BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Costurile de indatorare au crescut. Romania, in topul tarilor cu risc de faliment

    In clasamentul la zi al statelor cu cea mai mare probabilitate
    de intrare in incapacitate de plata, Romania se claseaza pe locul
    opt din 10 in functie de valoarea curenta a CDS (costul
    contractului de asigurare impotriva incapacitatii de plata),
    conform datelor CMA Data Vision. Aceasta valoare se actualizeaza
    insa zilnic, in functie de evolutia increderii investitorilor.

    Pe piata externa, in loc sa plateasca o dobanda anuala de circa
    50 de milioane de euro pentru un imprumut de un miliard de euro
    (cum este cazul cu eurobondurile din martie), statul ar fi nevoit
    sa plateasca acum 70 de milioane de euro.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Pariati pe euro! De ce nu?

    Euro a ajuns miercuri in Asia la un nou record negativ – 1,2143
    dolari, cel mai scazut nivel din aprilie 2006, insa si-a revenit
    ulterior, iar in tranzactiile de la New York a inchis la 1,2429.
    Joi, la deschiderea burselor din Asia, fluctuatiile
    au continuat    : cresterea a aparut pur si simplu in urma zvonului
    ca Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni pe piata ca sa
    stopeze declinul accelerat al monedei, iar scaderea a fost cauzata
    de vanzarile de active legate de euro, in contextul fugii de risc a
    fondurilor de investitii.

    Deprecierea euro are drept cauza temerea de o incetinire a
    cresterii economice in eurozona, insa pietele financiare se
    comporta irational, a comentat Jean-Claude
    Juncker    , presedintele Eurogrupului (grupul ministrilor de
    finante ai eurozonei). “Exista asteptari de incetinire a cresterii
    in zona euro, din cauza eforturilor noastre de a reduce deficitele.
    Exista o anumita reticenta in a crede ca Grecia poate depasi criza
    actuala. Nu cred insa ca pietele se comporta intr-un mod rational”,
    a spus Juncker.

    Eticheta de irationalitate nu e fara temei. De-a lungul
    ultimelor luni, pietele au trecut de la un motiv la altul de a
    paria pe un deznodamant nefericit in zona euro. Mai intai a fost
    temerea ca Grecia va cadea, iar dupa ce UE si FMI au intervenit cu
    creditul de 110 miliarde pentru Atena, au luat in vizor alte state
    din zona euro, pana ce UE si FMI au anuntat, la 9 mai, mecanismul
    de sustinere de 750 de miliarde de euro, capabil sa faca fata si
    nevoilor altor tari cu probleme. In acelasi timp, pietele au
    inceput sa speculeze ca ar putea aparea la nivelul bancilor o criza
    de lichiditate similara celei de la momentul falimentului Lehman
    Brothers din 2008, aproape silind BCE sa intervina pe piata si sa
    cumpere obligatiuni ca sa previna o penurie de bani.

    Ironia face ca noile teme de speculatie intorc pe dos exact ceea
    ce investitorii cereau inainte de 9 mai: interventia BCE, salutata
    atunci, o considera acum drept o dovada ca banca si-a pierdut
    credibilitatea (pentru ca reglementarile zonei euro nu permit decat
    in caz exceptional interventia directa cu mijloace monetare in
    apararea unui stat membru), iar pachetul de 750 de milioane de
    euro, conditionat de restrictii fiscale dure, il considera drept un
    mod de a frana cresterea economica si de a impovara si mai tare cu
    datorii tarile cu probleme (Grecia si grupul celorlalte “PIIGS” –
    Spania, Portugalia, Irlanda, Italia).

    “ASTA E ISTERIE MORALISTA”

    Comentariul lui Juncker despre irationalitatea pietelor a fost
    sustinut de ministrul german de finante
    Wolfgang Schaeuble    , care s-a declarat “convins ca pietele sunt
    realmente in afara oricarui control. Avem nevoie de reglementari cu
    adevarat eficiente, de un mecanism de piata care sa functioneze
    corect”.

    Inevitabil insa, orice incercare de a limita speculatiile pe
    piata duce la o noua escaladare a “irationalitatii”. Cea mai noua
    dovada in acest sens a venit dupa decizia de marti a Berlinului de
    a interzice tranzactiile cu “naked short selling” pe actiunile
    bancilor germane, pe obligatiuni emise de tari din zona euro si pe
    CDS-uri (contracte de asigurare contra nerambursarii unui credit).
    “Naked short selling” reprezinta pariurile pe scaderea unor
    titluri, facute in conditiile in care traderul vinde titluri pe
    care nu numai ca nu le are, dar nici nu s-a asigurat ca are de unde
    sa le imprumute. Acest tip de tranzactii a fost interzis in 2008 si
    de Rezerva Federala a SUA, intrucat potentialul lor speculativ a
    contribuit din plin la caderea pe rand a bancilor in acel an,
    culminand cu Lehman Brothers.

    Pentru autoritatile germane, decizia a fost un inceput al
    planului lor de impunere a unor reglementari noi pe pietele
    financiare; pentru investitori insa, mai ales pentru fondurile
    speculative, masura a starnit iritare si a stat la baza caderii de
    miercuri a monedei europene si a majoritatii pietelor de actiuni.
    Reprezentantii fondurilor au umplut presa, indeosebi cea americana, cu
    declaratii alarmiste, cu amenintari ca vor iesi de pe activele
    riscante (inclusiv de pe euro adica) si cu acuzatii ca Germania
    dinamiteaza stabilitatea pietei europene (desi in realitate
    tranzactiile “naked selling” reprezinta numai o mica parte din
    tranzactiile totale).

    “Asta e isterie moralista”, a zis
    Charles Dumas    , director de cercetare la firma de consultanta
    Lombard Street Research. “Daca Angela Merkel incepe sa preseze
    pentru o extindere a interdictiei in toata Europa, aceasta va
    insemna o groaza de necazuri.”

    “Este sarcina noastra istorica. Daca euro cade, cade si Europa”,

    motivase Merkel    , incriminand direct pietele financiare
    “distructive”. “Euro e in pericol. Daca nu evitam acest pericol,
    consecintele pentru Europa sunt incalculabile si consecintele in
    afara Europei sunt incalculabile.” Inutil de spus ca insasi aceasta
    declaratie a contribuit la valurile de vanzari de euro si la
    caderea monedei europene: intai, fiindca Angela Merkel a spus ca
    tara ei e gata sa actioneze chiar de una singura, fara sprijinul
    partenerilor europeni; apoi pentru ca – cel putin pana vineri, cand
    ministrii de finante europeni vor discuta planul de masuri propus
    de cancelarul german – Germania e chiar singura, intrucat nici
    Franta, nici alte tari din zona euro nu vor deocamdata sa-i urmeze
    exemplul.

    UN PIC DE RATIUNE

    In tot acest concert furios, in mod surprinzator apar si cateva
    voci linistite, care cauta sa castige de pe urma euro pariind
    contra curentului.

  • Grecia isi plateste obligatiunile ajunse la scadenta, pietele raman sub presiune

    “Am platit toata suma, fara nicio problema”, a declarat Frangiskos Dasiras, manager in cadrul agentiei.

    In aceasta saptamana, Grecia a primit prima transa, de 20 de
    miliarde de euro, din pachetul de credite pe trei ani de 110
    miliarde de euro de la UE si FMI.

    Pentru tot anul 2010, volumul total al obligatiunilor care ajung
    la scadenta se ridica la aproximativ 54 de miliarde de euro. In
    martie, economistii Commerzbank estimau volumul obligatiunilor
    angajate de Grecia, indiferent de momentul scadentei, la 290 de
    miliarde de euro, respectiv mai mult de dublu fata de cel al bancii
    americane Lehman Brothers inainte de faliment, in septembrie
    2008.

    “EURO ESTE IN PERICOL”

    La bursa din Atena, majoritatea actiunilor au cazut insa
    miercuri, in linie cu evolutia slaba a burselor din Europa si SUA,
    determinata de decizia de marti a Germaniei de a interzice
    operatiunile speculative de “naked short selling” (cand traderii se
    angajeaza in vanzarea de actiuni, cu scopul de a le rascumpara mai
    tarziu cu profit, nu numai inainte de a le imprumuta, dar si
    inainte de a se asigura ca au cum sa le imprumute; folosirea
    agresiva a acestei practici a dus la prabusirea actiunilor Lehman
    Brothers in 2008).

    Explicatia pentru scaderea pietelor a formulat-o Greg
    Gibbs    , strateg pentru tranzactiile valutare al RBS din Sydney:
    “Interdictia creeaza impresia ca autoritatile percep probleme mai
    mari decat ceea ce apare acum la suprafata, iar aceasta stimuleaza
    nervozitatea si teama”. Gibbs adauga ca “daca nu mai ai voie sa
    vinzi obligatiuni si actiuni in Europa, atunci nu mai ai ce face
    decat sa vinzi euro ca sa-ti exprimi perceptia negativa”, ceea ce
    echivaleaza cu o promisiune clara ca moneda euro va fi si de acum
    incolo supusa presiunilor de vanzare din partea investitorilor.

    Miercuri, euro a scazut la 1,2199 dolari, fata de 1,22 la
    inchiderea de marti de la New York.

    Derek Halpenny, strateg pentru tranzactiile
    valutare la Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ din Londra, merge cu
    sugestia mai departe si se intreaba daca nu cumva Berlinul a impus
    interdictia fiindca se tem pentru bancile din Germania, a caror
    expunere pe Grecia, Spania, Irlanda si Portugalia in 2009 a fost
    estimata de Banca Reglementelor Internationale la 514 miliarde de
    euro, mai mare decat a oricaror alte banci din zona euro.
    “Investitorii se intreaba daca autoritatile germane nu vad ceva ce
    noi nu vedem inca, asa incat cauta sa impiedice vanzarea
    speculativa de actiuni ale acestor banci.”

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri ca “euro
    este in pericol” si a cerut actiuni urgente din partea UE de a
    stopa “extorcarea” practicata pe pietele financiare. Ea a spus ca
    UE are nevoie de un cadru care sa poata reglementa comportamentul
    fiscal al statelor membre si, la nevoie, sa poata administra
    insolventa acestora.

    BANCILE GRECESTI IN VIZOR

    Bursa din Atena a scazut cu 2,98%, cele mai afectate fiind
    companiile listate din sectorul financiar (4,39%),in special
    Piraeus Bank, Eurobank si Alpha Bank.

    Intr-un raport difuzat miercuri, brokerii de la Bank
    of America-Merrill Lynch     au redus tinta de pret pentru
    actiunile bancilor grecesti, luand in considerare perspectiva de
    profit si de costuri a acestora, precum si majorarea provizioanelor
    si climatul de fiscalitate crescuta din Grecia. Tinta de pret
    pentru Alpha Bank s-a redus de la 9,8 euro la 7,1 euro, iar pentru
    National Bank of Greece (NBG) de la 24 la 16 euro, insa
    recomandarea de cumparare a fost pastrata. BofA-ML noteaza ca, fata
    de alte banci grecesti, Alpha Bank si NBG au rate de adecvare a
    capitalului mai bune, iar NBG are avantajul unei diversificari mai
    bune a afacerilor, gratie operatiunilor din Turcia.

    Pentru Eurobank si Piraeus, recomandarea s-a schimbat de la
    “buy” la “neutral”, iar tinta de pret pentru Piraeus a scazut de la
    9,4 euro la 6 euro. “Piraeus are o profitabilitate sub medie,
    calculat inainte de provizioane, si o capitalizare de baza mai
    redusa decat Alpha Bank sau NBG, ceea ce o expune mai mult daca
    recesiunea se prelungeste”, noteaza analistii BofA-ML.

    Toate cele patru banci au operatiuni in Romania.

  • BCE cumpara obligatiuni de 16,5 mld. euro ale tarilor cu probleme din eurozona

    Suma este la nivelul inferior al asteptarilor analistilor, scrie
    Financial Times, si in linie cu declaratiile
    facute de conducerea bancii conform carora interventia BCE pe piete
    nu va implica sume masive. Banca nu a detaliat cui apartin
    obligatiunile cumparate si nici scadenta acestora, insa operatiunea
    a vizat in mod cert titluri emise de statele in cazul carora
    investitorii au crescut dobanzile cerute pentru obligatiuni, in
    primul rand Grecia. Costurile de indatorare au urcat, pe parcursul
    ultimelor saptamani, si pentru Portugalia, Spania, Irlanda si
    Italia.

    BCE a anuntat ca marti dimineata va lansa o operatiune de
    sterilizare a lichiditatii create in piata de cumpararea
    obligatiunilor, printr-o licitatie de depozite la o saptamana, cu
    dobanda variabila. O noua operatiune similara va fi lansata
    saptamana viitoare, cu acelasi scop, urmand declaratiilor
    presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca din ratiuni de mentinere
    a inflatiei sub 2% in zona euro, banca nu are intentia sa urmeze
    exemplul din 2008 al Rezervei Federale a SUA si al Bancii Angliei,
    de a trece la o politica de “relaxare cantitativa” – cumpararea de
    obligatiuni pentru a injecta cantitati mari de bani in piata, in
    momente de criza de lichiditate.

    Prin intermediul licitatiei de depozite, bancile vor avea
    posibilitatea sa obtina o dobanda de pana la 1%, apreciaza analistii, mult mai mare decat cea
    oferita de BCE pentru facilitatea de depozit overnight, de
    0,25%.

    Analistii UniCredit calculeaza ca suma angajata
    de BCE saptamana trecuta reprezinta circa 2% din totalul datoriilor
    acumulate de Irlanda (82 miliarde de euro), Portugalia (97
    miliarde), Grecia (258 miliarde) si Spania (400 de miliarde). Prin
    urmare, achizitiile de saptamana trecuta “ar trebui sa fie urmate
    de cumpararea unor obligatiuni in valoare de inca 70 de miliarde de
    euro, pentru a ajunge la 10% din volumul total al datoriilor”.

  • Randamentul obligatiunilor grecesti la doi ani urca la 21,4%

    De asemenea, costul contractelor de asigurare impotriva
    default-ului (CDS) emise de tari din Uniunea Europeana au avansat
    la niveluri record.

    Contractele ce tin de obligatiunile guvernului Greciei au urcat
    cu 111 puncte de baza la 821 iar cele ce tin de Portugalia au
    avansat cu 54 puncte de baza la 365.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romania a obtinut anul trecut finantari externe de 185 mil. dolari

    Suma atrasa de Romania, obtinuta exclusiv din emisiune de
    obligatiuni si credite sindicalizate, este mult inferioara celor
    atrase in total de tari central- si est-europene ca Polonia
    (aproape 13,4 miliarde de dolari), Ungaria (5,6 miliarde) si chiar
    Bulgaria (540 milioane) sau Letonia (278,2 milioane).

    Valoarea obligatiunilor externe emise de Romania in 2009 a fost
    de numai 23,9 milioane de dolari, comparativ cu 10,1 miliarde
    pentru Polonia, 3,1 miliarde pentru Croatia, 3 miliarde pentru
    Ungaria si 2,4 miliarde in cazul Lituaniei.

    Pe ansamblul pietelor emergente, ca valoare a obligatiunilor
    externe emise in 2009, Polonia este depasita de Mexic (15,5
    miliarde), Venezuela, Brazilia, Qatar, Emiratele Arabe Unite si
    Rusia (10,8 miliarde).

    In 2008, Romania s-a imprumutat din obligatiuni externe cu 1,16
    miliarde de dolari.

    La capitolul credite sindicalizate, statistica FMI indica pentru
    Romania o valoare de 161,3 milioane de dolari in 2009, comparativ
    cu 727,5 milioane in anul precedent.

    Dintre tarile central- si est-europene, cel mai mult au apelat
    la aceasta modalitate de finantare Ungaria, cu 1,37 miliarde de
    dolari, si Serbia, cu aproape 887 de milioane. Pe ansamblul
    economiilor emergente, cel mai mult s-au imprumutat prin credite
    sindicalizate India (38 miliarde), China (23,5 miliarde) si Rusia
    (35,1 miliarde).

  • RCS&RDS vrea sa faca rost de 200 milioane $

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Grecia – o tragedie moderna

    Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
    ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
    pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
    Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
    oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
    statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
    pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
    diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
    0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
    din decembrie 1998.

    Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
    obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
    procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
    53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
    echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
    articol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
    Standard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
    dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
    publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
    luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
    obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
    emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
    tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
    procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.

    Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
    ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
    partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
    control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
    dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
    aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
    mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
    12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
    tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
    intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
    in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
    pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.

    Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
    finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
    incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
    la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
    Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
    revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
    sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
    Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
    german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
    “Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
    insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
    pe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
    intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
    strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
    guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.

    Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
    infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
    o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
    putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
    In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
    european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
    economiei.

    Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
    intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro

  • Vladescu: Exista riscul ca statul sa redevina actionar la Rompetrol

    Ministrul finantelor Sebastian Vladescu ia in calcul riscul ca
    Rompetrol, controlat de grupul kazah KazMunaiGaz, sa nu plateasca
    integral suma de 600 milioane de euro reprezentand rascumpararea
    obligatiunilor aflate in proprietatea statului roman si care ajung
    la scadenta in septembrie, acesta putand deveni subiectul financiar
    al anului.

    “Exista riscul sa ne trezim din nou actionari la Rompetrol
    pentru ca in contractul privind conversia datoriilor istorice ale
    companiei in obligatiuni preluate de stat este o potentiala
    slabiciune: kazahii pot face rascumpararea integral sau
    partial.


    Cititi     un interviu cu Sebastian Vladescu in
    Ziarul Financiar    .

  • Erste vrea sa inceapa in noiembrie procedurile pentru a vinde obligatiuni de un miliard

    Erste va prezenta oferta emisiunii de obligatiuni in prima parte
    a lunii noiembrie, urmand ca in a doua jumatate a lunii sa inceapa
    perioada de subscriere, au adaugat cele doua surse.

    Cititi mai multe
    www.zf.ro