BusinessMagazin

Tag: PIB

  • În afară de China, o altă economie majoră a Asiei se pregăteşte să termine anul în creştere. PIB-ul tocmai a crescut cu 2,6%

    Creşterile înregistrate de exporturi şi sectorul manufacturier au ajutat produsul intern brut (PIB) al Vietnamului să se majoreze cu 2,62% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează Fortune.

    Exporturile au crescut cu 11% în perioada cuprinsă între iulie şi septembrie, numărul fiind alimentat de o creştere de 20% în exporturile de computere personale, de vreme ce angajaţii de pe întreg teritoriul planetei au avut nevoie să lucreze de acasă, iar studenţii şi elevii au fost nevoiţi să participe la cursuri online. Doar în luna septembrie, exporturile au înregistrat o creştere de 18% comparativ cu aceeaşi lună din 2019.

    „Pe lângă R.P. Chineză, Vietnamul este singura economie majoră a Asiei care va înregistra creşteri la finalul lui 2020”, spune Priyanka Kishore – şeful diviziei pentru India şi Asia de Sud-Est din cadrul firmei de cercetare Oxford Economics.

    Felul în care autorităţile vietnameze au gestionat pandemia de coronavirus a ajutat masiv reluarea activităţilor economice. Ţara nu a mai înregistrat nicio infecţie transmisă la nivel local de peste trei luni, când un focar din oraşul turistic Da Nang a încheiat seria spre sfârşitul lunii iulie.

    Al doilea val de coronavirus a „încetinit oarecum economia, dar situaţia a revenit sub control”, spune Kishore.

    După o creştere economică de 0,39% în T2, PIB-ul vietnamez s-a majorat cu 2,62% în al treilea trimestru al anului, însă rămâne cu câteva puncte procentuale sub creşterea de 7,31% din T3/2019.

     

  • Spania reactualizează rapoartele economice din T2: Produsul intern brut a suferit un declin de 17,8%, cea mai mare scădere înregistrată vreodată

    Economia spaniolă a intrat în recesiune tehnică în T2/2020 după ce a înregistrat o scădere de 17,8% între aprilie şi iunie. Produsul intern brut (PIB) a suferit cel mai grav declin de când au început să fie raportate rezultatele trimestriale de Institutul Naţional de Statistică (INE), adică din 1970. Ultima dată când ţara a trecut printr-o perioadă asemănătoare din punct de vedere economic a fost în timpul Războiului Civil Spaniol din 1936-1939, scrie El País.

    Totuşi, contracţia nu a fost atât de gravă precum estima INE la sfârşitul lunii iulie, preconizându-se atunci un declin de 18,5%. Diferenţa faţă de aceeaşi perioadă din 2019 este de 21,5%, sub estimările de acum două luni de 22,1%. Până acum, cea mai mare scădere economică pe care a înregistrat-o Spania a fost în al doilea trimestru din 2009, în mijlocul crizei financiare, când output-ul a scăzut cu 4,4% de la un an la altul.

    Spania continuă să fie una dintre cele mai afectate ţări în contextul crizei coronavirusului. În Europa, doar Regatul Unit a publicat un bilanţ similar, PIB-ul britanic scăzând cu 21,7%. Între timp, economia franceză a scăzut cu 18,9%, PIB-ul Italiei a suferit un declin de 17,7%, iar Portugalia a înregistrat o contracţie de 16,3%.

    Cei doi factori care determină scăderea masivă a economiei spaniole sunt măsurile dure de distanţare socială şi dependenţa de sectoarele lovite în plin de pandemie, cum ar fi ospitalitatea, transporturile, entertainment-ul şi, în general, toate activităţile care necesită interacţiune socială.

    În Grecia, veniturile din turism vor scădea, cel mai probabil, cu 80% anul acesta şi vor ajunge la 3,5 miliarde de euro, faţă de 18,2 miliarde în 2019.

     

  • Criza loveşte în finanţele statului: plus de 71 mld. lei la datoria publică de la începutul anului

    Datoria publică a ajuns la 444,4 mld. lei, adică 42,2% din PIB în iulie 2020, faţă de 373,5 mld. lei (35,2% din PIB) la finalul lui 2019.

    Datoria publică a României a ajuns la 444,4 mld. lei în iulie 2020, adică 42,2% din PIB. De la începtul anului, Finanţele au adăugat 71 mld. lei la datoria guvernamentală. Aurelian Dochia, analist economic, spune că nivelul datoriei este încă finanţabil, în condiţiile în care toate statele se confruntă cu creşterea datoriei publice, iar băncile centrale, inclusiv Banca Naţională a României, fac eforturi pentru a finanţa statele la costuri mai mici.

    „Deocamdată nu cred că este vreun pericol să ajungem la un nivel al datoriei publice care să fie nefinanţabil. Nu datorită politicilor noastre economice, ci pentru că situaţia internaţională este de aşa natură – datoria publică a crescut peste tot în lume. Cele mai mari bănci centrale au luat măsuri ca această datorie să fie finanţabilă. Banca Naţională a României a sprijinit de asemenea capacitatea de împrumut“, a spus Aurelian Dochia.

  • Economia îşi revine, dar abordarea se schimbă

    Economia a trecut de cele mai semnificative distrugeri economice provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, chiar dacă economia globală îşi va reveni mai repede decât se aşteaptă majoritatea, o parte din producţia economică va fi pierdută pentru totdeauna, a spus Elliot Auckland, economist-şef al International Investment Bank, într-o videoconferinţă organizată de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.
    „Datele recente arată ca vânzările retail din America şi Germania au fost pe creştere, iar economia Chinei a crescut cu 3% în al doilea trimestru faţă de perioada similară anului trecut. Politica de reacţie internaţională a fost semnificativă atât  din punct de vedere fiscal, cât şi din perspectiva politicii monetare. Ne-am învăţat lecţia din criza financiară din 2008-2009. Autorităţile de reglementare sunt dispuse şi fac tot ce trebuie într-o perioadă scurtă de timp”, a explicat Elliot Auckland.
    El a mai spus în continuare că economia are propria capacitate de producţie, care câteodată se duce în sus cauzând inflaţie, iar altădată în jos cauzând recesiune. Deocamdată se operează substanţial sub nivelul potenţialului din cauza recentelor stări de urgenţă.
    „Inputurile economice precum capitalul, forţa de muncă, tehnologia – nu au fost distruse, ci sunt temporar utilizate sub potenţial. Acesta este unul din lucrurile pe care politica monetară le poate corecta. După o contracţie abruptă a PIB-ului global în 2020, va urma o creştere timp de 3-4 ani peste trendul stabilit până acum, în timp ce ne întoarcem la un nivel normal de operare”, este de părere Elliot Auckland.
    Cert este că se vor observa câteva daune permanente, dar în acelaşi timp se vor crea oportunităţi permanente, a mai adăugat economistul-şef. Nu va fi suficient să compenseze daunele deja create, dar aceste oportunităţi vor declanşa o dinamică de creştere care nu ar fi fost posibilă dacă nu era coronavirusul.
    „Un exemplu este adaptarea tehnologiei. Foarte puţini oameni de afaceri ar fi intrat intr-o stare naturală de experiment prin care şi-ar fi dus întreaga afacere online. Odată cu criza aceasta, mutarea în zona online a fost posibilă într-un timp foarte scurt. După ce se va termina această perioadă de criză, multe businessuri vor reveni la normal, dar o parte vor vedea că acest experiment s-a dovedit a fi mult mai productiv decât anticipau şi se va stabili un nou normal pentru ei. Adaptarea economiei digitale a crescut, iar acest lucru va spori productivitatea pe termen lung”, spune economistul.
