BusinessMagazin

Tag: minister

  • Guvernul a publicat proiectul de buget pe 2019. Care sunt ministerele care primesc cei mai mulţi bani

    PIB estimat 1.022 miliarde lei, creştere economică de 5,5%

    PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o creştere economică de 5,5%.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB).

    Numărul şomerilor este estimat la 287.000 de persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar 3.085 lei.

    Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

    Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

    În anul 2019 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB.

    Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei şi au o pondere în PIB de 1,3%.

    În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II sunt de 8,6 miliarde de lei.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

    Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

    Buget – alocările pe ministere şi instituţii ale statului

    Bugete cu minus au Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, nisterul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

    Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului sunt, confrm proiectului:

    Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

    Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

    Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

    Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

    Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

    Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

    Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

    Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

    Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

    Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

    Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

    Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

    Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

    Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

    Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

    Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

    Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

    Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

    Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

    Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

    Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

    Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

    Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

    Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

    Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

    Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

    SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

    Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

    SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

    SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

    Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

    Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

    Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

    ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

    Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

    Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

    Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

    Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

    Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

    Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

    Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

    Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

    Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

    Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

    Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

    Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

    Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

    Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

    Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

    Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

    Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

    Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

    Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

    Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

    Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

    Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

    Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

    Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

    Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

    Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Bugetul pe 2019 este construit pe un deficit de 2,55%

    De asemenea, ministrul Finanţelor a mai afirmat marţi, în cadrul unei discuţii cu presa, că bugetul este construit pe o creştere economică de 5,5%.

    „Nu afectează deloc (n.red. întârzierea bugetului), pentru că există un cadru legislativ pentru funcţionare, pe baza bugetului din anul anterior, chiar dacă nu s-a adoptat bugetul. De ce am întârziar? Pentru că discuţiile au fost destul de largi cu toţi actorii, Parlamentul a fost în vacanţă”, a mai spus Teodorovici.

    În noul buget, Sănătatea şi Educaţia vor primi mai multe resurse, iar Apărarea 2%, conform ministrului Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei va cumpăra 241 de autoturisme în valoare de peste 10 milioane de lei

    „Achiziţionarea unui număr de 241 autoturisme, pentru uzul Ministerului Justiţiei şi al instanţelor de judecată din România. Autoturismele sunt destinate deplasării în interes de serviciu a personalului sau documentelor de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi a instanţelor judecătoreşti, pe următoarele categorii de drumuri: Autostrăzi; Drumuri europene; Drumuri naţionale; Drumuri judeţene; Drumuri comunale”, , anunţă Ministerul Justiţiei.

    Conform caietului de sarcini anexat licitaţiei, “utilizarea acestor autoturisme la nivelul Ministerului Justiţiei şi a instanţelor de judecată va contribui la creşterea calităţii actului de justiţie”, aducând beneficii precum “modernizarea parcului auto” şi “îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru desfăşurarea activităţii”.

    “Autoturismele trebuie să fie noi, nerulate, fabricate în anul 2019, să nu fi avut alţi proprietari şi să fie în stare perfectă de funcţionare” şi “ofertate în aceeaşi configuraţie (marcă, model, culoare, dotări etc.)”, conform caietului de sarcini al anunţului.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • BREAKING: Curtea Constituţională a ADMIS sesizarea pe conflictul Parlament – Ministerul Public privind protocoalele cu SRI/ Iordache: Dosarele care conţin acte nelegale sunt lovite de nulitate absolută

    Decizia judecătorilor Curţii vine după ce aceştia au amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestui conflict cu care au fost sesizaţi.
     
    În şedinţa CCR din 28 noiembrie, părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere. Astfel, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus atunci că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.
     
    Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.
     
    Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.
     
    În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor. Totodată, aceasta a spus că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.
     

  • Una dintre cele mai aşteptate autostrăzi ar putea deveni realitate în 2019

    Dacă în 2018 s-au inau­gurat 60 de kilometri de auto­stradă, printre care şi deja fai­mosul „ciot“ de 3,3 km al autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti, anul acesta ar putea fi inauguraţi 118 km. Din aceştia, 43 km pe A1 Lugoj-Deva, 41 km pe A10 Sebeş-Turda – ceea ce înseamnă că de la Sibiu se va putea merge până la Cluj numai pe autostradă – şi 34 km pe A3 Tg. Mureş-Cluj, între Iernut şi Câmpia Turzii.
     
