şi firme de catering. În final, ceea ce ne dorim este să aducem adevăratul ulei de măsline în farfuriile românilor”.

  • Parteneriat fără precedent: Sanofi şi GSK, doi dintre cei mai mari producători de vaccinuri din lume, se unesc în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19

    GlaxoSmithKline (GSK) şi Sanofi, doi dintre cei mai mari producători de vaccinuri din lume, au fost de acord să colaboreze pentru a dezvolta un vaccin împotriva COVID-19, încercând să-l aducă în piaţă în următoarele 12-18 luni, potrivit FT.

    Parteneriatul are sens pentru că fiecare dintre companii are „una dintre piesele din puzzle”, a spus David Loew, şeful diviziei de vaccinuri din cadrul gigantului Sanofi, catalogând parteneriatul cu rivalii de la GSK drept „fără precedent”.

    Vaccinul pe care încearcă să îl dezvolte Sanofi are nevoie de ceea ce se numeşte „adjuvant” pentru a funcţiona, iar în acest sens GSK deja deţine „tehnologie pentru adjuvanţi în timp de pandemie”, care a fost utilizată în tipul epidemiei de gripă porcină H1N1 din 2009.

    Experţii din sănătate atrag atenţia că vaccinul este singura soluţie pentru a eradica cu adevărat pandemia, întrucât măsurile de carantină impuse pot doar limita răspândirea coronavirusului.

    Bill Gates a făcut apel la ţările bogate

    Miliardarul Bill Gates, fondatorul Microsoft, a îndemnat ţările bogate să pună pe masă „câteva procente” din PIB-ul lor pentru a finanţa descoperirea şi distribuţia vaccinului pentru COVID-19, avertizând că investiţiile actuale ale statelor în acest sens sunt prea mici.

    Într-un interviu cu Financial Times, Gates a spus că în ciuda stresului economic sub care se află ţările dezvoltate, există o nevoie urgentă de investiţii de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru a putea susţine producţia şi distribuirea unui vaccin care să fie accesibil şi pentru cele mai sărace ţări.

    Când te gândeşti la moduri în care să eviţi îmbolnăvirile în ţara ta, poţi lua o decizie atât umanitară, cât şi în interesul propriu, de a pune la lucru câteva procente (n.r: din PIB), ceea ce se poate dovedi o investiţie înţeleaptă din partea ţărilor bogate”, a spus Gates.

    Co-preşedintele fundaţiei umanitare Bill & Melinda Gates a mai spus că „toată lumea se confruntă cu un număr imens de priorităţi. Însă în acelaşi timp, au decis să nu îşi impună limitările bugetare cu care operau în mod normal”:

    Marea Britanie a contribuit cu 250 milioane lire sterline la eforturile Cepi (Coalition for Epidemic Preparedness Innovation) de a dezvolta un vaccin pentru COVID-19. Fundaţia Gates este unul dintre fondatorii Cepi.

    În acelaşi timp, Canada, Germania şi Norvegia se numără printre ţările care finanţate cercetarările Cepi pentru un vaccin, anunţând contribuţii în valoare totală de 690 milioane dolari.

    Cepi, care este o alianţă a guvernelor, sectorului privat şi al fundaţiilor de caritate, desfăşoară în prezent opt proiecte diferite de dezvoltare a unui vaccin pentru COVID-19 şi a făcut un apel, întrucât mai are nevoie de 2 miliarde de dolari pentur a finaliza cercetările.

    În timp ce guvernul american nu a contribuit în mod direct la proiectul Cepi, a finanţat cu aproape jumătate de milion de dolari cercetările companiei Johnson & Johnson şi a mai încheiat un acord şi cu compania Moderna – însă valoarea nu a fost anunţată. Moderna colaborează cu Cepi pentru unul dintre cele opt proiecte de vaccin.

    În sectorul privat, mai multe companii gigant au intrat în cursa pentru a dezvolta un vaccin, inclusiv jucători precum Sanofi, GSK, Pizer şi British American Tobacco. Grupurile germane de biotehnologie BioNTech şi CureVac au anunţat, de asemenea, că lucrează la un vaccin potenţial.

