BusinessMagazin

Tag: plati

  • Avocatul Poporului: Salariul minim pentru 2022, de 2.550 lei, este mai mic decât coşul de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă, de 2.708 lei. Se impune luarea de măsuri urgente

    Avocatul Poporului atrage atenţia că salariul minim brut pe ţară garantat în plată, de 2.550 lei pentru anul 2022, este mai mic decât coşul de consum pentru o persoană adultă singură, de 2.708 lei, arată un raport eloborat de instituţie.

    În acest context, Avocatul Poporului cere ”luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată decent, care să asigure salariaţilor o protecţie corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora şi familiilor lor”.

    Raportul se bazează pe datele publicate de INS cu privire la veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, pe datele oficiale privind salariul minim brut, în timp ce informaţiile despre coşul de consum au la bază o analiză a Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Syndex România din noiembrie 2021.

    Astfel, Avocatul Poporului apreciază că, din informaţiile analizate cu privire la coşul minim de consum pentru un trai decent reiese că:

    • la o persoană adultă singură este de 2.708 lei pe lună

    • la o familie de doi adulţi fără copii este de 4.417 lei pe lună

    • la o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.993 lei pe lună.
     

    • la o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2021 este de 7.234 lei pe lună.

    De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut garantat în plată stabilit de Guvern este de 2.550 lei, faţă de 2.300 lei în 2021, pentru un program de lucru în medie de 167,3 ore pe lună, respective 15,2 lei/oră. De asemenea, potrivit INS, în T3 2021, veniturile medii lunare au fost de 5.704 lei pe gospodărie, iar cheltuielile de 4.939 lei.  

    Studiul realizat de  arată că valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii este de 7.234 lei pe lună, în septembrie2021. Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.993 lei pe lună, iar pentru doi adulţi de 4.417 lei pe lună.

    Valoarea coşului a scăzut faţă de anul precedent, chiar dacă, spune Avocatul Poporului, toate preţurile au crescut. SIngurul motiv este scăderea dobânzilor la credite şi implicit a ratelor. Excluzând costul pentru locuinţă din valoarea coşului, avem o creştere de 3,9%, cea mai mare de până acum (3% în 2019, 3,2% în 2020), se mai precizează în raport.

  • Elon Musk a propus lanţului McDonald’s să accepte plata cu moneda Dogecoin

    Miliardarul Elon Musk, un campion vocal al cripto, vrea ca gigantul fast-food McDonald’s să accepte moneda Dogecoin ca mijloc de plată.
    McDonald’s a propus în schimb companiei Tesla să accepte Grimacecoin.
    Tesla acceptă Dogecoin ca formă de plată pentru o parte din mărfurile sale şi a acceptat temporar şi bitcoin ca formă de plată pentru maşinile sale electrice anul trecut.
    Directorul executiv al companiei de maşini electrice Tesla şi al companiei producătoare de rachete, SpaceX, Elon Musk a propus gigantului lanţ american de fast-food McDonald’s să accepte, în schimbul produselor sale, criptomoneda Dogecoin, ca mijloc de plată.

    Elon Musk a postat marţi seară un tweet pe contul său, în care a menţionat McDonald’s şi şi-a exprimat dorinţa de a mânca fericit de la acesta dacă restaurantul de tip fast-food ar lua în considerare plata cu Dogecoin.

    Preţul criptomonedei care a luat naştere în urma unei glume proaste lansate pe internet a crescut cu 8% în urma unui simplu tweet al lui Elon Musk, ajungând la 0,11445 dolari, potrivit Wall Street.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Jobul din România plătit cu 9.200 de euro net pe lună. Toată lumea a auzit de asta, dar este nevoie didsperată de angajaţi. Nu este IT

    Mihnea Costoiu, rector în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti afirmă că a primit o ofertă de la o companie pentru poziţii de sudori plătiţi cu un salariu lunar net de 9.200 de euro.

    ”Azi de dimineaţă m-am întâlnit cu o companie care mi-a spus că are nevoie de sudori. Lucrează în România şi vrea sudori calificaţi în mai multe zone pe care îi plăteşte cu 9.200 de euro net”, a declarat Mihnea Costoiu în cadrul conferinţei ZF/Liberty Steel „Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde”. 

     

    Ce a mai declarat Mihnea Costoiu în cadrul conferinţei:

    ·       Sunt convins că un macaragiu de la Galaţi câştigă mai bine decât un asistent universitar. Trebuie să înţelegem că pentru a livra această forţă de muncă este nevoie de un învăţământ solid, nu doar la Bucureşti, Cluj, Timişoara.  

    ·       Lucrăm cu foarte multe domenii şi încercăm să explicăm tinerilor că vin la noi zeci de companii care ne spun că vor ingineri, nu doar informaticieni. Este foarte important. În această primă lună din an care nici nu a trecut de la începutul anului, oferta de locuri de muncă pe care Politehnica a primit-o este de 3.200 de locuri. Anul trecut am încheiat cu o ofertă de locuri de muncă de 25.000. În cei mai buni ani, Politehnica livrează 3.500 – 3.600 de absolvenţi. Este o presiune enormă.

    ·       Suntem acum în o profundă criză de forţă de muncă şi este foarte important ca societatea românească să vorbească despre acest lucru şi, în special, companiile. Noi avem 33.000 de studenţi în acest moment, mai mult de atâţi nu putem avea, nu avem resurse umane să pregătim mai mulţi studenţi.

    ·       După 1989 au plecat din România 20.000 de medici, 200.000 de ingineri, orice comentariu este inutil.

    ·       Azi de dimineaţă m-am întâlnit cu o companie care mi-a spus că are nevoie de sudori. Lucrează în România şi vrea sudori calificaţi în mai multe zone pe care îi plăteşte cu 9.200 de euro net.

    ·       De mulţi ani realizăm presiunea asupra României şi asupra şcolilor în general. După 1989 am avut o politică constantă de distrugere a şcolilor profesionale pentru că, în primul rând, nu am investit în ele, am uitat de existenţa lor. Şi noi simţim această presiune şi încercăm să venim în sprijinul companiilor.

    ·       Este adevărat, abandonul şcolar reprezintă o problemă mare. În medie, România avea între 250.000 – 300.000 – 400.000  sau 500.000 de absolvenţi de liceu în anii buni. Anul acesta au intrat la capacitate 90.000 de copii. Cifrele nu mint. Anul acesta au terminat liceul circa 90.000 de copii şi au început liceul circa 90.000 de copii. Ce se va întâmpla în patru ani de zile? În acest moment, în România sunt peste 1 milion de elevi care au terminat liceul fără să aibă diploma de bacalaureat şi fără să aibă o profesie, o specializare, o meserie. După părerea mea, trebuie regândit fundamental sistemul preuniversitar astfel încât liceul sau şcoala copilului să fie dublată de oferirea unei calificări, astfel încât la finalul ciclurilor să plece cu o calificare pe care să o poată folosi piaţa muncii. Este mult prea târziu să recuperăm 1 milion de copii acum.

    ·       Încă mai avem industrie în anumite zone. Mai avem o şansă să dezvoltăm această industrie prin o dezvoltare inteligentă a şcolilor din România. Noi suntem în un mare pericol, care se va adânci în perioada următoare şi trebuie să ţinem această forţă de muncă, cuplând această forţă de muncă de nevoile pe care le au companiile, pe care le are ţara. Importul nu este o soluţie pe termen lung.

    ·       Mai avem încă industrie şi trebuie să o protejăm. Atât industria, cât şi forţa de muncă.

    ·       Ce societate poate fi aceea care nu are industrie? Ce ţară ar fi aceea fără industrie şi ce industrie se poate realiza fără ingineri? Nu se poate să construieşti o societate, o industrie fără ingineri.

     

     

  • Cât a câştigat în 2021 Jamie Dimon, cel mai important bancher din lume, cel care conduce cea mai puternică bancă americană: 34,5 mil. dolari

    JPMorgan Chase l-a plătit pe Jamie Dimon, directorul executiv al băncii, cu 34,5 milioane de dolari în 2021, cu 3 milioane mai mult faţă de ultimii doi ani, scrie Financial Times.

    Creşterea salariului a venit într-un an în care JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a raportat profituri şi venituri record.

    Într-un dosar de reglementare de joi, JPMorgan a declarat că membrii consiliului de administraţie au determinat salariul lui Dimon luând în considerare „performanţa puternică a companiei în 2021 şi pe termen lung”. Bancherul a primit un salariu de 1,5 milioane de dolari şi un bonus de 33 de milioane bazat pe performanţă.

    Dimon, în vârstă de 65 de ani, conduce JPMorgan din 2005 şi este cel mai longeviv director executiv al unei mari bănci de pe Wall Street. El a fost depăşit anul trecut ca cel mai bine plătit şef din industrie de James Gorman de la Morgan Stanley, care a câştigat 33 de milioane de dolari. Morgan Stanley nu a dezvăluit încă plata lui Gorman pentru 2021.

    În veniturile din trimestrul al patrulea din săptămâna trecută, cinci dintre principalele bănci de pe Wall Street – JPMorgan, Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America – au dezvăluit că au distribuit 142 de miliarde de dolari în salarii şi beneficii totale în 2021, în creştere cu aproape 15 procente faţă de anul trecut.

    În 2021, JPMorgan i-a acordat lui Dimon un „premiu special” de opţiuni pe acţiuni estimate a fi în valoare de aproximativ 49 de milioane de dolari, despre care banca a spus că reflectă dorinţa consiliului de administraţie ca el să rămână în continuare director pentru „cat mai mult timp”.

    Forbes estimează averea netă a lui Dimon la 1,8 miliarde de dolari, o mare parte din aceasta fiind deţinută în acţiuni JPMorgan.

     

  • Poliţist din Gorj, acuzat de furt din magazine. Plătea un leu şi ieşea cu plase întregi de produse

    Un agent de poliţie din Gorj a fost reclamat pentru furt calificat.

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu şi ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Gorj desfăşoară activităţi de cercetare penală într-un dosar în care trei vânzătoare ale unui magazin cunoscut din oraş, fiul unei dintre acestea şi soţul ei, agent principal de poliţie, au fost reclamaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, scrie gorjonline.ro.

    Persoanele respective au folosit timp de câteva luni o metodă neobişnuită de furt, iar întreg sistemul a fost descoperit, în urmă cu un an, după ce au făcut mai multe plăţi, cu cardul, în valoare de 1 leu.

    Poliţistul cumpăra sacoşe întregi de alimente cu 1 leu
    În magazin nu exista un produs la un preţ atât de mic, dar aceştia plecau cu plase întregi de alimente, ţigări şi băuturi alcoolice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Tara unde oameni de peste 60 de ani care refuză să se vaccineze plătesc, de azi, o amendă de 100 de euro în fiecare lună. Unde vor ajunge banii

    Toţi grecii de peste 60 de ani care refuză să se vaccineze plătesc, începând de azi, o amendă de 100 euro în fiecare lună, iar banii vor ajunge la spitalele care tratează pacienţii cu COVID-19.

    De luni, Grecia intenţionează să amendeze toate persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care nu sunt vaccinate împotriva Covid-19, pentru a reduce presiunea asupra sistemului de sănătate, notează Bloomberg.

    Premierul Kyriakos Mitsotakis le-a spus seniorilor că cel mai simplu mod de a evita taxa este vaccinarea.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Radu Crăciun, APAPR şi preşedinte BCR Pensii: Plata pensiilor private – drumul spre iad este pavat cu intenţii bune

    Radu Crăciun, preşedinte Asociaţia Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi preşedinte BCR Pensii, scrie într-o opinie publicată pe blogul personal că săptămâna aceasta, una dintre temele dominante în spaţiul public a fost modul de plata a sumelor acumulate în conturile individuale ale pensiilor private Pilon 2.

    “Dezbaterea a fost legată de măsura în care participanţii ar trebui să aibă posibilitatea să îşi scoată toţi banii odată sau doar prin plăţi eşalonate lunar, similar pensiei publice. Şi vă propun să discutăm principiul, lăsând la o parte acea perioadă de 12 ani, care, din punctul meu de vedere, nu are niciun fundament”.

    Pentru un administrator de fonduri de pensii, modalitatea în care se vor plăti banii, suma unică sau eşalonat, este total irelevantă din perspectiva veniturilor sale. Aceasta deoarece plăţile eşalonate către participanţi vor fi făcute de către entităţi dedicate acestui proces, adaugă el.

    “În momentul în care un beneficiar de pensii private Pilon 2 va îndeplini condiţiile de vârstă pentru accesarea banilor, fondul de pensii va vira integral suma acumulată către entitatea plătitoare. Cu alte cuvinte, indiferent de cum se va face plata către beneficiar, pentru fondurile de pensii actuale plata va fi unică, către fondul specializat în plăţi. Acestea fiind spuse, sper că am lămurit faptul că nu există vreun interes financiar ascuns pentru promovarea plăţilor eşalonate”.

    Citiţi integral opinia lui Radu Crăciun AICI

     

  • Sibienii de la Elrond cumpără procesatorul de plăţi crypto Utrust din Portugalia. Echipa anunţă plăţi mai rapide şi o funcţie care le permite comercianţilor să câştige în plus din plăţile clienţilor

    Elrond Network, startup-ul de blockchain fondat la Sibiu, a cumpărat procesatorul de plăţi crypto Utrust din Portugalia, în cadrul unui plan de a-şi extinde amprenta la nivel european, dar şi tipul de servicii oferite, potrivit unui anunţ oficial al companiei.

    Achiziţia a fost gândită pentru două obiective, dintre care unul înseamnă plăţi mai rapide, mai ieftine şi mai sigure. Al doilea obiectiv se concretizează printr-un produs numit de „Merchant Yield”, care se referă la transformarea serviciilor de procesare a plăţilor dintr-o cheltuială pentru comercianţi într-o sursă de venituri.

    Acesta din urmă ar trebui să aducă o schimbare de paradigmă în lumea plăţilor. Concret, comercianţii pot câştiga un procent din fiecare încasare în loc să îl plătească procesatorilor de plăţi cu care lucrează deja.

    „Cel de-al doilea produs la care vom lucra împreună cu cel mai nou membru al familiei Elrond este Merchant Yield, o soluţie de procesare a plăţilor DeFi-first, care va oferi un plus de randament pentru comercianţi, în loc să le solicite acestora să plătească un procent din valoarea tranzacţionată” a explicat Beniamin Mincu, CEO Elrond Network.

    Echipa Elrond Network speră ca promisiunea produsului Merchan Yield să atragă cât mai mulţi comercianţi, în contextul în care reprezentanţii Elrond critică nivelul la care procesatorii de plăţi taxează comercianţii în prezent.

    Preţul pentru un EGLD – moneda ecosistemului Elrond – se situează la 203 dolari la momentul realizării articolului, la o capitalizare totală de 4 miliarde de dolari, conform CoinMarketCap. Trebuie menţionat că piaţa crypto a înregistrat un declin susţinut în ultimele zile, performanţa EGLD pe ultimele şapte zile fiind de minus 14%.

    Proiectul românesc este fondat de fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea.

  • Analiştii din energie avertizează: „Legea plafonării şi compensării este ineficientă, consumatorii vor plăti greşelile unora, care niciodată nu plătesc”

    Legea plafonării şi compensării în energie este ineficientă, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, care a transmis o analiză a impactului în piaţă a modificărilor legislative din schema de ajutor, dar şi un set de măsuri care, susţine specialistul, ar duce la majorări mai mici ale preţurilor.

    Specialistul în energie a transmis un material de analiză după ce declaraţiile publice ale luiMarcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat, formaţiune venită la guvernare după adoptarea legii în Parlament.