    Pe de altă parte, loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj-Deva ar fi trebuit finalizate încă din 2016, deci deja se discută de o întârziere de trei ani. Acum, cel mai probabil vor fi gata în vara acestui an. Cu toate acestea, va rămâne un tronson de 15 km care nu va fi gata, astfel încât nu se va putea circula de la Sibiu la Nădlac numai pe autostradă, iar acest tronson abia anul acesta va fi scos la licitaţie, problemele fiind legate şi de trecerile pentru animale sălbatice.
     

  • Ministerul Mediului: 2018 a fost al treilea cel mai călduros an din 1901 până în prezent

    Temperatura medie a aerului din anul 2018 depăşeşte cu 1,35°C norma climatologică în vigoare – media multianuală din perioada 1981-2010.

    ”După cum ne-am aşteptat, iată că anul 2018 urcă direct pe podiumul clasamentului celor mai călduroşi ani din istorie. Avem, deci, o nouă dovadă care ne arată că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări cu care se confruntă omenirea. În acelaşi timp, devine tot mai clar că trebuie să ne străduim să realizăm echilibrul între nevoile comunităţilor şi nevoia de a trăi pe o planetă sănătoasă. Aceasta înseamnă implementarea unor măsuri concrete şi eforturi egale în cele două direcţii: atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, a declarat viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, potrivit unui comunicat de presă al ministerului Mediului, remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea românului care a devenit cel mai tânăr angajat al Ministerului Economiei din Franţa

    Despre Dan Mădălin Pavel am mai scris, prezentând exemplul său de determinare şi muncă ce aduce rezultate inedite. Mai exact, tânărul bistriţean a plecat, cu forţe proprii să se specializeze în Franţa, fiind recompensat cu o bursă de care nu mulţi au parte.

    Acesta a finalizat studiile în România ca şi şef de promoţie, însă a realizat că pentru e deveni ceva în viaţă, trebuie mai mult. Aşa a ales drumul Parisului, scrie bistriteanul.ro

    Mai multe despre povestea lui puteţi citi AICI.

    Acum, determinarea lui a fost recompensată încă o dată. Din toamnă, va lucra ca şi lingvist terminolog în cadrul Ministerului Economiei din Franţa.

    De ce un job în timpul studiilor

    „Sunt student în anul II de master, specializarea Industriile limbii şi traduceri specializate (Universitatea Paris Diderot, Franţa). Masteratul face parte din reţeaua europeană European Master’s in Translation, coordonată de Direcţia Generală Traduceri a Comisiei Europene. Acesta formează profesionişti în toate disciplinele aferente traductologiei şi a ingineriei lingvistice. Masteratul se distinge de alte programe universitare similare prin faptul că în anul II propune o formare în alternanţă”, a explicat, pentru Bistriţeanul.ro, Dan Mădălin Pavel.

    Mai exact, masteranzii au 21 de săptămâni de cursuri şi 31 de săptămâni de practică, având statut atât de student, cât şi de salariat. Astfel, sunt remuneraţi şi beneficiază de toate avantajele pe care le are un salariat în Franţa. Masteranzii trebuie aşadar să găsească un contract de alternanţă.

    „Deci, alternanţa este un sistem în care teoria şi practica alternează pe tot parcursul anului universitar. Sistemul de alternanţă, gestionat de Ministerul Muncii, reprezintă o veritabilă punte spre inserţia profesională. Acesta facilitează accesul la un loc de muncă datorită experienţei profesionale pe care studentul salariat o capătă”, a spus Mădălin.

    Cum s-a ajuns la acest job
    Pentru a găsi un contract de alternanţă, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate al Universităţii Paris Diderot a organizat un job dating.

    „Am avut ocazia să întâlnim aproximativ 25 de reprezentanţi ai unor companii şi instituţii care recrutau studenţi în alternanţă pe diferite posturi care cer cunoştinţe lingvistice avansate (exemplu: Allianz, Siemens, Accor Hotels; instituţii publice, cum ar fi Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei şi Finanţelor, precum şi agenţii de traduceri recunoscute la nivel mondial, cum ar fi SDL)”, a explicat bistriţeanul.

    În urma interviurilor, care durau aproximativ 20 minute, companiile selectau pe cei care credeau că se potrivesc cel mai bine pentru postul pe care îl oferă.

    Ministerul de Externe şi Ministerul Economiei şi Finanţelor l-au chemat pe bistriţean pentru un al doilea interviu, la sediul lor.

    „Pe parcursului interviurilor, a trebuit să îmi prezint parcursul universitar şi experienţa profesională acumulată în urma stagiilor efectuate până acum. A trebuit să dovedesc că deţin cunoştinţele teoretice din domeniul traductologiei şi terminologiei necesare pentru un astfel de post. Astfel, mi-au fost adresate întrebări concrete legate de aceste două profesii.

    Mai mult decât atât, am încercat să le demonstrez angajatorilor că deţin cunoştinţe din domeniul diplomaţiei şi politicii, respectiv al economiei, fiscalităţii şi finanţelor şi că sunt capabil să le aplic în ceea ce trebuie eu să fac în calitate de traducător-terminolog. Pentru că un traducător-terminolog, pe lângă cunoştinţele lingvistice, are imperioasă nevoie şi de cunoştinţe extralingvistice. Un ultim lucru pe care am încercat să îl evidenţiez pe parcursul interviurilor sunt competenţele şi abilităţile mele practice (informatice în mod deosebit), precum şi de comunicare, de lucru în echipă, autonomie, flexibilitate, rigurozitate, profesionalism (acestea fiind unele dintre calităţile cele mai apreciate)”, a mai spus Mădălin.

    Tânărul bistriţean a impresionat, fiindu-i oferite posturi în ambele Ministere.

    De ce Ministerul Economiei
    Decizia finală i-a aparţinut bistriţeanului. Acesta a ţinut cont de mai multe aspecte, alegând în final locul care a crezut că i se potriveşte cel mai bine.

    „Alegerea a fost una dificilă, însă am pus faţă în faţă proiectul meu profesional şi atribuţiile care mi-ar reveni la Ministerul de Externe şi la Ministerul Economiei (MINEFI) şi mi-am dat astfel seama că obiectivele mele de viitor corespund mai bine cu rolul pe care îl voi deţine în cadrul Centrului de traduceri al MINEFI. La alegerea mea a contribuit bineînţeles şi mediul de lucru: MINEFI îşi desfăşoară activitatea în Bercy, un cartier modern, situat de-a lungul Senei”, şi-a justificat decizia Mădălin.

    Ce anume va face acolo
    Poziţia sa în Minister este de traducător terminolog.

    „Voi traduce documente specializate din domeniile de competenţă ale MINEFI. Voi contribui la optimizarea procesului de gestiune terminologică prin utilizarea unei platforme de exploatare a corpusurilor de texte. Voi contribui la alimentarea unei baze de date terminologice. Voi exploata din punct de vedere terminologic documentele traduse în cadrul MINEFI. Voi realiza cercetări terminologice necesare pentru a facilita traducerea documentelor ministerului”, şi-a explicat jobul bistriţeanul.

    Foarte pe scurt, tânărul va traduce documente specializate, în franceză sau engleză. Iar acolo unde nu se găsesc termeni, va găsi un termen care să exprime ceea ce e scris în documentul original.

    Provocări ale acestui job
    Bistriţeanul a explicat că sunt şi provocări mari în acest job. Acesta e conştient că uneori e dificil să ai de lucru cu texte extrem de specializate din domeniul economiei, finanţelor şi fiscalităţii. Asta mai ales că el e lingvist, nu economist.

    În plus, uneori e greu să sesizezi anumite nuanţe ale limbilor de lucru, atunci când nici una dintre acestea nu este limba ta maternă.

    „Cu toate acestea, cursurile pe care le-am urmat de-a lungul anilor de studiu de micro şi macroeconomie, de relaţii economice internaţionale sau de probleme economice contemporane sunt convins că se vor dovedi utile şi că îmi vor facilita munca de traducător-terminolog. Mai mult decât atât, capacitatea mea de a asimila informaţii contextuale din documentele cu care lucrez mă va ajuta să duc la bun sfârşit sarcinile mele”, spune încrezător Mădălin.

    Ce regrete are tânărul bistriţean
    Mădălin a ales drumul Franţei şi pentru că ceea ce el căuta nu a putut găsi în România.

    „Sunt de părere că acest sistem de alternanţă este unul dintre cele mai mari avantaje şi o unicitate a sistemului de învăţământ superior francez. Sunt norocos că am fost admis la un masterat care propune formare în alternanţă. Îmi pare rău că în România nu există o astfel de practică, acesta fiind şi unul dintre motivele care m-au determinat să aleg Franţa în detrimentul României”, a explicat tânărul.

    Acesta recunoaşte că în România, legătura dintre universităţi şi piaţa muncii e aproape inexistentă. Şi e de părere că dacă lucrurile s-ar schimba, altfel ar sta lucrurile pentru studenţi sau absolvenţi.

    „În România, legătura şi comunicarea între universităţi şi piaţa muncii este aproape absentă. Acest lucru face ca unele specializări universitare să nu corespundă mai deloc exigenţelor actuale ale pieţei muncii, ceea ce înseamnă absolvenţi şomeri sau care lucrează în domenii total diferite de cel în care s-au specializat. Dacă în România s-ar implementa un sistem de formare în alternanţă, studenţii ar avea şanse de angajare mult mai mari, atât în ţară, cât şi în străinătate”, a conchis Dan Mădălin Pavel.

    Bistriţeanul îşi va începe munca în cadrul Ministerului în luna septembrie. Până atunci se poate bucura de vacanţă şi de reuşitele efortului depus.

  • O nouă pensie ar putea apărea în România. Propunerea făcută de Ministerul Muncii

    “Este un proiect de lege prin care ne propunem să completăm arhitectura sistemului de pensii din România. Ce anume vom propune în această lege? Două directive europene. Una care să creeze cadrul legal pentru activitatea şi supravegherea instituţiilor care furnizează servicii de pensii ocupaţionale şi altă Directivă prin care avem posibilitatea să creştem mobilitatea lucrătorilor în statele membre prin acest cadru, prin îmbunătăţirea dobândirii şi păstrării dreptului la o pensie suplimentară”, a declarat sâmbătă, la România TV, ministrul Muncii.

     
    Marius Budăi a precizat că prin crearea cadrului legislativ se poate obţine o pensie ocupaţională suplimentară.
     
    “Vom autoriza funcţionarea acestor administratori şi a fondurilor de pensii ocupaţionale. Vom supraveghea activitatea lor. Iar prin crearea acestui cadru legislativ putem permite obţinerea unei pensii ocupaţionale suplimentare. Trebuie să facem precizarea: este o pensie suplimentară distinctă şi în completarea tipurilor de pensie existente la această dată în România. Este o pensie facultativă, prin care se dă posibilitatea angajatorilor să decidă şi să stabilească o astfel de pensie pentru angajaţii lui. Angajatul doar dacă doreşte poate participa şi el la această schemă, este o pensie pe care angajatorul o poate crea, un beneficia pe care angajatorul îl poate crea pentru angajaţii lui”, a completat ministrul.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat de la băncile de pe piaţa locală peste 600 mil. euro în 2018

    Ministerul Finanţelor a împrumutat în luna decembrie 251,5 mil. euro de la băncile de pe piaţa locală, peste nivelul planificat, cu scadenţa în 2023, dobânda fiind de 0,95% pe an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 200 mil. euro, conform prospectului, iar volumul total al cererii a urcat până la 374,5 mil. euro.

    În iulie, Trezoreria Statului a mai atras de pe piaţa internă 109 mil. euro, iar în februarie a împrumutat 251,6 mil. euro, titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă adăugându-se la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.
     
    Totalul împrumuturilor atrase pe parcursul acestui an de Ministerul Finanţelor în euro de la băncile locale a ajuns la 612 mil. euro.
     
    Începând din vara anului 2009 şi până anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă cumulat aproximativ 11 mld. euro de la băncile locale. Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Din august 2009 şi până anul trecut costul la care Trezoreria Statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,5% pe an, însă din acest an costul a revenit pe creştere.
     

  • Vouchere de vacanţă de peste 1 miliard de lei au fost emise, până în noiembrie 2018

    Voucherele de vacanţă au reprezentat, anul trecut, cel mai important sprijin acordat industriei de profil din ultimii ani, având în vedere că cei 1,2 milioane de români din sistemul public au putut deconta aceste vouchere exclusiv în unităţi de cazare situate pe teritoriul României, se precizează în comunicatul de presă transmis vineri de Ministerul Turismului.

     

    „Pentru că este o măsură care şi-a dovedit eficacitatea, Guvernul a decis să acorde vouchere atât în 2019, cât şi în 2020. Datorită voucherelor, numărul de turişti din România a crescut simţitor. De exemplu, doar pentru luna septembrie, a crescut cu 14 procente numărul turiştilor români care au înnoptat într-o unitate autorizată faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La nivel naţional, numărul total al turiştilor a crescut cu aproximativ 6%, date valabile pentru perioada de la începutul anului până în septembrie, raportat la anul trecut. A fost o măsură apreciată de către industrie, motiv pentru care reprezentanţii acesteia ne-au solicitat să o prelungim şi în următorii ani sub aceeaşi formă”, a declarat Bogdan Trif, ministrul Turismului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro