Tag: pamant

  • Insula nelocuibilă de pe Pământ care are o climă asemănătoare cu cea de pe planeta Marte – GALERIE FOTO

    Insula Devon se află în Golful Baffin, aparţinând Arhipelagului Arctic Canadian. Este cea mai mare insulă nelocuită de pe Pământ, având o suprafaţă de 55.000 km2 . Solul rămâne îngheţat pe tot parcursul anului, în cea mai mare parte a insulei, iar stratul de gheaţă are o grosime de aproximativ 500 – 700 de metri. Doar pentru o perioadă scurtă, de 45-50 de zile, în timpul verii, zăpada se topeşte în zonele sudice ale insulei, unde temperaturile ajung  8° C. Temperatura medie anuală este de -16 ° C . Cu alte cuvinte, Insula Devon este un loc pustiu, lipsit de plante sau animale, dominat doar roci îngheţate.

    Pentru oamenii de ştiinţă zona este un loc extrem de interesant. Decorul său pustiu şi clima aspră din timpul scurtei veri sunt foarte asemănătoare cu condiţiile de pe Marte. Aici, încă din anul 2001, un grup de oameni care lucrează la un proiect internaţional de cercetare numit Mars Proiectul Haughton ( HMP ), studiază modul în care exploratorii umani s-ar putea adapta vieţii de pe planeta roşie.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Marţienii la muzeu

    După ce au invadat diverse părţi ale lumii în literatură şi filme, mai nou marţienii au ajuns la un muzeu de artă din Boston. Muzeul Isabella Stewart Gartner din Boston prezintă povestea colonizării Pământului de către marţieni sub forma unei picturi murale realizate pe unul din pereţii exteriori ai instituţiei de către artistul Maurizio Cannavacciulo, scrie Boston Globe.

    Intitulată ”Prelegere despre istoria marţiană„, lucrarea înfăţişează un profesor pământeano-marţian cu multe braţe care vorbeşte publicului, iar cei care vor să vadă ce are de spus acesta vor avea prilejul să afle cu începere de pe 28 iunie şi până pe 9 ianuarie 2017.

  • Cele mai izolate locuri de pe Pământ – GALERIE FOTO

    Există locuri în care este extrem de dificil să poţi ajunge. Unele dintre ele se află la capătul Pământului, în timp ce altele se găsesc în locuri în care simpla intenţie de a ajunge este sinonimă cu aventură extremă.

    Mai jos vă prezentăm o listă a unor astfel de destinaţii extreme.

    1. La Rinconada, Peru 

    La Rinconada este oraşul situat la cea mai mare altitudine din lume, 5.200 metri deasupra nivelui mării. Oraşelul este situat pe un gheţar permanent şi poate fi atins doar cu o maşină rezistentă de teren, pe un traseu foarte dificil. Majoritatea locuitorilor lucrează în mina de aur din apropiere.

    2.  Statia McMurdo, Antartica

    O aşezare de la capătul lumii, şi asta pentru că nu există o altă localitate la care se ajunge mai dificil decât staţia de cercetare McMurdo din Antarctica. Casa a 1.200 de oameni de ştiinţă şi muncitori, McMurdo a devenit un veritabil oraşel odată cu ridicarea unui mic aeroport şi dotarea staţiei cu 3 avioane.

    3.Peninsula Cape York

    Peninsula Cape York, din nordul Australiei, este unul dintre cele mai primitive şi mai nedezvoltate locuri de pe Terra. Populaţia de aproximativ 18.000 de oameni este formată, aproape complet, din aborigeni, singurul mod în care se poate ajunge la ei fiind un veritabil safari cu o maşina de teren sau cu elicopterul. În plus, drumul catre Cape Yok este închis, pe durata sezonului ploios.

    4.  Ittoqqortoormiit, Groenlanda

    Ittoqqortoormiit este o localitate în care pescuitul şi, ocazional, vânătoarea balenelor, focilor şi a urşilor polari reprezintă ocupaţiile principale ale celor aproximativ 500 de persoane care locuiesc aici. 

    5. Motuo, China

    Considerata ultima zona din China unde nu există străzi sau drumuri, Motuo este o regiune tibetană încă neatinsă de lumea modernă. Nu mai putin de 10% dintre toate plantele din China se regasesc, în stare salbatică, în acest loc. Autorităţile chineze au investit zeci de milioane de dolari în construirea unor strazi către Motuo dar toate proiectele au fost abandonate din cauza  solului instabil.

    6. Tristan da Cunha

    Tristan da Cunha, micul arhipelag situat in sudul Oceanului Atlantic, poate fi considerat  cel mai izolat loc de pe Terra. 2,816 de kilometri îl desparte de Africa de Sud, cel mai apropiat punct, şi 3.360 de kiloemtri de coasta Americii de Sud.Tristan da Cunha are o populaţie totală de 271 de locuitori, cei mai mulţi dintre ei fiind descendenţi ai marinarilor britanici care au rămas pe insule în anii 1800. Astăzi, ei supravieţuiesc din pescuit şi o agricultură rudimentară. Relieful a facut imposibilă construcţia unui aeroport, singura legătură a oamenilor de aici cu restul lumii fiind o navă britanică ce lega Tristan da Cunha de Africa de Sud. Cum aceasta a fost scoasă din uz, unica modalitate de a pleca sau o sosi în acest mărunt arhipelag o reprezintă vasele de pescuit oceanic.

  • Ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă oamenii ar dispărea? Acest VIDEO arată scenele terifiante ce ar urma

    În cazul în care oamenii vor dispărea de pe faţa Pământului, ce s-ar întâmpla cu planeta noastră?

    Conform unui scenariu, nu va dura mult până Pământul să va ”reseta” singur, dar procesul va fi unul terifiant. În numai câteva ore, cele mai multe dintre lumini s-ar stinge, iar în câteva luni, dezastrele nucleare ar lovi întreaga planetă.

    După mii de ani, singura dovadă a existenţei noastre ar fi rămăşiţele unor structuri de piatră ale Marelui Zid Chinezesc sau Muntele Rushmore.

    Canalul YouTube #Mind Warehouse a creat un video în care ilustrează aceste consecinţe. Videoclipul a unit între ele secvenţele video create de National Geographic.

    Să ne imaginăm ce se va întâmpla dacă oamenii vor dispărea de pe pământ:

    Câteva ore mai târziu: majoritatea luminilor din întreaga lume se vor opri, deoarece centralele electrice nu vor mai funcţiona fară combustibil. Panourile solare ar ajunge în cele din urmă să stea acoperite de praf. Singurele centrale care ar continua să genereze energie ar fi centrale hidroelectrice.

    Două sau trei zile mai târziu: sistemele subterane de cale ferate ar fi inundate, deoarece pompele de menţinere a apei s-ar opri din lucru.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum vrea o ardeleancă să creeze locuri de muncă în spaţiu

     O cercetătoare din România, Ioana Cozmuţa, lucrează la centrul din Silicon Valley al Agenţiei Spaţiale Americane NASA la un proiect care vizează integrarea orbitei Pământului în viaţa noastră de zi cu zi, astfel încât generaţiile viitoare să ajungă să lucreze în spaţiul cosmic.

    Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA

    Ioana Cozmuţa s-a născut la Baia Mare şi a absolvit Facutatea de Fizică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Intenţiona să se facă jurnalistă, la fel ca tatăl ei, dar a ales o altă profesie, fizica, pentru ca în final să ajungă să lucreze la Space Portal (Portalul Spaţial) al centrului de cercetare NASA Ames din Silicon Valley în SUA, fiind o specialistă recunoscută la nivel internaţional în domeniul microgravitaţiei.

    Crescută în comunism ca într-o ”bulă de săpun”, după cum mărturiseşte, Ioana Cozmuţa s-a întrebat ce este dincolo de graniţele ţării, aşa că, după absolvirea facultăţii de la Cluj-Napoca, a plecat în Olanda pentru doctorat.

    ”M-a motivat întotdeauna curiozitatea, am vrut să învăţ, să descopăr lumea şi în acelaşi timp să creez lucruri de valoare. Am învăţat limba olandeză, lucru pentru care am fost apreciată, şi am făcut multe experimente, lucrând în cadrul unui institut de fizică nucleară. M-a interesat îndeosebi ce se întâmplă la nivel atomic în interiorul materiei, cum poţi să creezi modele la scara moleculară pentru a putea prezice anumite proprietăţi”, a declarat aceasta corespondentului MEDIAFAX.

    Realizând că munca de laborator îi ocupă tot timpul, că lucrează într-un mediu cu radiaţii, s-a decis să se reprofileze pe partea computaţională.

    ”Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA, faptul că lucrez acolo este pură întâmplare. Din Olanda am plecat în SUA, pentru a învăţa technici de chimie computaţională la Caltech. Apoi m-am mutat la Stanford în centrul de tehnologie genomică, de unde am lucrat pe un proiect de nanotehnologie cu NASA, după care m-am transferat la centrul de cercetare pe care NASA îl are în Silicon Valley”, îşi aminteşte cercetătoarea.

    Mă preocupă cum putem integra orbita Pământului în viaţa noastră de zi cu zi.

    A evoluat în cadrul agenţiei astfel încât în anul 2012 s-a deschis oportunitatea de a lucra la un proiect privind democratizarea spaţiului din perspectiva parteneriatelor public-privat, proiect ce abordează teme privind Staţia Spaţială Internaţională (SSI), mediul de gravitaţie redusă, identificarea oportunităţilor cât şi a barierelor existente, aplicaţii terestre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea o ardeleancă care lucrează la NASA să creeze locuri de muncă în spaţiu

     O cercetătoare din România, Ioana Cozmuţa, lucrează la centrul din Silicon Valley al Agenţiei Spaţiale Americane NASA la un proiect care vizează integrarea orbitei Pământului în viaţa noastră de zi cu zi, astfel încât generaţiile viitoare să ajungă să lucreze în spaţiul cosmic.

    Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA

    Ioana Cozmuţa s-a născut la Baia Mare şi a absolvit Facutatea de Fizică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Intenţiona să se facă jurnalistă, la fel ca tatăl ei, dar a ales o altă profesie, fizica, pentru ca în final să ajungă să lucreze la Space Portal (Portalul Spaţial) al centrului de cercetare NASA Ames din Silicon Valley în SUA, fiind o specialistă recunoscută la nivel internaţional în domeniul microgravitaţiei.

    Crescută în comunism ca într-o ”bulă de săpun”, după cum mărturiseşte, Ioana Cozmuţa s-a întrebat ce este dincolo de graniţele ţării, aşa că, după absolvirea facultăţii de la Cluj-Napoca, a plecat în Olanda pentru doctorat.

    ”M-a motivat întotdeauna curiozitatea, am vrut să învăţ, să descopăr lumea şi în acelaşi timp să creez lucruri de valoare. Am învăţat limba olandeză, lucru pentru care am fost apreciată, şi am făcut multe experimente, lucrând în cadrul unui institut de fizică nucleară. M-a interesat îndeosebi ce se întâmplă la nivel atomic în interiorul materiei, cum poţi să creezi modele la scara moleculară pentru a putea prezice anumite proprietăţi”, a declarat aceasta corespondentului MEDIAFAX.

    Realizând că munca de laborator îi ocupă tot timpul, că lucrează într-un mediu cu radiaţii, s-a decis să se reprofileze pe partea computaţională.

    ”Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA, faptul că lucrez acolo este pură întâmplare. Din Olanda am plecat în SUA, pentru a învăţa technici de chimie computaţională la Caltech. Apoi m-am mutat la Stanford în centrul de tehnologie genomică, de unde am lucrat pe un proiect de nanotehnologie cu NASA, după care m-am transferat la centrul de cercetare pe care NASA îl are în Silicon Valley”, îşi aminteşte cercetătoarea.

    Mă preocupă cum putem integra orbita Pământului în viaţa noastră de zi cu zi.

    A evoluat în cadrul agenţiei astfel încât în anul 2012 s-a deschis oportunitatea de a lucra la un proiect privind democratizarea spaţiului din perspectiva parteneriatelor public-privat, proiect ce abordează teme privind Staţia Spaţială Internaţională (SSI), mediul de gravitaţie redusă, identificarea oportunităţilor cât şi a barierelor existente, aplicaţii terestre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Everest NU mai este cel mai înalt munte din lume. Cercetătorii au descoperit şi alte ”înălţimi”

    La întrebarea care este cel mai înalt munte din lume? Toţi vor răspunde Everest, dar acest lucru pare să nu fie tocmai adevărat.

    Cu o înălţime de 8.848 metri deasupra nivelului mării, Everestul este depăşit de alte vârfuri înalte. Dacă e să măsurăm această distanţă de la centrul Pământului, prin crusta ridicată din apropierea Ecuatorului, un alt vârf este de departe “cel mai înalt munte”.

    Totodată, un vulcan adormit de pe insula Hawaii întrece Everestul.

    Vezi aici de ce Everest NU mai este cel mai înalt munte din lume. Cercetătorii au descoperit şi alte ”înălţimi”

  • Insula nelocuibilă de pe Pământ care are o climă asemănătoare cu cea de pe planeta Marte – GALERIE FOTO

    Insula Devon se află în Golful Baffin, aparţinând Arhipelagului Arctic Canadian. Este cea mai mare insulă nelocuită de pe Pământ, având o suprafaţă de 55.000 km2 . Solul rămâne îngheţat pe tot parcursul anului, în cea mai mare parte a insulei, iar stratul de gheaţă are o grosime de aproximativ 500 – 700 de metri. Doar pentru o perioadă scurtă, de 45-50 de zile, în timpul verii, zăpada se topeşte în zonele sudice ale insulei, unde temperaturile ajung  8° C. Temperatura medie anuală este de -16 ° C . Cu alte cuvinte, Insula Devon este un loc pustiu, lipsit de plante sau animale, dominat doar roci îngheţate.

    Pentru oamenii de ştiinţă zona este un loc extrem de interesant. Decorul său pustiu şi clima aspră din timpul scurtei veri sunt foarte asemănătoare cu condiţiile de pe Marte. Aici, încă din anul 2001, un grup de oameni care lucrează la un proiect internaţional de cercetare numit Mars Proiectul Haughton ( HMP ), studiază modul în care exploratorii umani s-ar putea adapta vieţii de pe planeta roşie.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Insula nelocuibilă de pe Pământ care are o climă asemănătoare cu cea de pe planeta Marte – GALERIE FOTO

    Insula Devon se află în Golful Baffin, aparţinând Arhipelagului Arctic Canadian. Este cea mai mare insulă nelocuită de pe Pământ, având o suprafaţă de 55.000 km2 . Solul rămâne îngheţat pe tot parcursul anului, în cea mai mare parte a insulei, iar stratul de gheaţă are o grosime de aproximativ 500 – 700 de metri. Doar pentru o perioadă scurtă, de 45-50 de zile, în timpul verii, zăpada se topeşte în zonele sudice ale insulei, unde temperaturile ajung  8° C. Temperatura medie anuală este de -16 ° C . Cu alte cuvinte, Insula Devon este un loc pustiu, lipsit de plante sau animale, dominat doar roci îngheţate.

    Pentru oamenii de ştiinţă zona este un loc extrem de interesant. Decorul său pustiu şi clima aspră din timpul scurtei veri sunt foarte asemănătoare cu condiţiile de pe Marte. Aici, încă din anul 2001, un grup de oameni care lucrează la un proiect internaţional de cercetare numit Mars Proiectul Haughton ( HMP ), studiază modul în care exploratorii umani s-ar putea adapta vieţii de pe planeta roşie.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Rusia testeaza Satana 2, arma care ar putea sterge de pe fata pamantului o tara intreaga

    Rusia se pregateste sa testeze o arma nucleara ce are capacitatea de a distruge un stat de marimea Texasului sau a Frantei in doar cateva secunde. Satana 2 este atat de peformanta incat trece neobservata de radare.

    Arma, denumita oficial RS-28 Sarmat, care o va inlocui pe mai batrana sa colega R-36M, si-a primit porecla de Satana 2 de la oficialii NATO, dupa cum relateaza Mirror. Are o raza de actiune de 10.000 de kilometri, ceea ce inseamna ca poate atinge orice tinta din Europa si chiar si de pe ambele coaste ale Americii, si va dispunde de pana la 12 focoase.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro