Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
Actorul Ashton Kutcher a devenit tată pentru a doua oară, după ce Mila Kunis a născut un băiat pe 30 noiembrie, informează revista People.
Cei doi actori s-au căsătorit în iulie anul trecut şi sunt deja părinţii unei fetiţe pe numeWyatt Isabelle, care s-a născut în octombrie 2014.
“Ashton se luminează atunci când vorbim despre Wyatt si cel mic”, a declarat o sursă apropiată de Kutcher. “Totul vine natural la el atunci când e vorba de rolul de tată.”
De altfel, în octombrie, vedeta din “Bad Moms”, în vârstă de 32 de ani, şi-a împărtăşit entuziasmul despre extinderea familiei sale cu o declaraţie pentru Business Insider, “Da! Absolut, sigur”.
Cu toate că tranziţia de la un copil la doi pot fi laborioasă pentru unii, Mila Kunis a mărturisit pentru Entertainment Tonight, în luna mai, că stăpâneşte “secretul echilibrului” de a fi “un partener de mare angajament, o soţie minunată şi o femeie pe potrivă”.
Kevin Systrom este un antreprenor american care a fondat alături de Mike Krieger populara aplicaţie de smartphone Instagram. Cei doi au lansat pe 6 octombrie 2010 aplicaţia, care se laudă cu cea mai mare creştere din toate timpurile, ajungând în doar doi ani la 80 de milioane de utilizatori. În prezent, Instagram are 500 de milioane de utilizatori activi la nivel global.
Systrom s-a născut în 1983 în Holliston, Massachusetts. În şcoala primară a făcut cunoştiinţă pentru prima dată cu programarea; interesul lui pentru acest domeniu a crescut odată cu pasiunea sa pentru jocul video Doom 2, care l-a determinat să-şi creeze propriile niveluri. De asemenea, a creat un program prin intermediul căruia putea să-şi păcălească prietenii că le-au fost sparte conturile de AOL Instant Messenger.
A absolvit Universitatea Stanford în 2006, iar primul contact cu antreprenoriatul a avut loc în timpul facultăţii, când a fost ales alături de alţi 11 studenţi să participe la prestigiosul program Mayfield Fellows, care le oferă studenţilor posibilitatea de a aprofunda cunoştinţele în domeniul antreprenorial şi în cel al tehnologiei.
După acest program a urmat un internship în cadrul companiei Odeo, care a dat naştere Twitterului. Prima sa slujbă, din timpul liceului, a fost de vânzător la un magazin de muzică: „Eram obsedat de muzică. Voiam să fiu DJ. Le trimiteam un mail în fiecare zi pentru a mă angaja acolo. Într-un final, m-au lăsat să lucrez câteva ore pe săptămână”, a povestit el revistei Fortune. Experienţa i-a folosit pentru a mixa în câteva cluburi, chiar înainte de a împlini 18 ani. Systom obişnuia ca în timpul liber să programeze joculeţe pentru prietenii săi, iar după un semestru petrecut în Italia a devenit pasionat de fotografie; un profesor i-a arătat lui Systrom o cameră de fotografiat Holga, ieftină, simplă şi care realiza fotografii cu o alură retro.
La terminarea facultăţii, avea mai multe oportunităţi de angajare, printre care şi Microsoft, dar s-a angajat la Google pe un post de marketing. În primul an a lucrat la produse ca Gmail şi Google Reader, iar în al doilea an al său la gigantul american a lucrat în echipa de Corporate Development. Systrom nu era pe deplin fericit: „Aveam dorinţa de a deveni antreprenor şi voiam să mă întorc în spaţiul de socializare”, a spus el.
După Google s-a alăturat dezvoltatorilor aplicaţiei Nextstop, care a fost cumpărată de Facebook în 2010. Aici, Systrom s-a gândit să combine funcţia de „check-in” cu jocuri de socializare şi i s-a conturat ideea de a îmbina pasiunea pentru fotografie cu cea pentru reţelele de socializare. A realizat un prototip a ceea ce avea să devină Burbn, apoi a abordat două fonduri de capital de risc. Systrom a obţinut o finanţare de 250.000 de dolari de la Steve Anderson, fondator al Baseline Ventures, apoi alţi 250.000 de dolari de la Marc Andreessen şi Ben Horowitz.
Astfel, alături de Mike Krieger, a construit Burbn, prin intermediul căruia vizitatorii puteau publica fotografii, imagini cu locurile pe care le-au vizitat, pe care vor să le viziteze şamd. Cei doi şi-au dat seama că ar fi bine să se concentreze pe un singur aspect şi au ales realizarea şi împărtăşirea de fotografii. La doar o lună de la lansare, Instagram – nume ales din combinarea cuvintelor „instant” şi „telegram” – ajunsese deja la 1 milion de utilizatori. Au realizat aplicaţia mai întâi doar pentru iPhone, care era capabil să facă fotografii bune peste care erau aplicate filtrele artistice inspirate de camera Holga.
În aprilie 2012, Instagram a fost vândut către Facebook, pentru 1 miliard de dolari – cash şi acţiuni; reţeaua de socializare a încorporat şi cei 13 angajaţi ai Instagram. Potrivit mai multor surse, Systrom ar fi câştigat 400 de milioane de dolari în urma acestei tranzacţii şi se află în continuare la conducerea Instagram.
Shubham Banerjee are doar 15 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.
Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.
“Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.
Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.
Shubham Banerjee are doar 15 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.
Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.
“Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.
Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.
Sharry Buhanan-Decker a murit la doar 29 de ani, în timpul operaţiei de cezariană prin care dădea naştere primului ei copil, un băieţel botezat JJ, potrivit The Independent.
La câteva săptămâni după nefericita întâmplare, soţul ei, Jared, a descoperit în calculatorul ei câteva înregistrări făcute de Sharry pentru băieţelul lor. Totuşi, exista o problemă, formatul respectivelor înregistrări nu îi permitea lui Jared să se le deschidă, iar băbatul se temea că le va pierde pentru totdeauna. De teamă să nu le piardă definitiv şi pentru că nu găsea nicio soluţie pentru a deschide filmuleţele, Jared a cerut ajutorul pe reţeaua Reddit.
Howard Robard Hughes jr a fost un antreprenor american care în timpul vieţii sale s-a numărat printre cei mai bogaţi oameni de pe planetă. A devenit cunoscut ca producător de filme independente, apoi a ajuns un simbol în industria aviatică şi spre finalul vieţii sale s-a făcut remarcat ca urmare a comportamentului excentric şi nevrozei obsesiv-compulsive.
Misterul îi înconjoară chiar şi data şi locul naşterii; locul este fie, Humble fie Huston, iar Howard Hughes a susţinut de mai multe ori că ziua sa de naştere este în ajunul Crăciunului, în 1905, deşi alte surse fac referire la alte date: 7 octombrie 1906 sau 24 septembrie 1905. Oricum ar fi, Howard Hughes s-a născut într-o familie bogată, tatăl său lucrând în industria petrolului. A dovedit aptitudini extraordinare în inginerie încă de mic, construind la vârsta de 11 ani primul transmiţător radio din Houston, iar un an mai târziu a construit o bicicletă motorizată folosind părţi dintr-un motor de-al tatălui său.
Mama sa, Allene Hughes, a murit în 1922, iar doi ani mai târziu a rămas şi orfan de tată; astfel tânărul de 19 ani a moştenit afacerea şi 75% din averea familiei. A renunţat la studiile de la Universitatea Rice, în 1925 s-a căsătorit cu Ella Botts Rice şi s-au mutat la Los Angeles în căutarea faimei. Şi-a folosit averea pentru a produce filme, primul fiind lansat în 1927, „Everybody’s Acting“, urmat de „Two Arabian Knights“ în 1928. Cele două au fost un succes, alimentându-i următoarele producţii. A cheltuit 3,8 milioane de dolari pentru a realiza „Hell’s Angels“, un film despre aviaţie, lansat în anul 1930; o altă peliculă de succes a fost „Scarface“ (1932). Altele au urmat de-a lungul anilor.
Hughes a fost văzut cu mai multe cu actriţe celebre, precum Bette Davis, Ava Gardner, sau Katharine Hepburn. În anii ’30 şi-a îndreptat atenţia spre aviaţie: a construit mai multe modele de aeronave, a stabilit recorduri mondiale, printre care şi faptul că a zburat în jurul lumii în doar 91 de ore. În plus, este creditat cu realizarea primului tren de aterizare al unui avion.
În 1932, a fost fondată Hughes Aircraft Company, divizie a Hughes Tool Company, care a produs mai multe modele de aeronave, dar şi elicoptere. În 1939, a cumpărat majoritatea acţiunilor Trans World Airlines pentru 7 milioane de dolari. Lui Hughes i-a fost interzis prin lege federală să îşi construiască propriul avion, aşa că s-a îndreptat spre producătorul Lockheed. Urmare a parteneriatului, au fost produse mai multe aeronave de succes precum Constellation sau Convair 880. Din cauza unor dispute, relaţiile dintre Hughes şi boardul companiei s-au răcit; în 1966 o curte federală, temându-se de un monopol, l-a obligat pe Hughes să vândă acţiunile TWA din cauza faptului că acesta deţinea şi Hughes Aircraft. Vânzarea i-a adus 547 milioane de dolari.
Un alt business important a fost RKO, un studio important de la Hollywood pe care Howard Hughes l-a preluat în 1948. A dat afară trei sferturi din angajaţi şi a investigat cu meticulozitate înclinaţiile politice ale fiecăruia: comuniştii nu aveau ce căuta. În 1952 a vândut studioul şi un an mai târziu şi cinematografele. Totuşi, la sfârşitul lui 1954, Hughes a recăpătat RKO pentru 24 de milioane de dolari, iar şase luni mai târziu avea să-l vândă iar pentru 25 de milioane de dolari. Se crede că din toate aceste mişcări ar fi plecat cu 6,5 milioane de dolari în buzunar.
Pe 7 iulie 1946, a fost implicat într-un accident aviatic grav; a suferit o fractură de claviculă, şi-a rupt toate coastele şi s-a ales cu numeroase arsuri de gradul 3. A supravieţuit, însă stilul său de viaţă a devenit retras. În 1947 a început unul dintre cele mai bizare episoade din viaţa lui Hughes: în decembrie, a intrat în sala de cinema de lângă casă, unde a rămas patru luni de zile, hrănindu-se în principal cu ciocolată şi lapte. Ajutoarele sale nu aveau voie să se uite la el, să vorbească cu el şi trebuia să răspundă doar când erau întrebaţi. În tot acest timp, Hughes stătea fixat pe un scaun, de cele mai multe ori gol, urmărind film după film, zi după zi. În 1968 ar fi devenit obsedat de filmul „Ice Station Zebra“, pe care l-ar fi urmărit încontinuu de 150 de ori, potrivit apropiaţilor săi. Comportamentul său excentric avea să continue până în ziua morţii sale, pe 5 aprilie 1976, la bordul unui avion. Averea sa la acea dată era estimată la 1,5 miliarde de dolari (echivalentul a 6,24 miliarde de dolari azi).
Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.
Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”
La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.
Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.
În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.