BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • De ce muncesc est-europenii mai mult

    Media orelor lucrate într-un an în Cehia, Ungaria, România şi Slovacia o depăşeşte şi pe cea din SUA, unde piaţa muncii este puternic liberalizată. Polonia conduce topul, cu cca 1.900 de ore de lucru pe an, în condiţiile în care lucrul peste program este uzual şi 7% dintre polonezi au o a doua slujbă.

    Pe ansamblul regiunii, ratele de ocupare a forţei de muncă sunt mai mici decât în UE15 (65% faţă de 72%), iar dacă în UE15 numărul slujbelor part-time a crescut continuu, până la cca 20% din total, în Est ponderea medie a acestora este încă sub 10%.

  • Majoritatea britanicilor consideră că imigraţia ar trebui redusă în ţara lor

     Sondajul arată că 56 la sută din populaţie crede că numărul imigranţilor care pot intra în Marea Britanie ar trebui redus “cu mult”, iar 21 la sută cred ar trebui redus “puţin”. Cu toate acestea, cei care cred că imigraţia dăunează economiei sunt mai puţini decât în 2011, respectiv 47 la sută comparativ cu 52 la sută, potrivit sondajului realizat de NatCen Social Research, informează Daily Mail.

    Sondajul “British Social Attitudes arată că dorinţa populaţiei de reducere a imigraţiei în Marea Britanie a început să crească chiar înainte de ridicarea restricţiilor pentru imigranţii din România şi Bulgaria, la începutul anului”, a declarat Penny Young, director executiv al NatCen Social Research.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Supraofertă pe piaţa muncii

    În acest context, dinamica anuală a câştigurilor salariale a rămas moderată în sectorul privat, nu s-au acordat majorări ale salariilor din sectorul bugetar în anul curent, iar costurile unitare cu forţa de muncă în industrie au continuat să scadă comparativ cu vara lui 2012.

    Anticipaţiile managerilor companiilor privind ocuparea până la finele anului 2013 indică menţinerea unor condiţii nefavorabile absorbţiei de forţă de muncă în majoritatea sectoarelor economice, îndeosebi în construcţii.

  • Creditorii Greciei laudă progresele ţării, dar “încep să-şi piardă răbdarea”

    Cancelarul german Angela Merkel a lăudat Grecia la Berlin, remarcând că nimeni nu s-ar fi gândit că ţara va reuşi anul acesta să ajungă la excedent bugetar (estimat la 812 mil. euro), însă şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că Atena trebuie să-şi îndeplinească de urgenţă angajamentele faţă de creditorii externi, spre a câştiga competitivitate şi a atrage investitorii, iar miniştrii de finanţe ai zonei euro “au început să-şi piardă răbdarea”.

    Mărul discordiei este legat de natura şi mărimea tăierilor bugetare care i se cer Greciei pentru a-şi îndeplini ţintele fiscale în 2014. Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.

    Reprezentantul FMI în Grecia, Poul Thomsen (unul dintre foştii şefi ai misiunii FMI în România), a declarat duminică pentru Kathimerini că “troica” creditorilor nu obligă Grecia la “măsuri orizontale”, ca tăieri de salarii şi pensii, ci la reforme structurale şi la reducerea cheltuielilor nenecesare. Thomsen a spus că înţelege faptul că “alte noi măsuri fiscale sunt dificile din punct de vedere politic şi social” şi că orice tăiere bugetară va trebui “atent ţintită astfel încât să-i protejeze pe cei mai vulnerabili”. Reformele structurale ar urma să încurajeze deschiderea de noi companii fără teama că nu pot concedia ulterior angajaţi dacă aceştia nu se dovedesc performanţi.

    Thomsen a lăudat însă Grecia pentru “progresele enorme în restabilirea sustenabilităţii fiscale” făcute până acum şi a precizat că băncile greceşti au fost “pe deplin recapitalizate”.

  • 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship în cadrul Nestlé România în următorii trei ani

    În al doilea trimestru din 2013, şomajul în rândul persoanelor cu vârste de până la 25 de ani a atins o rată ridicată, de 23%, în România. Procentul este de trei ori mai mare faţă de şomajul total la nivel naţional (7,5%). Rata de neangajare a tinerilor apţi de muncă implică lipsa unui venit stabil şi a unei activităţi susţinute, ceea ce dă naştere unor previziuni incerte asupra viitorului lor profesional şi, pe termen lung, se reflectă în economia ţării.

    Situaţia este similară şi la nivel european. 1 din 4 tineri nu are un loc de muncă în Europa, problemă ce afectează dezvoltarea economiei şi are un impact direct asupra societăţii actuale.

    Demersul ”Nestlé needs YOUth” vizează crearea a peste 20.000 de oportunităţi pentru tinerii cu vârste de până la 30 de ani din Europa, în următorii trei ani, reprezentate de 10.000 de locuri de muncă şi 10.000 de stagii de practică în diverse sectoare, precum producţie, administraţie, resurse umane, vânzări, marketing, finanţe, inginerie sau cercetare din cadrul companiei Nestlé.

    Ca parte din iniţiativa europeană, Nestlé România va investi în dezvoltarea şi consolidarea aptitudinilor profesionale ale tinerei generaţii, prin crearea a 180 de oportunităţi profesionale, respectiv 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship.

    ”Tinerii aflaţi la început de drum au nevoie de susţinere, însă mulţi dintre ei găsesc cu dificultate un loc de muncă. Lipsa de experienţă nu ar trebui să fie un impediment în startul carierei, dimpotrivă, angajatorii pot găsi soluţii pentru a-i ghida spre un parcurs profesional adaptat nevoilor lor. Prin programul european ”Nestlé needs YOUth”, le oferim tinerilor şansa de lucra într-un mediu în care au parte de toate resursele pentru a avea o carieră de succes,” a declarat Hervé de Froment, CEO Nestlé România, în cadrul evenimentului de lansare a iniţiativei Nestlé de angajare a tinerilor.

    Pentru a facilita tranziţia din mediul educaţional pe piaţa muncii, programul din România va include o serie de seminarii de pregătire, dar şi sesiuni interactive de consiliere în carieră şi dezbateri interactive cu reprezentanţii Nestlé, destinate studenţilor din întreaga ţară.

    Nestlé este lider mondial în industria alimentară, fiind prezent în 86 de ţări, cu un număr de 468 de fabrici şi 300.000 de angajaţi.

    Nestlé în România

    Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având 928 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde este localizată fabrica Nestlé.

    În România, Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa alimentară, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie (locul 1 sau 2 pentru majoritatea segmentelor în care este prezent). În 2012, Nestlé România a avut o cifră de afaceri de 718 milioane lei.

    Portofoliul Nestlé Romania cuprinde produse în mai multe segmente de piaţă, între care cereale pentru micul dejun şi batoane de cereale (precum Nestlé Fitness, Nestlé Musli, Nestlé Chocapic, Nesquik ), băuturi (Nescafé, Nesquik), divizia Nestlé Professional, dulciuri (Joe, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight), îngheţată (Nestlé Ice Cream), produse culinare (Maggi), produse pentru sugari (Nestlé Nutrition) şi hrană pentru animale (Purina). Napolitanele Joe şi Nesquik, precum şi specialităţile de cafea NESCAFÉ 3in1 sunt produse în România, la fabrica din Timişoara.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţele României pentru 2014

    În raportul cuprinzând prognoza de toamnă pentru ţările membre, publicat săptămâna trecută, CE apreciază că motorul principal al creşterii economice se va deplasa la anul de la exporturile nete spre cererea internă (deplasarea pe care majoritatea analiştilor o prevăzuseră anul trecut pentru 2013).

    Investiţiile ar urma să-şi revină, ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi a relansării marilor proiecte de infrastructură, iar cererea internă ar urma să-şi revină ca efect al creşterii ocupării forţei de muncă şi al unei inflaţii moderate. CE notează că majorarea consumului guvernamental va fi însă limitată de continuarea consolidării fiscale.

  • Sky News: Românii merg la muncă în străinătate din cauza salariilor mici

     “Când ne-am deplasat la Bucureşti, am gândit că problema ar fi şomajul, că principala atracţie o reprezintă perspectiva diversificării oportunităţilor profesionale sau accesul la sistemul britanic de indemnizaţii sociale. Dar exodul nu este generat de lipsa locurilor de muncă în România – rata şomajului este mai mică decât în Marea Britanie. Problema este nivelul salariilor, care sunt de cel puţin patru ori mai mici decât pentru locurile de muncă echivalente din Marea Britanie”, explică Sky News.

    Deşi în Marea Britanie există preocupări privind efectele venirii a mii de imigranţi necalificaţi, Guvernul României are o altă preocupare – plecarea oamenilor talentaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

    Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
    Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

    Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

    „Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    30.100
    numărul locurilor de muncă vacante în T2, în creştere cu 2.100 faţă de trimestrul anterior şi cu 5.400 faţă de T2 2012, ceea ce înseamnă o rată a locurilor de muncă vacante de 0,7%

    21,35%
    rata de absorbţie a fondurilor europene la jumătatea lunii august, în condiţiile în care sumele solicitate la rambursare prin intermediul celor şapte programe operaţionale au ajuns la cca 3,7 mld. euro

    666 mil. euro
    valoarea investiţiilor străine în primele şase luni ale anului, în scădere cu 20% faţă de primul semestru din 2012 şi raportat la o valoare a investiţiilor de 1,6 mld. euro pentru tot anul 2012

    2.392
    numărul de angajaţi ai Poştei Române care au optat pentru disponibilizare colectivă în perioada 18-23 august, numărul total de disponibilizaţi urmând să ajungă la 3.650, pentru care Guvernul a alocat 7,4 mil. lei din bugetul asigurărilor de şomaj

    320 mld. euro
    datoria publică a Greciei estimată pentru finele anului curent, reprezentând 174% din PIB, faţă de 380 mld. euro (208% din PIB) în lipsa celor două restructurări ale fatoriei din 2012

    9,9 mld. euro
    excedentul balanţei comerciale a UE în luna iunie, după 15,7 miliarde de euro în luna mai şi 8,1 miliarde de euro în aprilie