BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Planuri pentru locul întâi. Pariul Daimler pentru a reveni în top

    Segmente noi de clienţi. Asta caută grupul german Daimler, după ce managementul companiei a înţeles că identificarea acestora este cea mai sigură cale de a creşte sănătos cifrele de vânzări. Nemţii de la Daimler au lansat în 2014 noul model din clasa V, un vehicul de nouă locuri mai luxos decât generaţia Viano şi destinat mai ales persoanelor fizice: familii numeroase şi pasionaţi de sport. Clasa V este unul dintre cele 13 modele fără predecesor care vor fi lansate până la finele deceniului şi ar urma să ducă steaua cu trei colţuri pe locul întâi la nivel mondial.

    Mercedes-Benz va lansa până în 2020 un număr de 13 modele complet noi, fără predecesor. Un exemplu este şi modelul Citan, lansat anul trecut, o autoutilitară de mici dimensiuni construită în parteneriat cu Renault, care nu exista până la acel moment în portofoliul Daimler. „De douăzeci de ani îmi doream maşina asta, iar clienţii mă tot întrebau când va apărea„, spunea la lansarea lui Citan Steffen Lucas, atunci director de vânzări al Mercedes-Benz Vans.

    Pe segmentul său Citan trebuie să ajungă la o cotă de piaţă de 5%, ceea ce înseamnă câteva zeci de mii de vehicule suplimentare vândute anual. Daimler vrea să revigoreze, de asemenea, gama Clasa C, cel mai bun motor de vânzări al companiei. Modelul coupé cu patru uşi CLA, lansat anul trecut, a contribuit semnificativ la creşterea popularităţii mărcii germane în rândul consumatorilor mai tineri. „CLA a ajutat Mercedes să se extindă dincolo de generaţia născută după război, către generaţiile X şi Y.

    A redus cu zece ani vârsta medie a clienţilor faţă de modelul entry anterior, Clasa C„, comentează pentru Bloomberg un analist al Frost & Sullivan. După acelaşi model, clasa V vrea să ducă modelul de nouă locuri, deja consacrat între clienţii de flote ai Viano, înspre consumatorii de turisme.

    V preia multe dintre caracteristicile claselor soră C şi S şi se deosebeşte de Viano prin confortul şi facilităţile suplimentare oferite pasagerilor. Strategia de marketing a nemţilor este să adreseze noul produs familiilor cu mulţi copii, pasionaţilor de sport, dar şi segmentului de business, în mare parte hoteluri şi companii care transportă persoane în regim VIP.

    De aceea, Daimler a prezentat clasa V pe un traseu pornit de la aeroportul din Hamburg către insula Sylt, un loc în care familiile din nordul Germaniei îşi petrec vacanţele şi, totodată, o destinaţie căutată de iubitorii de golf. Dintre cele trei publicuri-ţintă, cel al transportului de persoane VIP este cel care va genera cererea cea mai mare în România, dat fiind că apetitul familiilor pentru maşini spaţioase se îndreaptă mai ales spre SUV-uri, iar pasionaţii de sport nu reprezintă o nişă sustenabilă.

    Clasa V este unul dintre ingredientele prin care oficialii de la Stuttgart vor să recâştige până la sfârşitul deceniului primul loc în topul vânzărilor de automobile premium la nivel mondial, pierdut în 2005 de Mercedes în favoarea BMW. Preţurile noului model pornesc de la 37.000 de euro pentru motorizarea 220 CDI şi pot trece de 40.000 de euro pentru V250, cu TVA inclus.

    Lansarea pe piaţă este programată la finalul lunii iunie, modelul fiind iniţial disponibil cu ampatament lung şi lungimea caroseriei de 5,14 metri. Modelul compact şi cel extralung vor fi disponibile în a doua parte a anului.

  • Reţeaua DONA va investi 15 milioane euro pentru reamenajarea farmaciilor. Care sunt planurile până în 2016

     Prima farmacie redeschisă sub noul concept este DONA Liviu Rebreanu, cu program non-stop, investiţia ridicându-se la 50.000 de euro.