    Un alt exemplu este schimbarea politică şi economică la nivel european. Economiştii au spus de-a lungul timpului că în Europa trebuie să se întâmple două lucruri pentru era prosperităţii: consolidarea sau unificarea fiscală şi cheltuirea mai multor bani pe consumatori şi la nivel fiscal de către Germania.
    „Pentru moment, se pare că aceste dinamici au fost puse în mişcare datorită răspunsului împotriva crizei coronavirusului. De asemenea, alte trenduri economice au fost puse în mişcare, care trebuie adresate, în timp ce ne vom duce la o nouă abordare a fiscalităţii. Contractul social trebuie rescris, şi cel mai probabil va fi într-o lume cu taxe mai mari, cu accent pe zona multinaţionalelor. Majoritatea ţărilor au decis să facă faţă acestei situaţii prin finanţarea băncilor centrale, dar acest lucru va avea consecinţe pe termen lung prin slăbirea independenţei băncilor centrale”, a explicat Elliot Auckland.
    Din punctul de vedere al dezvoltării economice din România şi Bulgaria, estimarea constă într-o scădere economică de circa 5-6% în anul 2020.
    „Chiar dacă este o contracţie severă, va fi de departe mai bine decât în majoritatea economiilor din Europa. Ce este crucial pentru amândouă este un nivel scăzut al datoriei guvernamentale raportat la PIB în jurul a 45%, respectiv 25% pentru anul acesta. Un nivel al datoriei mai mic înseamnă că guvernele se pot duce mai departe pentru a asigura o tranziţie mai uşoară prin criză”, este de părere economistul-şef.
    El a mai adăugat că acţiunea mai agresivă de susţinere a băncilor centrale globale prin finanţarea directă a statului utilizând achiziţiile de titluri de stat (quantitative easing), înseamnă că există o oportunitate destul de mare pentru guvernele est europene de a lua bani fără a se îngrijora prea mult în legătură cu ratele dobânzilor sau ratele de schimb.
    „O abordare fiscală puternică, care este în derulare în ambele ţări va ajuta PIB-ul să recupereze cu o creştere de 5% în 2021 şi chiar şi în 2022. Desigur, fondurile europene vor juca un rol important. România şi Bulgaria sunt foarte competitive. Costurile cu forţa de muncă pe oră sunt de patru ori mai mici decât media europeană, ceea ce face regiunea să fie foarte atractivă pentru multinaţionale să investească
    într-un lanţ de aprovizionare european. Guvernele trebuie să se concentreze pe proiecte care vor produce un efect semnificativ, iar cuvântul cheie este transport”, a mai spus Elliot Auckland.
    Prin urmare, zonele care ar trebui să fie în primplan sunt drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile şi infrastructura de utilităţi precum apă, căldură, electricitate şi internet.
    „Aceste blocaje sunt elementele care împiedică multinaţionalele să investească. Cea mai mare îngrijorare a mea pentru această regiune este în legătură cu turismul, în special în Bulgaria. Joacă un rol crucial în PIB-ul ţării, iar turismul este unul dintre domeniile care este cel mai puţin probabil că va trece printr-o revenire în „V”. Ar putea dura aproximativ 5 ani pentru a ajunge la nivelul din anul 2019. Acest lucru va cauza, probabil, un dezechilibru regional permanent pentru economia din Bulgaria. Guvernul Bulgariei ar trebui să investească masiv în sectoare care nu au legătură cu turismul. Diversitatea este o necesitate la nivel local”, a mai explicat economistul.

  • Datoria publică creşte galopant, iar corecţia ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

    Fostul ministrul al finanţelor Varujan Vosganian susţine că este obligatoriu ca Ministerul de Finanţe şi BNR să prezinte un raport detaliat asupra datoriei publice, a destinaţiei împrumuturilor noi, a costului îndatorării şi a perspectivelor. Chiar dacă cineva ar putea susţine că Vosganian este un om politic ce speculează electoral o situaţie complicată, un lucru nu poate fi ocolit în observaţiile lui: datoria publică creşte într-un ritm ameţitor.

    Poate fi ocolită o corecţie bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

    Vosganian a fost ministrul al finan­ţelor în vremea guvernului Tăriceanu.

    Acum grupul său parlamentar (ALDE) provenit printr-o fractură în interiorul falangei liberale este afiliat PSD, dar acesta este un detaliu de context.

    În ultimul an al guvernării lui Tăriceanu (2008), la o creştere economică record, de 9,3%, deficitul fiscal a fost de 5,4% din PIB. De ce? Datoria publică a crescut, prin urmare, dar acest lucru nu înseamnă că fostul ministru de finanţe nu este îndreptăţit să întrebe: ce faceţi azi cu datoria publică?

    „Am lăsat, la încheierea guvernării, în decembrie 2008, o datorie publică de numai 13,6% din PIB, echivalentul a 69 mld lei, cea mai mică datorie publică de când România a intrat pe pieţe internaţionale. În luna iunie 2020, datoria publică ajunsese la 430 mld. lei (40,2 % din PIB) şi, potrivit previziunilor Consiliului Fiscal, va ajunge până la sfârşitul anului la incredibila sumă de aproape 500 mld. lei (46% din PIB)“.

    Vosganian spune că Ministerul de Finanţe şi BNR trebuie să vină şi să explice câteva lucruri: care este situaţia de faţă a datoriei publice (dincolo de rapoartele publicate pe site-ul Finanţelor), care este perspectiva până la finele anului, ce bani merg spre acoperirea deficitului fiscal, ce bani merg spre rostogolirea datoriei, ce sumă întregeşte bufferul (acea rezervă secretă a Finanţelor). Şi, nu în ultimul rând, trebuie estimat care este costul îndatorării şi care sunt aşteptările pe pieţele financiare.

    Finanţelor poţi să le ceri rapoarte detaliate şi ministrul de resort este obligat să dea răspunsuri Parla­mentului, dar ce treabă are BNR cu povestea datoriei publice?

    „Regimul valutar este gestionat de BNR. Politica valutară influenţează, fireşte, cursul de schimb.“

    Or, cum datoria este şi în lei şi în valută, politica şi analiza Băncii Naţionale fac parte din acest angrenaj al deciziilor, de ceea ar fi util un raport detaliat al Ministerului de Finanţe şi al BNR, în privinţa datoriei publice, spune fostul ministru de finanţe.

    Fiecare criză a adus o puternică îndatorare a finanţelor publice şi a ţării. Vosganian spune că a lăsat ţara cu o datorie de sub 14% din PIB, la plecarea sa de la Finanţe, la finele lui 2008.

    Însă criza ce a venit a crescut datoria publică de la 12,3% din PIB (date Eurostat), în 2008, la 22%, un an mai târziu. Pentru că deficitele au fost uriaşe şi în 2008 (peste 5% din PIB) şi în 2009 (9% din PIB). Acum, deficitul va sări, probabil, de 9% din PIB, peste nivelul atins în criza anterioară. Şi va duce, automat, datoria publică spre un nivel la care administraţia ar trebuie să se îngrijoreze – spre 45% din PIB, în acest an. În plus, anii viitori nu vin cu veşti bune.

    Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, „baza“ deficitului fiscal va pleca, în 2021, de la 7,5% din PIB.

    Deficitele mari antrenează majorarea datoriei şi va deveni limpede, cât de curând, că va urma o corecţie macroeconomică de care nimeni nu vorbeşte însă astăzi.

    „Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021“, arată analiza Consiliului Fiscal.

  • Economia turcă a suferit cea mai mare contracţie înregistrată vreodată. În T2, PIB-ul a scăzut cu 11%

    La apogeul crizei generate de coronavirus, economia Turciei a suferit cea mai gravă contracţie înregistrată vreodată de autorităţi, anunţă Financial Times.

    Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 11% faţă de primele trei luni ale anului, cel mai mare declin dintr-o serie a Institutului Turc de Statistică, publicată prima dată în 1998. Prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contracţia ajunge la 9,9%.

    Cele mai afectate sectoare au fost cel de manufactură, unde activitatea s-a redus cu peste 18% faţă de T1, şi serviciile – care au înregistrat o contracţie de 25%.

    Impactul general al pandemiei de COVID-19 este cu mult peste criza financiară care a lovit Turcia în 2000 şi 2001, reuşind să depăşească şi efectele generate de criza anilor 2008-2009.

    Totuşi, contracţia nu a fost atât de mare precum estimau economiştii din cadrul Reuters şi nu a ajuns la nivelul unor economii emergente sau din zona euro, care au înregistrat scăderi de peste 12%. Prin comparaţie, PIB-ul Spaniei a suferit un declin de 18,5% în T2, în timp ce economia franceză a scăzut cu 13,8%.

    Rezultatele se datorează în mare parte stimulentelor lansate de autorităţile turce pe măsură ce guvernul a oprit călătoriile internaţionale şi domestice şi a închis majoritatea fabricilor şi magazinelor de pe teritoriul ţării.

    În urmă cu aproximativ o săptămână, autorităţile turce le propuneau companiilor aeriene să concedieze mai întâi angajaţii străini şi apoi muncitorii locali.

     

  • Una dintre cele mai bogate ţări de pe glob intră oficial în recesiune

    Economia Elveţiei a scăzut în al doilea trimestru cu 8,2% faţă de primele trei luni ale anului, de vreme ce pandemia de COVID-19 a generat cel mai mare declin din ultimii 40 de ani, potrivit Reuters.

    După o scădere de 2,5% în T1, Elveţia se confruntă cu cele mai proaste rezultate economice de când au început să fie raportate datele trimestriale, adică din 1980. Declinul a fost puternic alimentat de recesiunea globală, în condiţiile în care Elveţia este o ţară care se bazează masiv pe exporturi.

    Ultima recesiune cu care s-au confruntat autorităţile elveţiene a avut loc la finalul lui 2018, însă scăderile au fost aproape insesizabile, de 0,3% şi, respectiv, 0,1%. Pentru a puncte in perspectivă informaţiile, economia britanică a suferit în T2 o contracţie record de 20,4%, iar Franţa a înregistrat un declin de 13,8%, cel mai mare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia (SECO) a declarat că ţara a evitat o nouă serie de scăderi prin ridicarea timpurie a restricţiilor de circulaţie.

    „Este grav, dar nu cum ne-am aşteptat”, spune un economist din cadrul SECO, adăugând că produsul intern brut (PIB) îşi va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până la finalul lui 2021.

  • A treia cea mai mare economie a lumii şi printre primele ţări afectate de coronavirus a anunţat OFICIAL că intră în RECESIUNE

    Economia Japoniei s-a micşorat într-un ritm record, pe măsură ce se luptă cu pandemia de coronavirus.

    A treia cea mai mare economie a lumii a înregistrat o scădere a PIB-ului de 7,8% în aprilie-iunie, prin comparaţie cu trimestrul anterior; scăderea anuală este de 27,8%, scrie BBC.

    Japonia se lupta deja cu o creştere într-un ritm lent a economiei chiar înainte de criza generată de coronavirus.

    Cifrele publicate recent amintesc de impactul financiar sever cu care se confruntă ţările din toată lumea.

    Japonia a intrat în recesiune mai devreme anul acesta, după două trimestre consecutive de contracţie economică.

    Cele mai recente date, publicate între aprilie şi iunie, arată că aceasta este cea mai puternică scădere de când aceste cifre au început să fie disponibile, în 1980. Scăderea a fost uşor mai mare decât predicţiile analiştilor.

    Unul dintre principalii factori din spatele acestei scăderi a fost o scădere abruptă în consumul intern, care este responsabil de mai bine de jumătate din economia Japoniei. Exporturile au scăzut de asemenea puternic din cauza faptului că schimburile internaţionale au fost lovite de pandemie.

    Japonia este cea mai recentă ţară asiatică care a anunţat o scădere dramatică a PIB-ului.

     

  • ING Bank: PIB-ul României nu s-a prăbuşit chiar atât de rău în T2, dar recuperarea economică va fi de mai lungă durată

    Scăderea economică din T2 faţă de T1, de 12,3%, este în linie cu aşteptările pieţei. Sunt date „uşor pozitive”, dar nu sunt suficiente pentru a modifica prognoza ING Bank România de contracţie a PIB de 5,5% în 2020, arată Valentin Tătaru, economist al băncii. Mai mult, prognoza de creştere din 2021 de 7,1% a fost redusă de ING România la 5,2%, din cauză că, spune Valentin Tătaru, revenirea economică pare mai de lună durată decât se aştepta.

    INS a publicat astăzi datele-semnal ale evoluţiei produsului intern brut care arată că  economia a înregistrat în cel de-al doilea trimestru din acest an o scădere de 10,5%, faţă de perioada similară din 2019.

    Comparativ cu T1/2020, produsul intern brut a fost în termeni reali mai mic cu 12,3%. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,7%, pe seria brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Toate componentele economiei – cu excepţia construcţiilor – au contribuit la evoluţia negativă a PIB, arată seriile lunare de date ale INS.

    Valentin Tătaru remarcă, totuşi, că investiţiile totale s-au contractat cu mai puţin decât era de aşteptat, având în vedere accelerarea investiţiilor publice din acest an.

    „Deşi datele PIB de astăzi nu au fost neapărat o surpriză pozitivă, ele confirmă un anumit grad de rezistenţă economică.”

    Cu toate acestea, adaugă economistul, există semne că acest lucru ar putea conduce la o revenire mai plata în formă de „V”, ceea ce înseamnă că recuperarea ulterioară din al treilea şi al patrulea trimestru va fi mai lentă, mai cu seamă din cauza felului în care evoluează pandemia.

    „Prin urmare, ne menţinem prognoza de creştere din acest an la  minus 5,5% şi reducem prognoza de creştere pentru 2021 de la 7,1% la 5,2% întrucât pare că recuperarea va fi mai de durată decât ne aşteptam iniţial.”

     

  • Cea mai mare contracţie a unei economii europene: PIB-ul Spaniei a scăzut cu 18,5% în al doilea trimestru

    Produsul intern brut (PIB) al Spaniei a scăzut cu 18,5% în al doilea trimestru, înregistrându-se astfel cea mai mare contracţiei a unei economii europene pe fondul pandemiei de coronavirus. Scăderea a fost alimentată de declinul tot mai mare al cheltuielilor de consum şi al investiţiilor. Între timp, economiştii anticipau o contracţie de 16,6%, potrivit Bloomberg.

    Eurostat a declarat vineri că PIB-ul zonei euro a scăzut între lunile aprilie şi iunie cu 12,1%, în timp ce PIB-ul Uniunii Europene a suferit o contracţie de 11,9%. În primul trimestru al anului 2020, PIB-ul a scăzut cu 3,6% în zona euro şi cu 3,2% în UE.

    Spania – a patra economie a zonei euro – a raportat unele dintre primele focare de coronavirus din Europa, guvernul răspunzând cu o serie extrem de strictă de măsuri de distanţare socială.  

    Zilele trecute, Marea Britanie a introdus o perioadă obligatorie de carantină pentru turiştii britanici care se întorc din Spania. Măsura loveşte din plin economia ţării iberice, care se bazează în proporţie de 10% pe turism.

    Cele mai afectate sectoare din Spania au fost retail-ul, transporturile, restaurantele şi barurile, care au înregistrat un declin general de 40,4%.