BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta, după ce Iohannis a spus că vrea un alt guvern: Programul nostru este cea mai bună variantă

    “PSD‬ trebuie să aibă grijă de electoratul tradiţional, dar trebuie să fie totodată un partid de centru, pro business, pro oameni tineri. Guvernul pe care îl conduc este un guvern social-liberal şi a îndeplinit programul USL în proporţie de 80%. Cred că pentru 2015 şi 2016 programul nostru este cea mai bună variantă pentru România”, a scris Ponta pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Realitatea TV, că îşi doreşte un guvern PNL, cu care să se simtă confortabil şi să pună în aplicare viziunea sa pe zece ani, precizând că relaţia cu guvernul actual este una instituţională, normală.

    ”Da, eu îmi doresc un Guvern PNL. Nu fac niciun secret din asta”, a spus Iohannis, precizând că ”una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine”.

    El a mai spus că îşi doreşte ”un Guvern cu care se simte confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: Domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..”.

    Despre relaţia cu actualul Guvern condus de Victor Ponta, preşedintele a precizat că are o relaţie instituţională, normală. ”Acest Guvern a fost aici, când am devenit preşedinte, nici nu i-am ales nici nu îi resping. Instituţional, nu e treaba preşedintelui, dar cu acest guvern nu văd cum să pun în practică viziunea mea pe zece ani pentru România”, a spus Iohannis.

    El a continuat: ”Eu îmi doresc un guvern PNL, dar trebuie să vedem cum, ce mi-aş dori, varianta optimală, şi ce se poate”, adăugând că preşedintele nu poate schimba Guvernul.

    ”Acum nu avem alegeri, dar este posibil, am spus-o şi înainte de alegeri, şi toată lumea a observat că vor începe mişcări în Parlament. Se vor forma noi grupuri. Acest lucru se întâmplă, lucrurile se întâmplă în Parlament. Este posibil, pe parcursul acestui an, să fie mişcări între partide, să se scimbe majoritatea, şi este normal, când actuala Opoziţie vine cu o moţiune de ceznură şi schimbă guvernul. Aşa funcţionează democraţia, este normal, este natural, şi atunci vom avea alt guvern”, a mai spus Iohannis.

  • ANALIZĂ: Alegeri pentru şefia PSD, condiţionate de demisia formală a lui Ponta şi validate de Congres

    Tema retragerii lui Ponta de la conducerea PSD a fost adusă recent în discuţie de Radu Mazăre, Marian Oprişan a precizat că Ponta poate rămâne la şefia social-democraţilor “cu condiţia să nu se mai comporte ca Adrian Năstase”, în timp ce preşedintele de onoare al PSD Ion Iliescu a dat asigurări ca un congres al partidului va avea totuşi loc. Până acum, europarlamentarul Cătălin Ivan şi-a anunţat intenţia de a candida la şefia partidului. Acelaşi post este vizat şi de Mircea Geoană, deşi a fost exclus din partid.

    Statutul PSD, adoptat în 2013, menţionează că alegerea preşedintelui PSD se realizează printr-un scrutin intern la care participă ”toţi membrii de partid”, acesta fiind modul în care se poate decide şi revocarea acestuia.

    “Preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne”, menţionează Statutul.

    Ulterior, la nivelul Congresului PSD, sunt doar validate alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al partidului.

    Atât alegerea, cât şi revocarea din funcţie a preşedintelui PSD prin scrutin intern se realizează ”în baza unui Regulament de organizare a alegerilor (…) elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional”, potrivit articolului 134 din Statutul PSD.

    Documentul nu prevede cine poate propune revocarea preşedintelui partidului, ci doar că acesta ”răspunde în faţa Congresului de activitatea politică a Partidului Social Democrat”.

    În schimb, în Congres sunt aleşi preşedintele executiv, funcţie deţinută în prezent de Liviu Dragnea, şi 21 de vicepreşedinţi, care reprezintă 60% din componenţa Biroului Politic Naţional.

    Astfel, înainte de organizarea Congresului, conducerea PSD ar trebui să declanşeze alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al partidului prin constatarea vacantării funcţiei deţinute de Victor Ponta. Pentru acest lucru, însă, actualul prim-ministru ar fi trebuit să-şi dea, în mod formal, demisia din funcţia de preşedinte PSD.

    Ceea ce a anunţat, în 27 noiembrie 2014, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional, a fost că s-a încheiat un ciclu electoral şi el, ca lider, dar şi echipa de conducere, trebuie să-şi asume nu doar lucrurile bune, ci şi înfrângerea de pe 16 octombrie la prezidenţiale. Ponta mai spunea că vrea să dea ocazia PSD şi colegilor din partid să constuiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral.

    “Noul proiect pentru următorul ciclu electoral trebuie să ţină cont de cauzele reale ale eşecului de la prezidenţiale. Prima decizie pe care am adoptat-o în CExN a fost aceea de a organiza forurile principale de conducere, Consiliul Naţional şi apoi Congresul, în primăvara anului viitor, pentru că e nevoie de timp pentru ca noul proiect 2015-2019 să fie construit, ca şi noua echipă de lideri. Actuala conducere va asigura până în primăvară conducerea partidului când la Consiliul Naţional şi Congres nu doar se va alege o echipă de lideri, ci se va decide asupra proiectului politic în următorii cinci ani”, preciza Ponta.

    El a fost ales în fruntea PSD în aprilie 2013 pentru un mandat, conform Statutului, de patru ani.

    Eventuala sa demisie din funcţie ar face ca Liviu Dragnea, preşedinte executiv, să preia aceste prerogative cu titlul interimar.

    “Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitareaConsiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD”, se mai arată în Statutul PSD, la articolul 136.

    Motivele pentru care poate fi convocat Congresul extraordinar se referă la evaluarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, locale, europarlamentare, parlamentare, pregătirea pentru un astfel de scrutin, anticipat sau la termen, modificarea Statutului PSD sau a Programului Politic al partidului sau “în situaţii deosebite”.

    Decizia CExN din noiembrie de a solicita convocarea Congresului în martie nu a fost urmată la nivelul conducerii PSD de vreun demers pentru organizarea alegerilor interne, dar nici pentru constituire Comisiei de pregătire a Congresului.

    În schimb, decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta şi Liviu Dragnea au obţinut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar “pactul” a fost sărbătorit, ulterior, şi cu o partidă de vânătoare.

    Pe de altă parte, singurul social-democrat care a făcut declaraţii pe această temă a fost europarlamentarul Cătălin Ivan, care a invocat faptul că actualii lideri PSD şi-au depus mandatul şi asigură o conducere interimară a partidului.

    De altfel, el şi-a anunţat candidatura pentru poziţia de preşedinte al PSD.

    “Eu cred că sunt oameni responsabili şi înţeleg foarte clar că nu se poate fără congres şi că toate deciziile importante de modificare a Statutului şi de schimbare a regulilor interne de funcţionare se fac prin votul celor delegaţi la congres. Nicio altă schimbare nu poate fi făcută informal”, a declarat Ivan.

    În acelaşi timp, actuala conducere a PSD a anunţat convocarea Consiliului Naţional al PSD în luna martie, unde se va face doar o dezbatere a măsurilor care trebuie luate şi a modificărilor la Statut în privinţa puterii acumulate de liderii din teritoriu sau a consecinţelor pe care cei cu probleme în Justiţie le vor suporta.

    Dragnea a susţinut, astfel, că deciziile de reformă ale PSD ce urmează a fi dezbătute la Consiliul Naţional din martie vor putea fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal modificat şi adoptat procedural de congres, fiind vorba de decizii asumate ale PSD.

    “Nu există decizii informale de modificare a Statutului. Este ca şi cum ai spune că schimbi Constituţia României la o cafea, într-o comisie obscură de undeva din Parlament. Deci domnul Dragnea este liber să vină cu propuneri, poate să facă ce comisie doreşte, să o conducă, dar votul îl vor da membrii de partid delegaţi la Congres. Până atunci vor putea şi alţi colegi să vină cu propuneri”, a spus, în replică, Ivan.

    Eventuala modificare a Statutului este posibilă doar în Congresul PSD, conform normelor statutare, prin ”votul a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor prezenţi”.

    Astfel, inclusiv pentru revenirea la formula alegerii preşedintelui PSD în Congres este necesară aceeaşi majoritate, iar nerespectarea procedurilor prevăzute în actualul Statut poate determina respingerea deciziilor PSD de către Tribunalul Bucureşti.

    Totuşi, ceea ce poate face Victor Ponta la nivelul Consiliului Naţional al PSD este să ceară un vot de încredere al acestui for, nu pentru sine, ci “pentru activitatea desfăşurată de Biroul Permanent Naţional”, se mai arată în Statutul PSD.

  • ANALIZĂ: Alegeri pentru şefia PSD, condiţionate de demisia formală a lui Ponta şi validate de Congres

    Tema retragerii lui Ponta de la conducerea PSD a fost adusă recent în discuţie de Radu Mazăre, Marian Oprişan a precizat că Ponta poate rămâne la şefia social-democraţilor “cu condiţia să nu se mai comporte ca Adrian Năstase”, în timp ce preşedintele de onoare al PSD Ion Iliescu a dat asigurări ca un congres al partidului va avea totuşi loc. Până acum, europarlamentarul Cătălin Ivan şi-a anunţat intenţia de a candida la şefia partidului. Acelaşi post este vizat şi de Mircea Geoană, deşi a fost exclus din partid.

    Statutul PSD, adoptat în 2013, menţionează că alegerea preşedintelui PSD se realizează printr-un scrutin intern la care participă ”toţi membrii de partid”, acesta fiind modul în care se poate decide şi revocarea acestuia.

    “Preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne”, menţionează Statutul.

    Ulterior, la nivelul Congresului PSD, sunt doar validate alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al partidului.

    Atât alegerea, cât şi revocarea din funcţie a preşedintelui PSD prin scrutin intern se realizează ”în baza unui Regulament de organizare a alegerilor (…) elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional”, potrivit articolului 134 din Statutul PSD.

    Documentul nu prevede cine poate propune revocarea preşedintelui partidului, ci doar că acesta ”răspunde în faţa Congresului de activitatea politică a Partidului Social Democrat”.

    În schimb, în Congres sunt aleşi preşedintele executiv, funcţie deţinută în prezent de Liviu Dragnea, şi 21 de vicepreşedinţi, care reprezintă 60% din componenţa Biroului Politic Naţional.

    Astfel, înainte de organizarea Congresului, conducerea PSD ar trebui să declanşeze alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al partidului prin constatarea vacantării funcţiei deţinute de Victor Ponta. Pentru acest lucru, însă, actualul prim-ministru ar fi trebuit să-şi dea, în mod formal, demisia din funcţia de preşedinte PSD.

    Ceea ce a anunţat, în 27 noiembrie 2014, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional, a fost că s-a încheiat un ciclu electoral şi el, ca lider, dar şi echipa de conducere, trebuie să-şi asume nu doar lucrurile bune, ci şi înfrângerea de pe 16 octombrie la prezidenţiale. Ponta mai spunea că vrea să dea ocazia PSD şi colegilor din partid să constuiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral.

    “Noul proiect pentru următorul ciclu electoral trebuie să ţină cont de cauzele reale ale eşecului de la prezidenţiale. Prima decizie pe care am adoptat-o în CExN a fost aceea de a organiza forurile principale de conducere, Consiliul Naţional şi apoi Congresul, în primăvara anului viitor, pentru că e nevoie de timp pentru ca noul proiect 2015-2019 să fie construit, ca şi noua echipă de lideri. Actuala conducere va asigura până în primăvară conducerea partidului când la Consiliul Naţional şi Congres nu doar se va alege o echipă de lideri, ci se va decide asupra proiectului politic în următorii cinci ani”, preciza Ponta.

    El a fost ales în fruntea PSD în aprilie 2013 pentru un mandat, conform Statutului, de patru ani.

    Eventuala sa demisie din funcţie ar face ca Liviu Dragnea, preşedinte executiv, să preia aceste prerogative cu titlul interimar.

    “Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitareaConsiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD”, se mai arată în Statutul PSD, la articolul 136.

    Motivele pentru care poate fi convocat Congresul extraordinar se referă la evaluarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, locale, europarlamentare, parlamentare, pregătirea pentru un astfel de scrutin, anticipat sau la termen, modificarea Statutului PSD sau a Programului Politic al partidului sau “în situaţii deosebite”.

    Decizia CExN din noiembrie de a solicita convocarea Congresului în martie nu a fost urmată la nivelul conducerii PSD de vreun demers pentru organizarea alegerilor interne, dar nici pentru constituire Comisiei de pregătire a Congresului.

    În schimb, decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta şi Liviu Dragnea au obţinut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar “pactul” a fost sărbătorit, ulterior, şi cu o partidă de vânătoare.

    Pe de altă parte, singurul social-democrat care a făcut declaraţii pe această temă a fost europarlamentarul Cătălin Ivan, care a invocat faptul că actualii lideri PSD şi-au depus mandatul şi asigură o conducere interimară a partidului.

    De altfel, el şi-a anunţat candidatura pentru poziţia de preşedinte al PSD.

    “Eu cred că sunt oameni responsabili şi înţeleg foarte clar că nu se poate fără congres şi că toate deciziile importante de modificare a Statutului şi de schimbare a regulilor interne de funcţionare se fac prin votul celor delegaţi la congres. Nicio altă schimbare nu poate fi făcută informal”, a declarat Ivan.

    În acelaşi timp, actuala conducere a PSD a anunţat convocarea Consiliului Naţional al PSD în luna martie, unde se va face doar o dezbatere a măsurilor care trebuie luate şi a modificărilor la Statut în privinţa puterii acumulate de liderii din teritoriu sau a consecinţelor pe care cei cu probleme în Justiţie le vor suporta.

    Dragnea a susţinut, astfel, că deciziile de reformă ale PSD ce urmează a fi dezbătute la Consiliul Naţional din martie vor putea fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal modificat şi adoptat procedural de congres, fiind vorba de decizii asumate ale PSD.

    “Nu există decizii informale de modificare a Statutului. Este ca şi cum ai spune că schimbi Constituţia României la o cafea, într-o comisie obscură de undeva din Parlament. Deci domnul Dragnea este liber să vină cu propuneri, poate să facă ce comisie doreşte, să o conducă, dar votul îl vor da membrii de partid delegaţi la Congres. Până atunci vor putea şi alţi colegi să vină cu propuneri”, a spus, în replică, Ivan.

    Eventuala modificare a Statutului este posibilă doar în Congresul PSD, conform normelor statutare, prin ”votul a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor prezenţi”.

    Astfel, inclusiv pentru revenirea la formula alegerii preşedintelui PSD în Congres este necesară aceeaşi majoritate, iar nerespectarea procedurilor prevăzute în actualul Statut poate determina respingerea deciziilor PSD de către Tribunalul Bucureşti.

    Totuşi, ceea ce poate face Victor Ponta la nivelul Consiliului Naţional al PSD este să ceară un vot de încredere al acestui for, nu pentru sine, ci “pentru activitatea desfăşurată de Biroul Permanent Naţional”, se mai arată în Statutul PSD.

  • Ponta a înlocuit inspectorul general adjunct al Direcţiei Antifraudă ANAF şi şefii din şase direcţii

    Astfel, au fost eliberaţi din funcţia de inspector general adjunct antifraudă Valeriu Gâlă (Direcţia Generală Antifraudă din structura ANAF), Claudiu Codrea (Direcţia Regională Bucureşti), Cosmin Georgescu (Direcţia Regională Suceava), Gabriel Cărbunaru (Direcţia Regională Alexandria), Adrian-Paul Voicu (Direcţia Regională Târgu Jiu), Călin Vesa (Direcţia Regională Deva), Iulian-Bogdan Gheorghe (Direcţia Regională Oradea).

    În locul acestora au fost numiţi Marius Stănilă (în structura ANAF), Dan Niţă (Suceava), Claudel Şelaru (Târgu-Jiu), Marius Coturbaş (Oradea).

    În acelaşi timp, o parte dintre inspectorii înlocuiţi au fost mutaţi pe un post similar, dar la alte regionale, respectiv Cosmin Georgescu (de la Suceava la Alexandria), Iulian-Bogdan Gheorghe (de la Oradea la Bucureşti) şi Adrian-Paul Voicu (de la Târgu-Jiu la Deva).

    Premierul precizează în decizie că schimbările au fost efectuate la propunerea Ministerului Finanţelor.

    Inspectorii ocupau posturile respective din septembrie 2013, surse din Ministerul Finanţelor declarând atunci pentru MEDIAFAX că numirile ar fi temporare, până la ocuparea acestor posturi prin concurs, conform procesului de restrucurare a ANAF, care se încheia până la 1 decembrie.

    Conform legii, în cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează opt direcţii regionale antifraudă fiscală, conduse de inspectori generali adjuncţi.opt direcţii regionale antifraudă fiscală, cu sediile în Bucureşti, Alexandria, Constanţa, Sibiu, Suceava, Târgu Jiu, Deva şi Oradea.

  • Ponta a înlocuit inspectorul general adjunct al Direcţiei Antifraudă ANAF şi şefii din şase direcţii

    Astfel, au fost eliberaţi din funcţia de inspector general adjunct antifraudă Valeriu Gâlă (Direcţia Generală Antifraudă din structura ANAF), Claudiu Codrea (Direcţia Regională Bucureşti), Cosmin Georgescu (Direcţia Regională Suceava), Gabriel Cărbunaru (Direcţia Regională Alexandria), Adrian-Paul Voicu (Direcţia Regională Târgu Jiu), Călin Vesa (Direcţia Regională Deva), Iulian-Bogdan Gheorghe (Direcţia Regională Oradea).

    În locul acestora au fost numiţi Marius Stănilă (în structura ANAF), Dan Niţă (Suceava), Claudel Şelaru (Târgu-Jiu), Marius Coturbaş (Oradea).

    În acelaşi timp, o parte dintre inspectorii înlocuiţi au fost mutaţi pe un post similar, dar la alte regionale, respectiv Cosmin Georgescu (de la Suceava la Alexandria), Iulian-Bogdan Gheorghe (de la Oradea la Bucureşti) şi Adrian-Paul Voicu (de la Târgu-Jiu la Deva).

    Premierul precizează în decizie că schimbările au fost efectuate la propunerea Ministerului Finanţelor.

    Inspectorii ocupau posturile respective din septembrie 2013, surse din Ministerul Finanţelor declarând atunci pentru MEDIAFAX că numirile ar fi temporare, până la ocuparea acestor posturi prin concurs, conform procesului de restrucurare a ANAF, care se încheia până la 1 decembrie.

    Conform legii, în cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează opt direcţii regionale antifraudă fiscală, conduse de inspectori generali adjuncţi.opt direcţii regionale antifraudă fiscală, cu sediile în Bucureşti, Alexandria, Constanţa, Sibiu, Suceava, Târgu Jiu, Deva şi Oradea.

  • Ponta cere miniştrilor să îşi facă timp să vadă discursul lui Obama, dacă nu l-au urmărit noaptea

    “În primul rând, pentru cei care azi-noapte n-aţi urmărit mesajul preşedintelui Obama, să vă găsiţi timpul să-l urmăriţi, ca să vedeţi lucruri pe care le avem şi noi de făcut, adică, să ne ocupăm de viaţa oamenilor. A vorbit de solidaritate, a vorbit de modul de taxare mai echilibrat, a vorbit de sprijinul pentru studenţi şi pentru categoriile defavorizate, şi pentru clasa medie, asta trebuie să facem şi noi zi de zi, am încercat să facem. Şi mai direct, lăsaţi politica, cine cu cine face guverne şi când vin Gorghiu cu Vanghelie la guvernare”, le-a spus Ponta miniştrilor, miercuri, la începutul şedinţei de guvern.

    Preşedintele american, Barack Obama, şi-a susţinut, marţi, discursul despre Starea Naţiunii, în faţa Congresului SUA.

     

  • Ponta: Dacă opoziţia nu vrea dialog pe Codul Fiscal şi Masterplan, atunci le adoptăm, nu o să stăm!

    “Îl trimitem în Parlament, încercăm să avem dialog, dacă vor cei din opoziţie să avem dialog. Dacă nu vor să avem dialog, îl adoptăm şi facem lucrurile cum trebuie. Ministrul Rus, vă rog să mergeţi în Parlament, cine vrea să discute despre Masterplan, discută. Eu cred că am făcut bine cu apelul la dialog, dar acum nu o să stăm, dacă nu vor să dialogăm”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern, în prezenţa presei.

    Luni, Ponta a transmis co-preşedinţilor PNL o invitaţie la dialog în vederea stabilirii poziţiilor politice referitoare la revizuirea Constituţiei, modificarea legislaţiei electorale, Masterplanul pe Transport şi priorităţile din infrastructură, legislaţia privind securitatea naţională, riscurile generate pentru populaţie de eventuale crize pe piaţa financiară internaţională şi posibilităţile de intervenţie în legislaţia financiar-bancară.

    Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a afirmat însă că premierul Victor Ponta, prin solicitarea adresată Opoziţiei de a discuta pe cinci teme de interes, a “greşit adresantul”, ea susţinând că prim-ministrul îşi arogă prerogative care nu-i aparţin, dar şi că este “surd” când este vorba de aplicarea legii.

     

     

  • Întâlnire de lucru Iohannis-Ponta. Temele de discuţie fiind situaţia economică în contextul crizei francului elveţian

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis l-a primit în cursul zilei de marţi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Victor Ponta în cadrul unei întâlniri de lucru.

    În comunicat se precizează că în cadrul întâlnirii s-au discutat situaţia economică în contextul crizei francului elveţian, precum şi activitatea executivului din această perioadă.

    Pe agenda întâlnirii s-au aflat şi teme legate de situaţia internaţională actuală, a mai anunţat Preşedinţia.

     

  • Mazăre: În mod normal şi onorabil, Ponta ar trebui să îşi dea demisia de la conducerea PSD

    „Este, într-adevăr, o stare de nemulţumire (la nivelul PSD – n.red.), sunt discuţii despre felul în care este gestionat la nivel central în această perioadă post-electorală. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi eu unul sunt deranjat că sunt arătat cu degetul pentru eşecul lui Ponta sau pentru eşecul lui Dragnea. Eu, dacă aş pierde alegerile la primărie, a doua zi mi-aş depune mandatul şi în niciun caz nu aş arăta spre cei care sunt şefi de organizaţii mici, locale, că ei sunt de vină pentru pierderea mea”, a declarat Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, înainte de procesul în care este implicat şi care se află pe rolul acestei instanţe, el fiind chestionat cum vede faptul că se vorbeşte de plecări din PSD.

    Întrebat dacă Victor Ponta ar trebui să îşi dea demisia de la conducerea Partidului Social Democrat, Radu Mazăre a spus că „în mod normal şi onorabil, da”.

    De asemenea, chestionat în ce “tabără” s-ar plasa, Mazăre a menţionat: “Nu ştiu încă, nu am luat o decizie, discut cu prietenii mei şi colegii mei. După cum ştiţi, la Constanţa suntem o echipă foarte strânsă şi foarte solidari unii cu ceilalţi, iar eu nu iau decizii de capul meu. Discut să văd ce vrea şi ăla şi ăla, în momentul în care avem o opinie cristalizată o luăm într-o direcţie cu toţii”.

    Primarul Constanţei a subliniat că nu a discutat, deocamdată, nici cu Marian Vanghelie şi nici cu Mircea Geoană, despre o eventuală intrare într-o formaţiune politică a celor doi.

    „E posibil să plece parlamentarii către această formaţiune. În orice caz, lucrurile nu sunt tocmai în regulă. Adică nu mi se pare normal ca atunci când pierzi nişte alegeri să dai vina pe alţii”, a spus Mazăre.

    Referitor la faptul că Marian Vanghelie a dat declaraţii la DNA în dosarul votului din diaspora, împotriva lui Liviu Dragnea, edilul Constanţei a spus că „nu trebuie să amestecăm politica cu justiţia, cu procurorii şi să facem în aşa fel încât să scăpăm de adversarii politici prin procurori şi prin dosare”.

  • Ponta îi invită pe Blaga şi Gorghiu la discuţii pe cinci teme: legislaţia financiară, Constituţie, sistemul electoral, masterplanul pe Transport şi legile siguranţei

    ”Azi ( luni, nr) vă voi propune – sper să am sprijinul în acest sens, să adresez şi în calitate de preşedinte al PSD şi de prim-minsitru, o invitaţie, o scrisoare către conducerea PNL-PDL, doamna preşedintă Gorghiu şi domnul Blaga, pentru ca în cel mai scurt timp să avem o întâlnire pe cele cinci teme esenţiale”, a spus Ponta în debutul şedinţei BPN a PSD, la care presa a avut acces.

    El a arătat că prima temă de discuţie vizează revizuirea Constituţiei.

    A doua temă, potrivit lui Ponta, se referă la sistemul electoral, unde, dacă nu există nişte decizii politice, discuţiile nu au cum să progreseze.

    A treia temă priveşte Masterplanul pe Transport. Ponta a arătat că miniştrii Rus, Teodorovici şi Vâlcov trebuie să stabilească dacă se va merge mai departe cu masterplanul de transport, aşa cum a fost convenit cu CE.

    Ponta a spus că a patra temă de discuţie se referă la legile siguranţei naţionale. ”Eu cred că discutăm în presă şi fiecare vorbeşte separat. Trebuie să ne aşezăm toţi la masă, să vedem decizia CCR şi să luăm o decizie legislativă clară”, a spus Ponta despre legile siguranţei.

    El a arătat că a cincea temă se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize ”care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    ”Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta.

    El a arătat că dacă va primi un mandat pozitiv de la BPN, va transmite această invitaţie la discuţii şi UDMR şi PPDD.