    “Până la sfârşitul anului vor fi gata peste 50 de farmacii strategice din Bucureşti şi din ţară. (…) Dincolo de obiectivele de imagine, eforturile de promovare urmăresc susţinerea planurilor ambiţioase de dezvoltare, respectiv atingerea unui număr de 300 de farmacii până la finalul anului 2016”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Potrivit sursei citate, farmaciile DONA se situează în top trei cele mai mari reţele de farmacii din România, alături de Catena şi Sensiblu.

    “După o perioadă în care ne-am concentrat preponderent pe tot ceea ce înseamnă servicii – pregătirea continuă a farmaciştilor, actualizarea preţurilor în vederea creşterii accesibilităţii, extinderea reţelei şi oferirea unui portofoliu cât mai complet de produse şi servicii de sănătate, a venit momentul să împrospătăm şi imaginea brandului”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al DONA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Omul care a detronat edy Spedition. A ajuns la afaceri de 90 milioane de euro cu 1.000 de camioane

    De la doar câteva sute de metri de capătul autostrăzii Bucureşti-Piteşti, omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.

    Dacă ne uităm la numărul de vehicule de transport avem cele mai multe din ţară. Dacă adunăm camioanele de la Lazăr Internaţional, peste 400 de camioane, cu cele 22-23 de la Lazăr Junior, mai adaugăm 30-40 de camioane de la BAT, împreună cu cele 500 de ansamble de la celelalte companii unde suntem acţionari majoritari, la care se adaugă 80 de la Hoedlmayer-Lazăr, divizia de transport pentru transport de automobile (unde anul acesta vom ajunge la 100), depăşim 1.000 de unităţi”, detaliază şeful grupului Internaţional Lazăr structura flotei sale, cea mai mare de pe piaţă în acest moment. Expansiunea şi diversificarea portofoliului reprezintă strategia de creştere a grupului condus de Ion Lazăr, grup fondat în urmă cu 20 de ani în Piteşti şi care s-a dezvoltat „în acelaşi ritm cu Dacia”.

    „Cu Dacia, la nivel de grup, avem cam 15-20% din cifra de afaceri. Pentru ei noi facem distribuţia de piese de schimb la nivel naţional pentru dealeri, dar şi exporturi şi importuri de componente„, a spus Lazăr. Spre exemplu, pentru Dacia există transport feroviar de tablă de la Kosice din Slovacia, de unde se importă tabla produsă de cei de la US Steel, iar din depozitul Lazăr din Piteşti este încărcată pe camion şi pleacă la Dacia.

    Grupul Lazăr este alcătuit din şapte companii unde Ion Lazăr este acţionar, grup care a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 94 milioane de euro, dintre care aproape jumătate reprezintă businessul Internaţional Lazăr Company, firma de transport a omului de afaceri.

    „Noi facem acum şi transport şi logistică, vrem acum să facem transport intermodal, atât rutier, cât şi feroviar. Vrem să investim într-un astfel de terminal. Noi am investit în extinderea căii ferate până în depozitul de la BAT Bascov. Terenurile din această zonă au fost achiziţionate din 2002 tocmai pentru a face conexiunea pe calea ferată„, a spus Ion Lazăr.

    În 2008 Ion Lazăr a construit în Bascov, lângă Piteşti, primul depozit de logistică, activitate conexă celei de transport, depozit care în prezent este transformat în fabrică de cablaje de cei de la Leoni. „Din august 2010 până la 1 aprilie 2011 a fost mai mult liber după plecarea Pirelli şi după aceea l-am închiriat celor de la Leoni pe patru ani.

    Le-am mai construit 19.000 mp şi avem acum 27.000 mp închiriaţi până în 2019. Acolo se fac acum cablaje auto. În depozit au făcut fabrică şi, mai mult, acum mai vor dezvoltare. Închiriind acest depozit, am investit într-un altul nou, dar şi cu legătură feroviară, deoarece am avut un client ce dorea transport pe calea ferată„, a spus Lazăr. 

    Strategia grupului în acest moment este de a „reacţiona rapid şi în funcţie de oportunităţi„. Motiv pentru care Ion Lazăr caută de fiecare dată oportunităţi de a cumpăra la preţuri cât mai bune inclusiv utilaje şi camioane, astfel încât presiunea financiară asupra companiei să fie cât mai mică.

    Din acest motiv, compania a preluat camioane inclusiv din cele reposedate din flota edy Spedition sau din utilitarele utilizate de Mercadia, compania controlată de Dinu Patriciu ce deţinea lanţul de magazine Mic.ro.

    „Din flota edy am luat 101 Volvo de la BCR Leasing şi 33 de Mercedes-Benz de la Mercedes-Benz Financial Services, care au fost reposedate, dar şi maşini de distribuţie din lotul lui Dinu Patriciu„, povesteşte Ion Lazăr. Decizia de a achiziţiona utilaje reposedate de firmele de leasing a fost luată din motive de costuri, acestea având preţuri mai mici sau mult mai mici comparativ cu cele achiziţionate de la un dealer specializat.

    „Eu sunt mai precaut şi econom în ceea ce priveşte banii în această perioadă. Noi ne-am învăţat lecţia în 2008, când am cumpărat camioane de 10 milioane de euro. Am luat 100 de cupluri în toamna lui 2008 şi ne-a fost foarte greu să le plătim la acea vreme şi nu am dat niciuna înapoi. În 1998 am făcut prima oară leasing, cu 30% avans şi am cumpărat şase camioane DAF de la grupul E van Wijk. De atunci şi până acum am contractat leasinguri de cel puţin 48 milioane de euro, iar acum mai avem capital nefacturat de numai 3,5 milioane euro„, spune Ion Lazăr.

  • Colliers International a intermediat tranzacţii de terenuri de 100 de milioane de euro în ultimii trei ani

    Principalele surse ale tranzacţiilor de  100 mil de euro intermediate de Colliers în perioada 2011-2013 au fost reprezentate de retail (70% din totalul volumului tranzacţionat), birouri (25%) şi, într-o masură mai mică, de tranzacţiile cu terenuri de rezidenţial (5%). Printre tranzacţiile majore intermediate de Colliers în perioada analizată se numără achiziţia platformei Vulcan de către Benevo Capital, achiziţia de către Nepi a terenului de 13 ha unde a fost recent livrat Shopping City Galaţi, precum şi vânzarea a trei terenuri cu pozitionare strategică în zona  Floreasca – Barbu Văcărescu, aflate în momentul de faţă într-o fază avansată de dezvoltare. Alţi clienţi majori asistaţi de Colliers Internaţional în procesul de achiziţie de terenuri în ultimii trei ani includ: Dedeman, Interprime Properties, Intercora sau Rewe Group.  

    Volumul mediu de tranzacţii a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, cu un număr din ce în ce mai mare de tranzactii încheiate sub nivelul de 3 milioane de euro. Dacă în 2012 piaţa a cunoscut 3 tranzactii cu valoare de peste 20 de milioane fiecare, în 2013 a fost realizată o singură tranzacţie care depăşeşte pragul de 15 milioane de euro: preluarea de către Benevo Capital a fabricii Aversa (10ha) în zona pieţei Obor din Bucureşti, pentru suma de 17.3 mil euro. În consecinţă, piaţa a fost dominată de tranzactii mici şi mijlocii, încheiate sub pragul de 3 milioane de euro şi care implică investitori oportunişti şi retaileri de mici dimensiuni.

    Preţurile au rămas pe un trend descendent şi în 2013, dată fiind creşterea numărului de oferte atractive din partea băncilor, a lichidatorilor şi a proprietarilor aflaţi în dificultate. Conform ultimului Raport de Piaţă publicat de Colliers International, anul trecut preţurile terenurilor au înregistrat o scădere medie de 10-25% în comparaţie cu 2012. Cu toate acestea, au existat şi zone în care preţurile au rămas constante, cum ar fi zonele centrale sau exclusiviste unde oferta este limitată şi proprietarii de regula nu sunt presaţi să vândă.

    Ca o tendinţă generală care se va contura în perioada următoare, piaţa de terenuri – dominate până acum de retaileri şi dezvoltatorii de retail – cunoaşte acum revenirea catorva segmente-cheie de clienţi, cum ar fi dezvoltatorii de birouri sau de proiecte rezidenţiale mari.