    Bill Gates a spus că este vital pentru ţările bogate să susţină dezvoltarea primului vaccin din lume pentru coronavirus.

  • Coronavirusul închide o fabrică gigant a celui mai mare producător de carne de porc din lume. SUA se apropie periculos de un deficit de carne

    Smithfield Foods, cel mai mare producător de carne de porc din lume, a anunţat că va închide pe termen nedeterminat una dintre cele mai mari facilităţi de procesare din SUA, după ce mai mulţi angajaţi s-au îmbolnăvit de COVID-19, potrivit Time.

    Producătorul Smithfield Foods va închide temporar facilitatea de procesare din Sioux Falls, Dakota de Sud, care reprezintă circa 4-5% din producţia din SUA, a anunţat compania, duminică.

    Decizia vine după ce oficialii statului au raportat peste 200 de cazuri de COVID-19 în rândul angajaţilor de la facilitatea respectivă, în contextul în care sute de muncitori din industria cărnii s-au îmbolnăvit deja în Statele Unite.

    Majoritatea fabricilor au fost forţate să reducă, mai mult sau mai puţin, nivelul producţiei.

    „Închiderea acestei facilităţi, corelată cu o listă din ce în ce mai mare de fabrici care se închid în industrie, împinge ţara noastră periculos de aproape de margine în ceea ce priveşte aprovizionarea cu carne. Este imposibil să ţii rafturile pline dacă fabricile nu funcţionează”, a spus Ken Sullivan, CEO-ul Smithfield Foods.

    Deşi nu este clar încă dacă infectarea angajaţilor are legătură cu locul de muncă, vestea expune vulnerabilităţile lanţurilor globale de aprovizionare, necesare pentru a ţine rafturile pline după ce panica i-a determinat pe cetăţeni să năvălească în magazine şi să cumpere fără măsură.

    Cu fabrici închise şi muncitori infectaţi, rafturile magazinelor primesc din ce în ce mai multe lovituri, întrucât acestea au fost afectate şi de perturbările care au intervenit în drumul de la fermă la gospodăria clientului – probleme cu transportatorii şi blocaje în porturi.

    Creşterea abruptă a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 în SUA a dat naştere temerilor legate de siguranţa angajaţilor, în contextul în care au fost raportate decese în cazul angajaţilor unor facilităţi de procesare a cărnii deţinute de JBS şi de Tyson Foods.

    În mai multe cazuri, angajaţii au organizat proteste faţă de condiţiile în care trebuie să lucreze. În fabricile de procesare a cărnii, staţiille de lucru aflate pe liniile de procesare pot fi de multe ori foarte apropiate, ceea ce îngreunează distanţarea socială în practică. Mai mult, angajaţii împart camere comune, precum vestiarele.

    Smithfiled, deţinut de WH Group din Hong Kong, a vrut iniţial să închidă facilitatea din Dakota de Sud pentru trei zile. Cu toate acestea, guvernatoarea statului, Kristi Noem, a cerut companiei să extindă măsura pentru cel puţin 14 zile.

    Cei 3.700 de angajaţi ai acestei fabrici vor mai fi plătiţi pentru cel puţin două săptămâni.

  • Lumea la un pas să fie salvată de coronavirus: Producătorul american Gilead are primele semne pozitive în testarea unui vaccin împotriva coronavirusului

    Compania americană de biotehnologie Gilead Sciences, care cercetează, dezvoltă şi comercializează medicamente, a dezvoltat un medicament experimental pentru pacienţii cu infecţii severe cu Covid-19 care dă primele semene pozitive, scrie Bloomberg.

    Studiul clinic desfăşurat pe pacienţii a arătat că după 18 zile, starea de sănătate a 68% dintre pacienţi s-a îmbunătăţit, 17 pacienţi dintre cei 30 de pacienţi care erau venilaţi mecanic s-au însănătoşit şi nu au mai avut nevoie de ajutor pentru respiraţie. Aproape jumătate din pacienţii trataţi nu au mai avut nevoie de ajuto, în timp ce 13%, dintre aceştia, au murit. Gradul de mortalitate cel mai mare s-a înregistrat în rândul pacienţilor ventilaţi mecanic, aproximativ 18% dintre ei murind.

    „Nu putem trage concluzii definitive din aceste date, dar observaţiile acestui grup de pacienţi spitalizaţi care au primit remdesivir ne dau o urmă de speranţă”, a declarat Jonathan Grein, directorul epidemiologic al spitalului din Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles, într-o comunicat al Gilead.

    Mai multe studii clinice la scară largă sunt în desfăşurare pentru a evalua beneficiul medicamentului remdesivir pentru Covid-19, boala cauzată de noul coronavirus care a infectat peste 1,65 milioane de oameni în întreaga lume şi a ucis 100.000. Unul dintre studii, care a fost realizat în China ar putea raporta rezultatele în această lună.

    Gilead Sciences, Inc., este o companie americană de biotehnologie care cercetează, dezvoltă şi comercializează medicamente. Compania se concentrează în principal pe medicamente antivirale utilizate în tratamentul HIV, hepatitei B, hepatitei C şi gripei, inclusiv Harvoni şi Sovaldi.

     

     

  • Desert de tipar

    Producătorul franco-belgian de ciocolată şi cacao Barry Callebaut a lansat însă ceea ce se doreşte a fi un studio de imprimare 3D în ciocolată care se adresează maeştrilor ciocolatieri, scrie Dezeen. Denumit Mona Lisa 3D Studio, acesta le permite ciocolatierilor să creeze modele proprii sau în colaborare cu studioul pe care să le printeze apoi în cantitatea dorită ori să realizeze deserturi spectaculoase cum ar fi unul care se desface ca o floare atunci când se toarnă ciocolată topită peste el.

  • Cine sunt miliardarii care s-au îmbogăţit din pandemie. În numai 7 zile au făcut peste 7 miliarde de dolari

    În timp ce pandemia de coronavirus şi măsurile a dat peste cap economiile lumii, pieţele financiare şi averile personale, trei fondatori din spatele unui producător de ventilatoare au câştigat cumulat încă 7,3 miliarde dolari la începutul anului, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile companiei Shenzhen Mindray Bio-Medical Electronics au crescut cu circa 41% de la începutul anului, stimulate de o creştere abruptă a cererii pentru ventilatoare.

    COVID-19, boala provocată de noul coronavirus, a umplut spitalele cu pacienţi care au dificultăţi de respiraţie.

    Singaporeanul Li Xiting, preşedinte al companiei şi cel mai bogat om din stat, s-a îmbogăţit cu încă 3,7 miliarde dolari de la începutul anului, ceea ce îi aduce astăzi o avere estimată la 12,7 miliarde dolari.

    Astfel, el a intrat în top cinci creşteri de avere pe 2020, în timp ce averea lui Jeff Bezos – cel mai bogat om din lume – a crescut cu 3,4 miliarde dolari, iar cea a lui Bill Gates a scăzut cu 15,3 miliarde dolari.

    Ceilalţi doi oameni din spatele companiei Shenzhen Mindray Bio-Medical Electronics sunt din Hong Kong.

    Hu Xang ş-a măruit averea cu 2,97 miliarde dolari, ajungând la 10,35 miliarde dolari, în timp ce Cheng Minghe a câştigat 660 milioane dolari, ajungând la o avere totală de 2,27 miliarde dolari.

    Criza gobală de sănătate a dat naştere unui deficit de ventilatoare la nivel global, întrucât medicii se bazează pe aceste echipamente pentru a-i ţine în viaţă pe pacienţii în stare critică, deoarece aceştia nu mai pot respira.

    În timp ce companii precum Ford Motor şi General Motors s-au grăbit să contribuie la producţie, Li Wenmei, membră a board-ului companiei Mindray, a atras atenţia că cererea la nivel global este de cel puţin 10 ori mai mare decât ceea ce se regăseşte în spitale la momentul actual.

    Numărul de morţi cauzate de COVID-19 a depăşit 56.000 la nivel global, cu peste 1 milion de îmbolnăviri cauzate de coronavirus.

    Până luna trecută, ventilatoarele Mindray nu aveau aprobare de la autorităţile americane (FDA), însă acestea au fost autorizate de urgenţă printr-o procedură simplificată gândită pentru criza COVID-19.

    Mindray produce 3.000 de ventilatoare pe lună şi nu este singurul producător din China într-o astfel de situaţie. Tot luna trecută, FDA-ul a aprobat de urgenţă ventilatoarele producătorului chinez Beijing Aeonmed.

  • ​Mega Image a adunat 195 de producători de legume în programul „Gusturi româneşti de la gospodari”: 40 livrează produsele proaspete în magazine în această perioadă

    Mega Image, unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine, a adunat 195 de producători de legume, ce cultivă o suprafaţă totală de peste 120 de hectare, în programul „Gusturi Româneşti de la gospodari”.

    În contextul COVID-19, peste 40 de producători au început deja să livreze zilnic în magazine legume proaspete de sezon, precum ceapă verde, castraveţi cornişon, salată verde, spanac, urzici, lobodă, leuştean, ridichi, mărar, pătrunjel, leuştean, usturoi verde.

    „Am crescut în ultimii şapte ani programul Gusturi româneşti de la gospodari alături de producătorii de legume din România şi ştim că acum au nevoie mai mult decât oricând de sprijin, de implicare pentru a-şi vinde recoltele corect şi pentru a avea stabilitate financiară. Aducem în toate magazinele noastre legume proaspete direct de la gospodari şi investim astfel încât să le facem accesibile pentru toţi clienţii. Vom continua investiţia în acest program”, a spus Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Prin acest program, fermierii lucrează alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii şi se ocupă de testarea legumelor înainte de livrarea în magazine.

    Oficialii companiei au mai spus că pentru a încuraja consumul de produse din România, Mega Image aplică reduceri de preţ la legumele din programul Gusturi Româneşti. Reducerile fac parte din planul de plafona preţurile, anunţat recent, până la finalul lunii aprilie.

    Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

  • Susana Laszlo: „În industria în care activez, a fi femeie este un avantaj competitiv uriaş, mai ales în înţelegerea nevoilor consumatoarelor”

    ∫ Care au fost cele mai recente realizări profesionale?
    Cea mai mare realizare profesională a anului 2019 este remodelarea şi relansarea cu succes a companiei, după aproape 30 de ani de existenţă pe piaţă: prin rebranding şi noua extensie de gamă într-un segment superior de preţ, cu produse inovatoare unice pe piaţă, fiind primul producător din România care aduce consumatoarelor o gamă de FaceCare cu formule moderne, bazate pe ingrediente revoluţionare cu eficienţă superioară.

    ∫ Ce v-aţi propus pentru anul în curs?
    Ne propunem o vizibilitate mai mare în piaţă prin parteneriate strategice cu reţele de farmacii şi magazine de specialitate, bazată pe o strategie de trade inovatoare în acest sens. Vom continua lansările de produse noi, pregătim noutăţi pentru consumatoarele noastre şi pentru piaţă, cu lansări programate deja pe luna aprilie. Participăm şi anul acesta la cel mai important concurs internaţional pentru recunoaşterea calităţii produselor. În prezent, suntem singurul producător de cosmetice din Europa care a câştigat trei ani la rând Grand Gold Award la categoria de cosmetice a celui mai prestigios concurs internaţional de calitate al produsului, World Quality Selections, organizat de Monde Selection la Bruxelles. În privinţa investiţiilor, vom continua cu secţia de producţie, achiziţionând noi utilaje automate şi semiautomate de etichetare a ambalajelor şi umplere a acestora. De asemenea, avem în plan şi dezvoltarea parcului auto şi a unui nou sediu.

    ∫ Aţi identificat dezavantaje ale faptului că sunteţi femeie în cariera dvs.? Dar oportunităţi?
    Consider că în industria în care activez, a fi femeie este un avantaj competitiv uriaş, mai ales în înţelegerea nevoilor consumatoarelor şi, evident, în cercetarea şi dezvoltarea produselor noi. Toate produsele pe care urmează să le lansăm le testez, înainte de validare, pe propria piele şi le îmbunătăţim formulele până la obţinerea eficienţei maxime.

    ∫ În ce situaţii din parcursul dvs.profesional aţi fi fost tratată diferit dacă aţi fi fost bărbat?
    Femeile au luptat din greu pentru egalitatea de şanse şi nu consider ca este greu să avem funcţii de conducere. Totul ţine de deciziile pe care le luăm, priorităţile şi obiectivele pe care ni le setăm şi paşii pe care îi facem pentru atingerea lor. Nu văd nicio diferenţă între femei şi bărbaţi din perspectiva businessului. Consider că o femeie poate conduce o companie la fel de bine cum o poate face şi un bărbat. Cel mai important lucru este să nu te abaţi de la obiectivele setate, să îţi urmezi cu încredere calea şi să investeşti în permanenţă în dezvoltarea ta personală şi profesională.

    ∫ Ce calităţi poate aduce o femeie într-o afacere pe care nu le poate aduce un bărbat?
    Aşa cum am subliniat şi mai sus, consider că nu sunt diferenţe majore între calităţile şi capacităţile unei femei faţă de un bărbat, dar dacă ar fi totuşi să amintesc ceva în care o femeie ar putea aduce o plusvaloare este intuiţia. În experienţa mea personală, femeile pot fi mai intuitive decât bărbaţii şi uneori mai curajoase în a-şi urma această intuiţie.

    ∫ Echilibrul între viaţa personală şi profesională: mit sau obiectiv?
    Recunosc că mi-a fost mai greu la început, când copiii erau mai mici, dar pentru mine familia a fost şi este întotdeauna pe primul loc. Nu este uşor să păstrez un echilibru sănătos între familie şi business, însă timpul petrecut cu familia şi oamenii dragi este extrem de important pentru mine, deci fac tot posibilul să fiu cât mai mult alături de aceştia.
    Consider, de asemenea, că este foarte important să ne facem timp pentru pasiunile noastre.

    ∫ Sfatul dvs. pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional.
    Vorbind în calitate de antreprenor, şi nu de manager, aş sfătui tinerele care sunt la începutul carierei să îşi urmeze visul, vocaţia şi valorile în care cred, indiferent de ce spun ceilalţi. Pe cele care doresc să lanseze o afacere le îndemn să îşi definească, înainte de toate, principiile de business, să îşi dezvolte competenţele manageriale pentru a putea ţine pasul cu evoluţia companiei. Este necesar, chiar şi în cazul unei firme mici, să ai o viziune de ansamblu asupra afacerii, să ai o minimă cultură de business, altfel nu vei reuşi să faci salturile către nivelul următor, ori de câte ori evoluţia afacerii o cere.
    Le îndemn să investească permanent atât în dezvoltarea personală şi profesională a lor, cât şi cea a angajaţilor lor.
    La fel de important mi se pare – dacă se decid să activeze în domeniul producţiei – să nu facă niciodată compromisuri în ceea ce priveşte calitatea produselor, chiar dacă asta ar însemna un profit mai mare.

    Susana Laszlo este una dintre antreprenoarele al căror profil va apărea în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS
    Nume: Susana Laszlo
    Funcţie: Coacţionar şi CEO al Cosmetic Plant
    Companie: Cosmetic Plant
    Cifră de afaceri 2019: 11,5 mil. lei
    Număr de angajaţi 2019: 36
    Investiţii recente: În anul 2019, Cosmetic Plant a investit în repoziţionarea şi relansarea brandului, alocând, potrivit reprezentanţilor companiei, bugete considerabile pentru cercetare-dezvoltare în produse revoluţionare. Premergător acestora, compania a investit în efectuarea a două ample cercetări de piaţă (calitative şi cantitative), regândirea identităţii vizuale corporate, precum şi în designul şi ambalajele superioare, din sticlă, dedicate noii gamei FaceCare. Suma investită – exceptând bugetul de comunicare – este de aproximativ 100.000 euro.

    Urmează lansarea noului anuar dedicat femeilor din businessul românesc

  • Dincolo de graniţe

    „Povestea businessului nostru a luat naştere din dorinţa de a oferi oamenilor acces la produse sănătoase, artizanale, din mediul rural, dar şi pentru a oferi o rampă de lansare micilor producători din România şi, mai ales, producătorilor de lucruri handmade”, povesteşte Robert Tudor, cel care, alături de soţia sa, Claudia Tudor, a pus bazele conceptului Graniţa urbană.
    Amândoi au lucrat în domeniul HoReCa. Robert Tudor a făcut înconjurul lumii de două ori pe un vas de croazieră, dar a ales să revină în România, unde a împletit jobul de bucătar cu cel în domeniul vânzărilor. După câteva încercări în domeniul antreprenoriatului, s-a încumetat să mai facă una. Cu numele de Graniţa urbană.
    „Este un pas riscant, dar motivant. Profilul de business este unul nişat. Investiţia iniţială este de 10.000 de euro, dar mizăm în mare parte pe reinvestirea în totalitate a profitului în primii doi ani de activitate”, spune el.
    Businessul a fost pus pe picioare la începutul acestui an, iar în decursul primăverii băcăniei online ar trebui să i se alăture şi un punct fizic de vânzare în Otopeni, lângă Capitală. Ca simbolistică, magazinul va fi exact la graniţa dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov.
    „Produsele pe care le comercializăm acum sunt fabricate pe tot teritoriul României. Este vorba despre produse precum zacuscă şi dulceaţă din Comăneşti şi Gura Ocniţei, specialităţi din peşte din Bucovina, brânză din Cund, bere artizanală din Bucureşti şi Sibiu, produse handmade din Bucureşti, cosmetice organice din Prahova.”
    Băcănia include, aşadar, şi produse nonalimentare, care poartă însă, şi ele, pecetea de „fabricat în România”. Graniţa urbană vinde, de asemenea, fructe, legume şi băuturi răcoritoare din Buftea, produse vegane din Dobrogea, făină şi mălai provenite din agricultură ecologică din judeţul Vrancea, muştar artizanal din Tecuci, vin din Dealu Mare, miere şi produse din miere de la trei producători din Gohor, Pătârlagele şi Dobârceni. De toate pentru toţi.
    „Planurile pentru 2020 cuprind dezvoltarea brandului prin participarea la târguri şi evenimente de profil, dar şi reinvestirea profitului în publicitate online şi integrarea cât mai multor producători pe platformă”, spune Robert Tudor.
    Cine cumpără? În general, oamenii care nu au timpul necesar să meargă la cumpărături în magazine sau cei aflaţi în căutare de produse naturale, bio şi artizanale.
    Cei doi antreprenori care au creat Graniţa urbană vor să exploateze şi mai mult această nişă a produselor cât mai apropiate de obiceiurile strămoşeşti.
    „Anul acesta sau cel târziu anul viitor vrem să facem şi o linie de producţie proprie şi vrem să organizăm ateliere de gătit la ceaun, o tehnică aparte pe cale de dispariţie, care se mai regăseşte doar în mediul rural. Oamenii trebuie să cunoască tehnica de preparare a bucatelor şi atmosfera care se regăsea în ograda de altădată.”

    I See Stars – brand de haine (Bucureşti)
    Fondator: Anda Onescu
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 42.000 de euro
    Prezenţă: magazine din Bucureşti (Dacia 24) şi Constanţa (Alinette)

    Captain Bean – reţea de cafenele (Cluj-Napoca)
    Fondator: Bogdan Pandea
    Investiţie iniţială: 7.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Yes, Please! – cărţi şi cupoane personalizate (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca şi Dan Cristea
    Investiţie iniţială: 6.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de euro
    Prezenţă: Cărtureşti, BookCity, InMedio, eMag

    Maestoso Design – producţie de accesorii (Bucureşti)
    Fondator: Claudia Tecuceanu
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: online, showroom propriu, magazine partenere din străinătate

    Chicineta – brand de farfurii
    cu mesaje (Bucureşti)
    Fondator: Oana Titică
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: online, Bucureşti Mall

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.