    „Funcţionăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea şi cu compensarea facturilor. Ar trebui cât mai curând să avem o şedinţă de coaliţie şi să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanţă, ori facem sesiune extraordinară la Parlament şi venim cu el, atât în privinţa persoanelor fizice, cât şi a companiilor româneşti, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste preţuri. Totul este în lanţ, pentru că nemaiavând producţie, nu mai ai export, nu mai ai venituri, se ajunge la şomaj. Ce mă bucur este faptul că am reuşit să introducem de la început acel pachet social care are o destinaţie aproape 10 milioane de români şi am anticipat într-un fel ce se va întâmpla în luna ianuarie” a afirmat Marcel Ciolacu, la Antena 3, în 4 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • 2021 în cripto – o retrospectivă globală

    Anul 2021 a fost cel mai important an din istoria destul de scurtă a pieţei criptomonedelor, un an în care preţul bitcoin a reuşit să treacă de mai multe ori de pragul de 60.000 de dolari, valoarea celei mai cunoscute monede fiind un indicator de referinţă la nivel de piaţă.

    Dincolo de preţul bitcoin, anul 2021 a fost unul important în ceea ce priveşte blockchainul şi dezvoltarea unor verticale precum NFT (non-fungible token), DeFi (descentralised finance) şi chiar metavers. Grupul de monede din categoria metavers au avut în 2021 cea mai mare creştere la nivel de piaţă, conform firmei britanice de cercetare Macro Hive, care realizează indici pe fiecare verticală a pieţei. Indicele monedelor din categoria metavers a crescut cu 37.000% de la începutul anului, în comparaţie cu bitcoin care a înregistrat o creştere de aproape 100%.

    Rămâne de văzut cum vor evolua în continuare aceste monede, care au fost ajutate şi de semnalul transmis de compania Meta (fostul Facebook), prin rebrandingul pe care l-a derulat. Totodată, anul 2021 a fost cel în care au venit cele mai dure reglementări sau chiar restricţii de până acum, în contextul în care China a anunţat că toate tranzacţiile cu criptomonede sunt ilegale pe teritoriul ţării. În acelaşi timp, chinezii au interzis şi minarea de criptomonede. De asemenea, India şi-a anunţat intenţia de a interzice aproape toate criptomonedele, dar rămâne de văzut cum va fi transpusă iniţiativa în legislaţie.

    La celălalt capăt, anul 2021 a fost anul în care El Salvador a anunţat că adoptă bitcoin ca formă oficială de plată.

    Anul 2021 a fost anul în care Coinbase, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede din SUA, s-a listat pe Nasdaq, la New York. Trebuie menţionat că tot în 2021 a fost lansat primul ETF (exchange traded fund) pe bitcoin din SUA.


     

    Cripto în România

    În prima parte a anului, Banca Naţională a României (BNR) a schimbat uşor mesajul transmis băncilor în legătură cu criptomonedele. Concret, banca centrală a declarat că nu interzice băncilor comerciale din piaţa locală să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din „monede virtuale”, atâta timp cât respecta legislaţia europeană.

    2021 a fost anul în care un proiect românesc a ajuns în cele mai mari proiecte din piaţa criptomonedelor. EGLD – moneda lansată de sibienii de la Elrond Network – a ajuns la o capitalizare totală chiar şi de 10 miliarde de dolari pe parcursul anului, însă preţul a continuat să fluctueze.

    Încep să apară tot mai multe proiecte în ecosistemul cripto din România, precum Humans, Edain sau DeGeThal, dar rămâne de văzut care dintre acestea vor performa şi care vor dezamăgi investitori, în contextul în care piaţa este la început.   

     

     

    Ce urmează în 2022

    Anul 2022 ar putea fi cel al reglementărilor, atât în SUA, cât şi în Europa.

    Discuţia despre plăţile cu criptomonede la diverşi comercianţi ar putea ajunge la un alt nivel, iar în acest sens procesatorul de plăţi Visa încearcă să îşi facă loc din ce în ce mai mult în lumea cripto.

    Plata salariilor sub formă de criptomonede? Spre exemplu Francisc Suarez, primarul oraşului american Miami, a anunţat că vrea să îşi încaseze măcar un salariu 100% în bitcoin şi are un plan pentru a le permite angajaţilor din administraţia locală să fie plătiţi în cripto, dacă doresc acest lucru.