    Pentru 2014, compania estimează că activitatea de tranzacţionare se va menţine în parametrii din 2013. Majoritatea achiziţiilor vor continua să fie mai degrabă speculative. Atâta timp cât vor exista bănci şi proprietari de terenuri cu presiunea de a vinde, piaţa va dispune de oferte bune. Oferta este de aşteptat să rămână considerabil mai mare în raport cu cererea, iar preţurile vor rămâne pe trend descendent şi în acest an, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Ieşeanul care a făcut cel mai bine vândut joc de la Disney rulează un milion de dolari pe an

    O echipă de programatori de la Iaşi, coordonată de Constantin Marcu, a făcut cel mai bine vândut joc al Disney Interactive anul trecut şi aşteaptă pentru acest an atingerea pragului de 1 milion de dolari, dar şi profit care să le susţină planurile creative. 

    “Hai să îţi povestesc cum a început totul”, îmi spune Costi Marcu la începutul discuţiei noastre despre studioul Mobility de la Iaşi şi despre ambiţiile acestuia. Studioul Mobility este cel care a făcut jocul Frozen Free Fall pentru Disney Interactive anul trecut, care a intrat direct în top 100 al celor mai downloadate jocuri şi a rămas acolo mai multe luni la rând.

    „Printr-un context favorizat de o bursă Leonardo da Vinci la sfârşitul carierei de student, am avut ocazia să iau contact pentru prima oară direct cu un producător de aplicaţii pentru telefoane mobile din Spania, unde am şi lucrat o perioadă scurtă de timp. Acolo am iniţiat un proiect de a face un studio de jocuri pentru mobile, am primit încredere şi o sumă modică de bani şi am început treaba de unul singur, cu un birou şi un calculator.”

    La Iaşi însă, unde a pornit el dezvoltarea primului studio de jocuri pentru mobile în prima parte a anilor 2000, pasiunea sa nu era foarte populară, aşa că a făcut tot posibilul să realizeze conexiuni cu oamenii care împărtăşeau aceeaşi pasiune pe plan local. „A durat aproape un an până am reuşit să formez o echipă cu oameni din Iaşi, iar primul feedback venit de la clienţi pentru conceptul de copertă a unuia dintre jocurile noastre de început a fost chiar motivant :): «This is the ugliest thing I have ever seen». În final jocul, un trial bike simulator destul de complex pentru acele vremuri, a ieşit mai bine decât ne aşteptam„, povesteşte acum Costi Marcu.

    Au trecut câţiva ani până când studioul a reuşit să livreze produse complexe şi de calitate distribuite global şi compatibile cu peste 1.000 de terminale mobile la acea vreme – cu o echipă de 10-15 oameni. Echipa mică este unul dintre elementele de strategie ale lui Costi Marcu: „Vreau să rămânem o echipă mică şi să lucrăm cu colaboratori atunci când avem proiecte mari; cred că spiritul unei echipe mici este mai bun, mai dinamic, nu vreau să transform studioul într-o corporaţie”.

    Dincolo de dezvoltarea Mobility, Costi Marcu a contribuit şi la proiecte paralele precum Bravo Games Studios – un studio de jocuri specializat pe produse premium -, Extreme Wheels, Penalty World Challenge sau PlayTales – o platformă virtuală de comercializare a cărţilor interactive pentru copii care pune la dispoziţia dezvoltatorilor inclusiv o platformă uşor de folosit pentru crearea de conţinut interactiv de către oricine este interesat şi nu are cunoştinţe tehnice.

    Experienţa în zona jocurilor şi în zona cărţilor interactive pentru copii a făcut ca din 2011 să lucreze cu Disney Publishing Worldwide la realizarea unui nou tip de conţinut interactiv pentru copii şi anume conceptul de Storybook Deluxe – o combinaţie între cărţile interactive pentru copii şi jocuri (Cars 2 Read and Race, Wreck-it Ralph Storybook Deluxe, Planes Storybook Deluxe). În 2011, divizia Disney făcea cărţi interactive şi noi le-am propus să facem un concept de carte care să integreze şi un joculeţ – primul proiect a fost pentru Cars 2, costa 6,99 dolari (destul de scump) şi a câştigat premiul pentru creativitate în concursul intern al Disney„, povesteşte Marcu.

  • Povestea prahovencei care i-a convins pe nemţii de la Nordsee să vină în România

    „Eu sunt din Filipeştii de Pădure şi când am venit prima dată la facultate în Bucureşti eram convinsă că nu o să rămân aici, că nu o să mă pot adapta în agitaţia din Capitală. Acum nu mă văd locuind altundeva”, îşi aminteşte antreprenoarea primul ei contact cu Capitala.

    Povestea începe, aşa cum spune chiar ea, la finalul anilor ’80, când a intrat la Facultatea de Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE, pe care a absolvit-o în 1991, fiind astfel prima generaţie de absolveţi din capitalism. Imediat după terminarea studiilor s-a angajat la Eximbank, iar apoi a rămas în sistemul bancar până în 1997. „Ne-au recrutat (cei de la Eximbank – n.red.) de pe băncile facultăţii.„ După circa patru ani a plecat la ABN, tot ca analist. „Eu asta ştiu să fac, să lucrez cu cifrele.„ Din sistemul bancar a plecat la Société Générale Securities, unde lucra ca analist pe acţiuni pentru companii din industria bunurilor de larg consum din România, Slovenia şi Lituania.

    În 2002 o parte din colegii săi au înfiinţat Orion XXI – o firmă de consultanţă în M&A (fuziuni şi achiziţii) – şi au convins-o şi pe ea să li se alăture ca analist şi partener. Astăzi, după mai bine de un deceniu, perioadă în care şi-a pus pe picioare şi primul său business antreprenorial, Liliana Farmache este în continuare analist pentru Orion XXI, şi deşi recunoaşte că au existat momente dificile şi zile când s-a gândit să renunţe, uitându-se în urmă, crede că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să meargă în paralel cu jobul de analist şi cu cel de antreprenor.

    În 2007, după mai bine de 15 ani lucraţi exclusiv în sistemul financiar, cumnatul ei i-a propus să îşi pună bazele propriului business în domeniul restaurantelor. El lucrase înainte în domeniu la Intermacedonia şi când a mers în Austria a descoperit Nordsee: „S-a întors hotărât să mă convingă„.

    Iniţial, Liliana Farmache (soţia unui executiv de la Credit Europe Bank şi fost trezorier la ING – Silvian Farmache) a crezut că va fi dificilă trecerea de la analist la antreprenor, însă a decis totuşi să dea o şansă proiectului. „La vremea aceea nu eram nici măcar fan al peştelui şi fructelor de mare şi nici nu ştiam restaurantele Nordsee.„ Pentru a-l ajuta însă pe cumnatul ei a realizat un plan de fezabilitate pentru un business în domeniu, l-a trimis acţionarilor din Germania care i-au contactat rapid pentru o întâlnire: „Planul nostru i-a convins şi ne-au acordat franciza„. Compania Darcom Sea Food, care operează franciza Nordsee în România, este deţinută de Liliana Farmache (33%), Aurelian Cristian Farmache (33%) şi Handrea Darius Onuţ (34%).

    Lanţul Nordsee, care are o istorie de peste un secol, deţine peste 400 de restaurante în Europa şi Orientul Mijlociu, cele mai multe în Germania (344) şi Austria (42). Compania este de asemenea prezentă în cele mai multe state din regiune, respectiv Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria cu 3 până la 5 unităţi. „Nouă ne-a fost acordată prima franciză internaţională.„

    Primele restaurante din România – cele două din Băneasa Shopping City – au fost deschise în 2008 după un training de trei luni în Germania la sediul central. „A fost o pregătire şi teoretică şi practică, cei trimişi de noi (printre care şi cumnatul ei – n.red.) trebuind să muncească în toate departamentele, au spălat pe jos, au stat la casă şi au şi gătit.„ Cumnatul ei Aurelian Cristian Farmache este în continuare implicat în funcţionarea de zi cu zi a businessului, el petrecându-şi fiecare zi în cele patru localuri ale lanţului (două în Băneasa Shopping City şi câte unu în AFI Palace şi Bucureşti Mall). Liliana Farmache este în continuare omul din spatele cifrelor, ea fiind cea care urmăreşte activitatea financiară a firmei.

  • Noul şef al Dacia vorbeşte în premieră despre cum va arăta maşina viitorului fabricată la Mioveni

    “Bonjour, ça va?“ Nicolas Maure, noul director general al Dacia şi Renault România, ne-a întâmpinat la cel mai recent eveni-ment Meet the CEO organizat de Business Magazin cu cea mai clasică formulă franţuzească. Al patrulea francez de la con-ducerea companiilor Automobile Dacia şi Renault Technologie Roumanie(RTR), cu o cifră de afaceri cumulată de circa patru miliarde de euro şi cu profituri de zeci de milioane chiar şi pe timp de criză, pare să fie tipul de manager calculat: chibzuieşte răspunsul pentru fiecare întrebare şi este atent chiar şi la mişcările pe care le face înainte de declanşarea aparatului la şedinţa foto.

    Înainte de eveniment, şi-a acordat câteva minute pentru a se uita la tablourile expuse în holul hotelului unde s-a desfăşurat evenimentul, deoarece „entuziasmul pentru noi descoperiri“ reprezintă principiul după care se ghidează în carieră, iar cultura şi istoria unei ţări pot fi, din punctul lui de vedere, un bun indicator pentru situaţia economică a ţării. Tablourile viu colorate con-trastează puţin cu piaţa auto locală zdruncinată de criză, aflată la jumătate faţă de nivelul din 2009. Prăbuşirea vânzărilor de maşini Dacia în România din ultimii patru ani a fost compensată uşor de Automobile Dacia cu creşterea exporturilor, în prezent mai bine de 90% din maşinile produse la Mioveni fiind destinate străinătăţii.

    Atitudinea calculată a lui Maure se justifică şi prin competitivitatea crescută creată prin deschiderea fabricilor Renault din Tanger şi Casablanca din Maroc, unde costurile cu forţa de muncă sunt la jumătate faţă de cele din România, iar infrastructura pentru export este superioară celei pentru piaţa locală, dar şi cu fabrica Renault din Chennai, de unde francezii exportă modelul Duster pentru Marea Britanie. Competitivitatea este, prin urmare, prioritară pentru noul director general, după cum reiese şi din discursul său în cadrul evenimentului Meet the CEO, în cadrul căruia subiectul a apărut de mai multe ori.

    „Visul meu din copilărie a fost să fac avioane şi maşini.“ Prin urmare, după ce şi-a început cariera în cadrul companiei de consultanţă de management Boston Consulting Group, Maure s-a apropiat de domeniul favorit lucrând mai întâi pe partea de strategie, achiziţii şi cumpărare în cadrul a două companii producătoare de componente auto,  apoi şi-a început ascensiunea în cadrul Renault. Deşi are 54 de ani, fascinaţia din copilărie pentru maşini se menţine: „Dacă te uiţi la maşinile care erau făcute acum 15 ani şi la cele de acum, scopul este diferit. Mai demult, cerinţele erau ca acestea să fie puternice şi rapide, iar acum sunt folosite ca o cameră mobilă, cu online desk şi alte dotări care să le permită să facă şi alte lucruri în afară de a funcţiona ca o maşină“, descrie Maure, a cărui primă maşină a fost o Simca.

    Conectivitatea permanentă, nu doar prin smartphone, ci şi prin maşini care să asigure acest tip de servicii, reprezintă direcţia către care, potrivit lui Maure, chiar şi Dacia se va orienta într-o zi „de care nu suntem foarte departe“.  Noua generaţie de maşini face parte din viziunea pe termen lung a noului director al Dacia. „Nu am nicio idee despre dimensiunea şederii mele aici, poate stau ca predecesorul meu, patru ani sau şase ani ca an-tepredecesorul meu, pentru mine elementul-cheie ar fi să asigur noua generaţie de Sandero, Duster şi Logan. Ar fi un viitor fericit pentru ţară, pentru oamenii de aici, dar şi pentru furnizori“, explică el. Designerii de la Renault lucrează deja la noua generaţie de maşini, dar Maure nu este foarte generos în ce priveşte descrierea noilor modele. Totuşi, dezvăluie că noul Duster va fi mai „stylish“ decât modelele lansate anterior pe piaţă.

    Aflat de două luni în poziţia de director general al Automobile Dacia şi al celorlalte operaţiuni pe care Renault le derulează în România, dar şi în calitate de coordonator pentru producţia de la cele două uzine din Maroc şi cea nouă din Algeria, ca director industrial pentru regiunea Euromed-Africa, Maure şi-a stabilit deja priorităţile pe toate nivelurile.  „Pe termen scurt, trebuie să administrez discuţiile la nivel social pe care le avem pentru a asigura competitivitatea, să obţinem tichetele Rabla pentru a livra către cumpărători la timp; pe termen mediu, decizii de investiţii viitoare, iar pe termen lung, stabilirea ultimei generaţii de pro-duse şi pieţele pe care le ţintim, iar dacă economia şi-ar reveni, poate chiar şi creşterea capacităţii de producţie în ţară.“

    Nicolas Maure s-a familiarizat cu situaţia uzinei de la Mioveni, petrecându-şi aici anterior doi ani din carieră, în intervalul 2006-2008, când a fost desemnat să reconstruiască Uzina de la Mioveni în calitate de director al acesteia şi când la conducerea companiei se afla François Fourmont. „E fascinant să văd schimbarea care s-a petrecut între timp la fabrica Dacia din Mioveni, în perioada respectivă eram la jumătatea drumului în reconstrucţia acesteia“, spune Maure, argumentând cu investiţiile de două miliarde de euro ale Renault în ţară.

  • Producţia de componente în ţară şi exportul, ţintele Atelierelor Pegas în 2014

    “Am deschis discuţii avansate pentru internalizarea a cât mai multe componente din producţie în România şi suntem în stransă legătura cu un proiect de investiţie care urmeaza să dea drumul la prima facilitate de producţie de componente şi accesorii pentru biciclete şi echipament sportiv din ţara noastră în următorii trei ani.” a declarat Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas, compania care a readus Pegas pe piaţa autohtonă. Investiţia despre care vorbeşte Botescu se ridică la câteva zeci de milioane de euro, iar Atelierele Pegas ar urma să ocupe o mare parte din capacitatea de producţie care va fi disponibilă în urma acesteia. 

    Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% în 2013, potrivit estimărilor lui Botescu, de la 100.000 de euro în 2012. “Nu e o cifră care să se potrivească cu ritmul nostru asumat de creştere, dar ea reflectă mai mult reticenţa finanţatorilor de a ne facilita creşterea mai rapidă a producţiei şi extinderea reţelei de distribuţie”, spune proprietarul afacerii.

    În 2013, numărul de biciclete vândute a ajuns la aproape 1000, faţă de cele 600 din 2012.  De anul trecut, Atelierele Pegas asigură şi servicii de recondiţionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani să îşi ia una noua sau pentru colecţionari.

    “Modelele cu cel mai mare succes la public au rămas Strada 1 şi 2, cele două fiind reinterpretări ale bicicletei copilăriei pemtru mai multe generaţii de români, adaptate pentru adulţi în scopul generării unei experienţe de retrăire a copilăriei.”, explică Andrei Botescu preferinţele publicului în materie de biciclete realizate la Atelierele Pegas. Pe lângă cele două modele, primele asamblate în micul atelier din clădirea Ciclop, au lansat în 2013 o bicicletă pliabilă, un model Strada mai mic, dar şi o bicicletă mai actuală “un city bike foarte nervos”.

    In 2014, şi-au propus să ajungă la 2000 de biciclete produse şi vândute şi la un venit additional de 30% din recondiţionări şi accesorii. La anul însă, speră ca planurile de a produce zeci de mii speră să se concretize.

    “Am primit o comanda fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente”.

    Reticenţele investitorilor nu îi împiedică să lucreze la creşterea cererii potenţiale: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30 000 în 2012 la 125 000 pâna la final de 2013. Lansarea unei platforme culturale de comunicare numită “Internetul poporului”, în care se arată “cum ar fi fost internetul în anii ‘80 dacă era descoperit de savanţii epocii Ceauşescu” este primul pas în extinderea pe pieţele europene. “Astfel vom asocia brandului nostru pentru notorietate externă elemente de “satiră retro-comunistă” care ne vor ajuta să comunicăm că românii şi-au depaşit complexele şi traumele provocate de acea perioadă, iar acum pot sa râdă cu poftă şi să ironizeze experienţele de atunci”., explică Andrei Botescu.


     

  • KFC mizează în 2014 pe extinderea restaurantelor drive thru; va deschide cel puţin două în Bucureşti

    “În urma deschiderii unităţilor drive thru în Bucureşti, Băneasa şi Dristor, credem că acest model are un potenţial mare de creştere, de aceea avem în plan să deschidem cel puţin alte două noi restaurante de acest tip în Bucureşti anul acesta. În plus, vom lua în considerare oportunităţile viitoare care vor apărea, în mall sau stradal. Targetul nostru este să deschidem în jur de 3 – 5 restaurante în 2014 şi ne propunem să menţinem acest trend în următorii ani“, a declarat Hilton pentru MEDIAFAX.

    Reţeaua numără în prezent 51 de restaurante, dintre care cinci sunt drive thru: în Bucureşti (2), Arad, Iaşi şi Sibiu.

    Investiţia medie într-un restaurant în mall este de aproximativ 350.000 euro, în timp ce fondurile alocate pentru locaţiile de tip drive thru pot ajunge la 700.000 de euro. Pentru un restaurant nou, KFC creează 20-30 de locuri de muncă noi, iar pentru unităţile de tip drive thru până la 50.

    Hilton spune că restaurantele KFC sunt o opţiune pentru primul job al tinerilor, având un program flexibil – full time, part time sau doar în zilele de weekend.

    “KFC are o echipă de peste 1.500 de oameni în toată ţara (…) mulţi dintre managerii de restaurante şi-au început cariera la KFC în bucătărie sau la casă“, a spus Hilton.

    În ceea ce priveşte anul 2013, şeful KFC arată că a fost unul cum multe provocări, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul consumatorului, care este mai precaut şi econom.

    “2013 a fost un an provocator, consumatorii şi-au schimbat obiceiurile de consum în ultimii ani, devenind mai precauţi şi mai economi. În ciuda provocărilor, suntem mulţumiţi de performanţa KFC, business-ul a crescut, iar restaurantele din Bucureşti şi din afara Capitalei au avut rezultate bune. Este prea devreme să spunem acum cât de mult au crescut vânzările în 2013, însă cu siguranţă a fost vorba despre o creştere, aceasta fiind susţinută de inaugurarea a 4 restaurante KFC, la Baia Mare, Ploieşti, Galaţi şi în noul centru comercial din Bucureşti, Promenada”, a arătat Hilton.

    Anul trecut, restaurantele KFC au deservit peste 20 de milioane de clienţi, primele trei produse preferate de aceştia fiind Crispy Strips, aripioarele picante şi sosul de usturoi.

    Pentru anul în curs, obiectivul principal al companiei este îmbunătăţirea serviciilor.

    “Obiectivul nostru principal rămâne desigur să ne asigurăm ca ne vom îmbunătăţi serviciile şi de acum înainte, acesta reprezentând un element diferenţiator pentru KFC. În acest mod, vom reuşi să creştem şi vânzările. (…) Clienţii noştri continuă să se orienteze spre ofertele value şi produse noi, iar în 2014, vom continua să fim aproape de nevoile lor (…) ne propunem să atragem cel puţin acelaşi număr de consumatori pe termen lung”, a precizat Hilton.

    În ceea ce priveşte performanţa restaurantelor, fiecare are propriile caracteristici şi targeturi.

    “Dacă ne uităm la locaţiile drive thru care sunt deschise în acest moment, credem că restaurantele de acest tip ne pot oferi un potenţial mare de creştere în viitor. De asemenea, suntem încântaţi de rezultatele noii locaţii din Promenada, şi în funcţie de viitoarele inaugurări de centre comerciale, vom lua în considerare locaţiile pentru KFC”, a explicat directorul general al reţelei.

    Restaurantele KFC de pe piaţa locală sunt administrate prin intermediul companiei US Food Network, care a raportat în 2012 o cifră de afaceri de 187,1 milioane lei (42,4 milioane euro), în creştere cu 16% comparativ cu anul anterior, şi un profit cu 13% mai mare, de circa 10 milioane lei (2,26 milioane euro). Asociaţii US Food Network sunt firmele Bladon Enterprises (27,33%), Tatika Investments (27,33%) şi Lunic Franchising and Consulting Ltd (22,34%), înregistrate în Cipru, şi M.B.L. Computers (23%), înregistrată în Bucureşti.

    Mark Hilton mai administrează pe piaţa locală şi brandurile Pizza Hut, Paul, Cinnabon şi Hard Rock Cafe.