BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Un fond danez de pensii vinde acţiunile investite în Wizz Air în urma unui scandal cu rădăcini în România

    Acţiunile în valoare de 3 milioane de dolari deţinute de fondul danez de pensii AkademikerPension la Wizz Air sunt vândute ca urmare a faptului că operatorul aerian nu le permite angajaţilor să formeze sindicate. Scandalul a pornit în România în 2014.

    Fondul danez de pensii Akademi­kerPen­sion, care gestionează active în valoare de 23 mld. dolari, vinde acţiunile investite în operatorul aerian low-cost Wizz Air, în valoare de 3 mil. do­lari.

    Motivul acestei decizii este „abuzul Wizz Air asupra drep­turilor omu­lui şi asupra dreptu­rilor anga­jaţilor“, spun ofi­cialii Akademi­kerPen­sion. Scandalul are rădăcini în România: în 2014, Wizz Air a fost amendată de instanţă după ce 19 an­gajaţi români au fost concediaţi la scurt timp după ce şi-au făcut sindicat.

    „În urma discuţiilor cu managementul com­paniei, nu am primit asigurări că vor iniţia schimbările pe care le-am solicitat în ce­ea ce priveşte problemele legate de drep­tu­rile omului şi ale muncii. (…) Com­porta­men­tul conducerii intră în conflict cu drep­turile omului şi ale muncii, aşa cum sunt subli­niate, printre altele, de principiile direc­toa­re ale ONU privind afacerile şi drepturile omu­lui. Riscul de a fi asociaţi cu o încălcare cla­ră şi persistentă a politicii noastre de in­vestiţii responsabile este pur şi simplu prea ma­re dacă rămânem cu această investiţie. Excluderea este ultimul instrument pe care îl avem la dispoziţie. Dacă nu suntem pregătiţi să-l folosim, nu avem nicio pârghie atunci când, ca investitor, încercăm să influenţăm com­paniile să-şi schimbe cursul în astfel de situa­ţii. Prin urmare, Wizz Air este acum exclus din universul nostru investiţional“, a de­clarat Jens Munch Holst, CEO al AkademikerPension.

    Într-un comunicat trimis de Akade­mi­kerPen­sion se precizează că manage­men­tul Wizz Air a refuzat în mod repetat să recu­noască libertatea angajaţilor de a-şi for­ma sindicate şi de a participa la negocieri colec­tive în state precum România, Ucraina, Norvegia şi Italia.

    La finalul anului trecut, un număr de 14 investitori, printre care se află AkademikerPension şi compania britanică Ardevora Asset Management, au cerut într-o scrisoare transmisă către  Wizz Air să permită formarea sindicatelor în companie. Informaţia, relatată de agenţia de presă Reuters, venea în contextul în care investitorii susţin că drepturile angajaţilor Wizz Air sunt încălcate. Aceştia au ameninţat că îşi retrag investiţia dacă oficialii Wizz nu le îndeplinesc cererile.

    Rădăcinile acestei situaţii vin din România, când, în 2014, 19 angajaţi ai Wizz Air din România au format sindicatul Aerolimit Professional, iar la scurtă vreme după aceea au fost concediaţi. O parte dintre angajaţi au contestat în instanţă decizia şi au câştigat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Mircea Constantin, însoţitor de zbor şi liderul de sindicat al Aerolimit Professional (sindicatul format în cadrul Wizz Air România), care a câştigat în instanţă şi care a fost reangajat, iar acum este şi reprezentantul în România al Flight Personnel Union (FPU), comunitatea angajaţilor din industria aviaţiei.

    În România lucrează circa 1.000 de angajaţi în cadrul Wizz Air în prezent. Oficialii companiei au precizat, într-un răspuns transmis către ZF la finalul anului trecut, că, în perioada de vârf a pandemiei, au trebuit să renunţe la aproximativ 1.000 de angajaţi din totalul celor 5.000, dar că totuşi i-au reangajat pe mulţi dintre aceştia şi au revenit la un efectiv de peste 5.000 de colegi în prezent. Wizz Air este listată la Bursa din Londra şi are o capitalizare de circa 5 miliarde de lire sterline (6,7 mld. dolari).

     

  • De ce contestă guvernul procentul de 9,4% din PIB convenit cu UE pentru pensii, de vreme ce nu a depăşit niciodată în cash acest procent

    ♦ România şi-a asumat prin PNRR să nu depăşească 9,4% din PIB pentru plata pensiilor, iar premierul Nicolae Ciucă spune că e puţin. Este corect să plafonezi ceva, de vreme ce, acel ceva, reprezintă o contribuţie de o viaţă activă a unui om?

    Problema pensiilor este complicată azi şi se va complica şi mai mult pe viitor. Pentru că sistemul de pesnii de tip PAYG (pay as you go) îi face pe pensionari dependenţi de numărul celor care contribuie la sistemul de pensii. În plus, pensia publică este şi o treabă politică, prin felul în care este calculat punctul de pensie. Are guvernul bani, mai trage de punctul de pensie, o creşte în funcţie de inflaţie, o majorează cu 50% din creşterea economică – povestea este că azi o creşte, mâine nu. Nu are bani, nu creşte nimic sau doar cu puţin, cum se întâmplă în acesta an, de pildă. La o inflaţie de 8%, pensiile ar trebui să crească, în 2022, în România cu 8%, plus jumătate din creşterea economică de aproape 7%. Adică peste 11%. Cresc pensiile cu 11%? Nici vorbă. Ci pe undeva la 4%.

    „Un angajat contribuie, de lungul vieţii, cu mult peste ceea ce primeşte la pensie. Problema României nu este că are prea mulţi pensionari, ci că are prea puţini angajaţi“, explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

    În 2019 (ultimele date publice ale Eurostat) pentru pensiile a 100 de oameni, media angajaţilor-contribuabili îm UE a fost de 169,2. În Bulgaria a fost de 133, în Ungaria de 168,9, în Polonia de 180,3. În România a fost de 109,6. Aceasta este prima problemă – nu numărul mare de pensionari, ci numărul mic de angajaţi. A doua problemă este cea a veniturilor statului. România adună la buget, din taxe şi impozite, echivalentul a 27% din PIB, faţă de o medie europeană de 40%. În aceste condiţii, arată Dumitru, realmente nu ai cum să dai mai mult şi faci ca Moromete: „Dacă n-am, n-am, de unde să-ţi plătesc foncierea?“

    Cei care au mai mult, dau mai mult. Italia plăteşte 16% din PIB pen­tru pensii, Franţa 15%, Spania 13%, Germania 12%. România? 7,8% în 2019 şi în jur de 8,8% anul trecut. Dar veniturile fiscale la buget ale tuturor acestor ţări, cu excepţia României, sar de 40% din PIB. România? 27%!

    Prin Planul de Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat faţă de Comisia Europeană să nu cheltuiască mai mult de 9,4% din PIB, anual, pentru pensii. Dacă era vorba de salarii, era de înţeles. Salariile la stat vin din taxe şi impozite. Dar aici, la pensii, vorbim de contribuţii, cum e şi numele sistemului: plăteşti azi pentru mai târziu.

    Premierului liberal nou instalat i se pare puţin procentul de 9,4% din PIB pentru pensii, ca şi cum ar avea în spate un sac cu bani, iar Comisia Europeană nu-l lasă să împartă banii săracilor. Şi ar vrea să „negocieze“. Ce să negociezi cu visteria goală? În ultimii 20 de ani România nu a depăşit niciodată pragul de 9,4% din PIB plătit pentru pensii. Pragul a fost atins în 2010, dar s-a întâmplat pentru că PIB-ul s-a prăbuşit sub criză iar pensiile a trebuit să fie plătite. În rest, pragul e undeva între 7 şi 8% din PIB- cam 8,8% anul trecut. Premierul Nicolae Ciucă a spus recent că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Săptămâna trecută, ministrul muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt „condamnaţi la sărăcie“.

    Problema nu este însă acest pro­cent, ci că procentul de venituri ale bu­ge­tului, ca pondere în PIB, este cel mai mic din UE (cu excepţia Irlandei care este un semiparadis fiscal, deci o po­veste dintr-un alt film). Nu poţi susţine un stat, nu poţi pretinde venituri înalte pentru salariaţi şi pentru pensionari, când, din 100 de lei cheltuiţi de stat, 27 de lei înseamnă împrumuturi.

    Desigur că pensiile sunt mici, o pensie înseamnă cam 40% din fostul salariu. Derizoriu.

    Soluţia? Mai mulţi contribuabili, spune Ionuţ Dumitru: „Nu sunt prea mulţi pensionari, ci prea puţini contribuabili la sistem. Şi, între cei care sunt, unii plătesc cât vor ei, alţii deloc. Nişe fiscale peste tot. De unde bani la buget? Şi de-ar fi un plafon de 9,4% din PIB pentru pensii, unde-i răul? PIB-ul creşte an de an. Înseamnă că, automat, şi pensiile ar creşte. Ai certitudinea că, an de an, pensiile cresc! Măcar atât!“

    Este nevoie de mai mulţi contributori, dar de unde? Natalitate este în scădere, emigraţia este în floare. Speranţa de viaţă în România este mai mică decât în UE, dar asta pentru noi socotim speranţa de viaţă la naştere, nu la pensie. Pentru că mortalitatea este mare în rândul celor mici. Speranţa de viaţă la pensie este însă în media europeană.

    Aşadar, problema nu este că poţi să dai sau nu un anume procent din PIB pentru pensii, ci dacă ai să dai acei bani cash, că procentele sunt praf în ochi.

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Radu Crăciun, APAPR şi preşedinte BCR Pensii: Plata pensiilor private – drumul spre iad este pavat cu intenţii bune

    Radu Crăciun, preşedinte Asociaţia Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi preşedinte BCR Pensii, scrie într-o opinie publicată pe blogul personal că săptămâna aceasta, una dintre temele dominante în spaţiul public a fost modul de plata a sumelor acumulate în conturile individuale ale pensiilor private Pilon 2.

    “Dezbaterea a fost legată de măsura în care participanţii ar trebui să aibă posibilitatea să îşi scoată toţi banii odată sau doar prin plăţi eşalonate lunar, similar pensiei publice. Şi vă propun să discutăm principiul, lăsând la o parte acea perioadă de 12 ani, care, din punctul meu de vedere, nu are niciun fundament”.

    Pentru un administrator de fonduri de pensii, modalitatea în care se vor plăti banii, suma unică sau eşalonat, este total irelevantă din perspectiva veniturilor sale. Aceasta deoarece plăţile eşalonate către participanţi vor fi făcute de către entităţi dedicate acestui proces, adaugă el.

    “În momentul în care un beneficiar de pensii private Pilon 2 va îndeplini condiţiile de vârstă pentru accesarea banilor, fondul de pensii va vira integral suma acumulată către entitatea plătitoare. Cu alte cuvinte, indiferent de cum se va face plata către beneficiar, pentru fondurile de pensii actuale plata va fi unică, către fondul specializat în plăţi. Acestea fiind spuse, sper că am lămurit faptul că nu există vreun interes financiar ascuns pentru promovarea plăţilor eşalonate”.

    Citiţi integral opinia lui Radu Crăciun AICI

     

  • Cum puteţi ieşi cu 3 ani mai repede la pensie fără să vă scadă pensia

    O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

    Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, federaţia sindicatelor din industria alimentară: „Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu li se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“.

    O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

    „În industria alimentară sunt multe domenii cu activitate sezonieră, unde se fac multe ore suplimentare. Spre exemplu: berea şi băuturile răcoritoare au trei-patru luni pe an o capacitate de producţie suplimentară, în sectorul legumelor şi fructelor sunt două-trei luni de forţă la recoltare şi procesare, în panificaţie şi în industria cărnii în perioada sărbătorilor există o capacitate de producţie mai mare. Din totalul celor 170- 180 de mii de angajaţi din industria alimentară, cât sunt în statistici, eu estimez că cel puţin jumătate sunt în această situaţie în care fac muncă suplimentară şi noi am propus ca această muncă suplimentară să fie luată în calcul atunci când se calculează vechimea pentru pensie“, a explicat pentru ZF Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Conform Codului muncii, munca suplimentară se poate compensa fie prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile de la efectuarea acesteia, fie prin acordarea unui spor la salariu, corespunzător duratei muncii suplimentare.

    „Dacă societatea nu poate să îmi dea timp liber corespunzător pentru că are activitate, atunci îmi plăteşte orele suplimentare, iar eu, pentru orele suplimentare, plătesc toate taxele statului român exact cum plătesc la salarii. Or, în condiţiile în care eu pentru orele suplimentare plătesc aceste taxe, de ce să nu se ia în calcul şi timpul de muncă pentru pensie? Eu fac orele suplimentare peste cele opt ore de muncă legale, iar pentru aceste ore efortul fizic al angajaţilor trebuie luat în calcul. Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Potrivit legii pensiilor din 2010, vârsta standard de pensionare în prezent este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Pentru a obţine pensie de la stat, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare (care înseamnă şi o pensie mai mare) este de 35 de ani. Dacă un angajat lucrează suplimentar câte o oră pe zi timp de opt ani (1 oră x 250 de zile lucrătoare x 8 ani), atunci el va mai câştiga un an de contribuţie la pensie (şi va avea nevoie de 34 de ani de vechime pentru un stagiu complet de cotizare, nu de 35 de ani, ca acum), dacă cerinţa sindicatelor din industria alimentară de includere a orelor suplimentare în vechimea pentru pensie devine lege, potrivit unui calcul al ZF.

    „Este necesară o reducere de la 65 de ani la bărbaţi, de exemplu, la 62 – 63 de ani a vârstei de pensionare pentru angajaţii care au lucrat suplimentar şi care au plătit contribuţii pentru această muncă suplimentară. Acest efort depus suplimentar trebuie recompensat, nu doar să ne ia contribuţiile, ci să ne lase să şi mai apucăm pensia“, a mai spus Frumosu.

    Sindalimenta a trimis această propunere şi către Ministerul Muncii, iar într-un răspuns consultat de ZF, Marius Budăi, actualul ministru al muncii, a spus: „Situaţiile în care se reduce vârsta standard de pensionare sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi nu au în vedere timpul de muncă, ci condiţiile în care se desfăşoară activitatea, unde gradul de expunere la factorii de risc profesional poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale şi la comportamente riscante în activitate. Legislaţia care guvernează sistemul public de pensii din România nu cuprinde reglementări referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada aferentă orelor de muncă prestate suplimentar peste programul normal de lucru. (…) Apreciez că propunerile dvs. aduc atingere principiilor care stau la baza sistemului public de pensii.“, arată un fragment din răspunsul transmis de ministrul muncii Marius Budăi către preşedintele Sindalimenta.

    „Cred că domnul ministru nu a înţeles despre ce e vorba sau pur şi simplu a semnat un răspuns făcut de angajaţii săi, care nu cunosc activitatea economică din industria alimentară, din construcţii sau din industria auto, unde sunt prestate foarte multe ore suplimentare. De aceea, o să îi solicităm o întâlnire“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Într-un răspuns transmis în urma unei solicitări ZF, Inspecţia Muncii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, care are, printre altele, rolul de a sancţiona angajatorii care nu îi recompensează pe angajaţii care muncesc suplimentar (fie cu timp liber, fie cu bani), a spus că „nu deţine informaţii privind evidenţa orelor suplimentare prestate de angajaţi“. Şi atunci, cum îi verifică şi sancţionează pe angajatorii care nu şi-au respectat obligaţiile faţă de angajaţii care au muncit suplimentar?

  • O idee care ar putea revoluţiona sistemul de pensii: angajaţii care au efectuat ore suplimentare să se pensioneze cu 2-3 ani mai repede

    Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, federaţia sindicatelor din industria alimentară: „Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu li se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“.

    O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

    „În industria alimentară sunt multe domenii cu activitate sezonieră, unde se fac multe ore suplimentare. Spre exemplu: berea şi băuturile răcoritoare au trei-patru luni pe an o capacitate de producţie suplimentară, în sectorul legumelor şi fructelor sunt două-trei luni de forţă la recoltare şi procesare, în panificaţie şi în industria cărnii în perioada sărbătorilor există o capacitate de producţie mai mare. Din totalul celor 170- 180 de mii de angajaţi din industria alimentară, cât sunt în statistici, eu estimez că cel puţin jumătate sunt în această situaţie în care fac muncă suplimentară şi noi am propus ca această muncă suplimentară să fie luată în calcul atunci când se calculează vechimea pentru pensie“, a explicat pentru ZF Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Conform Codului muncii, munca suplimentară se poate compensa fie prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile de la efectuarea acesteia, fie prin acordarea unui spor la salariu, corespunzător duratei muncii suplimentare.

    „Dacă societatea nu poate să îmi dea timp liber corespunzător pentru că are activitate, atunci îmi plăteşte orele suplimentare, iar eu, pentru orele suplimentare, plătesc toate taxele statului român exact cum plătesc la salarii. Or, în condiţiile în care eu pentru orele suplimentare plătesc aceste taxe, de ce să nu se ia în calcul şi timpul de muncă pentru pensie? Eu fac orele suplimentare peste cele opt ore de muncă legale, iar pentru aceste ore efortul fizic al angajaţilor trebuie luat în calcul. Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Potrivit legii pensiilor din 2010, vârsta standard de pensionare în prezent este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Pentru a obţine pensie de la stat, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare (care înseamnă şi o pensie mai mare) este de 35 de ani. Dacă un angajat lucrează suplimentar câte o oră pe zi timp de opt ani (1 oră x 250 de zile lucrătoare x 8 ani), atunci el va mai câştiga un an de contribuţie la pensie (şi va avea nevoie de 34 de ani de vechime pentru un stagiu complet de cotizare, nu de 35 de ani, ca acum), dacă cerinţa sindicatelor din industria alimentară de includere a orelor suplimentare în vechimea pentru pensie devine lege, potrivit unui calcul al ZF.

    „Este necesară o reducere de la 65 de ani la bărbaţi, de exemplu, la 62 – 63 de ani a vârstei de pensionare pentru angajaţii care au lucrat suplimentar şi care au plătit contribuţii pentru această muncă suplimentară. Acest efort depus suplimentar trebuie recompensat, nu doar să ne ia contribuţiile, ci să ne lase să şi mai apucăm pensia“, a mai spus Frumosu.

    Sindalimenta a trimis această propunere şi către Ministerul Muncii, iar într-un răspuns consultat de ZF, Marius Budăi, actualul ministru al muncii, a spus: „Situaţiile în care se reduce vârsta standard de pensionare sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi nu au în vedere timpul de muncă, ci condiţiile în care se desfăşoară activitatea, unde gradul de expunere la factorii de risc profesional poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale şi la comportamente riscante în activitate. Legislaţia care guvernează sistemul public de pensii din România nu cuprinde reglementări referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada aferentă orelor de muncă prestate suplimentar peste programul normal de lucru. (…) Apreciez că propunerile dvs. aduc atingere principiilor care stau la baza sistemului public de pensii.“, arată un fragment din răspunsul transmis de ministrul muncii Marius Budăi către preşedintele Sindalimenta.

    „Cred că domnul ministru nu a înţeles despre ce e vorba sau pur şi simplu a semnat un răspuns făcut de angajaţii săi, care nu cunosc activitatea economică din industria alimentară, din construcţii sau din industria auto, unde sunt prestate foarte multe ore suplimentare. De aceea, o să îi solicităm o întâlnire“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Într-un răspuns transmis în urma unei solicitări ZF, Inspecţia Muncii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, care are, printre altele, rolul de a sancţiona angajatorii care nu îi recompensează pe angajaţii care muncesc suplimentar (fie cu timp liber, fie cu bani), a spus că „nu deţine informaţii privind evidenţa orelor suplimentare prestate de angajaţi“. Şi atunci, cum îi verifică şi sancţionează pe angajatorii care nu şi-au respectat obligaţiile faţă de angajaţii care au muncit suplimentar?

  • A început tipărirea taloanelor de pensie aferente lunii ianuarie 2022. Ce majorări se aplică

    Ministrul Muncii Marius Budăi a anunţat vineri pe pagina sa de Facebook că a început tipărirea taloanelor de pensie pentru ianuarie 2022, prima lună cu măriri.

    Coaliţia de guvernare a decis la începutul lunii ca punctul de pensie să crească la 1.586 de lei, iar indemnizaţia socială minimă de la 800 lei la 1000 lei. În plus, în luna ianuarie pensionarii cu venituri mai mici de 1600 de lei vor primii un ajutor suplimentar.

    „Acum, în Ajun de Crăciun, vreau să-i asigur pe părinţii şi bunicii noştri că, în luna ianuarie, pensiile se vor plăti la noile valori majorate. Se tipăresc taloanele de pensie aferente lunii ianuarie a anului 2022, care conţin mărirea pensiei minime, cu 25%, la 1.000 de lei, mărirea valorii punctului de pensie la 1.586 de lei, dar şi acordarea ajutorului financiar pentru seniorii României care au valoarea pensiei mai mică sau egală cu 1.600 de lei, până la concurenţa sumei de 2.200 de lei!”, a scris Marius Budăi pe Facebook.

    Pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi un ajutor. Astfel, dacă un pensionar are o pensie de 1.000 de lei, acesta va primi în ianuarie un ajutor de 1.200 de lei, astfel încât să ajungă la suma de 2.200 de lei.

    Dacă pensia este de 1.200 de lei, pensionarul va primi 1.000 de lei. La o pensie de 1.600 de lei, ajutorul va fi de 600 de lei.

  • Buget 2022. Ministrul Muncii, primeşte 57 de mld. de lei, în creştere cu 7% faţă de 2021. Pensiile înseamnă 41 de miliarde de lei şi impactul bugetar al creşterii pensiilor este estimat la aproape 5 mld. de lei

    Propunerea de alocare bugetară pentru Ministerul Muncii, care  administrează cea mai mare parte a plăţii pensiilor, este de 57 de mld. de lei, o creştere de 7% faţă de cât a cheltuit în 2021. Cheltuiala cu pensiile ar urma să fie de 41,1 mld. de lei, în creştere cu 4,9 mld. de lei faţă de  cât este estimată cheltuiala cu pensiile în 2021.

    Guvernul merge pe o creştere economică reală  de 4,6% în 2022, până la un PIB de 1.317 mld. de lei. Astfel, veniturile statului ar urma să se majoreze la 440 mld. lei în 2022, cu 13% faţă de veniturile de 388 de mld. de lei estimate de Finanţe pentru 2021. În aceeaşi vreme, cheltuielile vor fi de 517 mld. lei, o creştere de 11% faţă de 2021. În consecinţă, deficitul bugetar va scădea, de la 83 de mld. de lei în 2021 la 77 mld. lei în 2022, adică la 5,84% din PIB-ul prognozat. Inflaţia au urma să fie, în medie, de 6,5% în 2022.

     

  • Ministrul Muncii: peste 120 de zile vom prezenta un calendar privind recalcularea pensiilor

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că peste 120 de zile guvernanţii vor prezenta un calendar privind recalcularea pensiilor. Procedura are legătură cu implementarea PNRR, a precizat Budăi.

    Ministrul Muncii a spus că termenul de 120 de zile a fost stabilit pentru a permite organizarea unor licitaţii privind recalcularea pensiilor.

    „A fost asumat prin PNRR, sunt două licitaţii… să aşteptăm procedurile să se deruleze… Am stabilit un interval de 120 de zile pentru a prezenta un calendar în funcţie de cele asumate prin PNRR”, a declarat ministrul Marius Budăi.

    Ministrul Muncii a refuzat să spună care este planul Guvernului privind modificarea punctului de pensie în viitorul apropiat.

    „Treptat vom anunţa ce se va întâmpla, să anunţ acum nu este corect, o să anunţăm”, a precizat Budăi.

    Declaraţiile au fost făcute miercuri, la finalul şedinţei de Guvern.