BusinessMagazin

Tag: membri

  • Europa începe să fie din ce în ce mai puţin sigură. Numărul de imigranţi evrei care vin în Israel din Europa de Vest, în creştere, pe fondul atacurilor

    Numărul de imigranţi evrei care au venit în Israel din Europa de Vest, în cursul anului 2015, a atins cote maxime ca urmare a atacurilor antisemite, susţine o organizaţie non-profit, în condiţiile în care comunitatea evreiască din Franţa se confruntă cu atacuri serioase, relatează agenţia AP.

    Peste 9.800 de cetăţeni evrei din Europa de Vest au imigrat în Israel în anul 2015, cel mai mare număr înregistrat vreodată, reprezentând o creştere cu 10 % faţă de cel înregistrat în 2014 şi aproape dublu faţă cel din 2013, susţine Jewish Agency, care lucrează cu Guvernul israelian.

    Majoritatea acestora provin din Franţa, în număr de 8.000, unde atacurile antisemite din ce în ce mai frecvente au scăzut nivelul de siguranţă al comunităţii evreieşti din Franţa, a treia din lume, ca număr de membri. Săptămâna aceasta, un adolescent a atacat cu maceta un profesor evreu în oraşul Marseille din sudul Franţei, ceea ce a determinat conducătorii comunităţilor evreieşti locale să solicite membrilor săi nu mai poarte kippa pentru a fi în siguranţă.

    Circa 800 de imigranţi evrei provin din Marea Britanie, fiind urmaţi de cei din Italia şi Belgia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai strălucită strategie de vânzări de care a auzit vreodată industria muzicii

    A fost una dintre cele mai strălucite strategii de vânzări de care a auzit vreodată industria muzicii. În martie 2014, Robert Diggs, mai binecunoscut sub numele RZA, producătorul şi liderul de facto al trupei de rap Wu-Tang Clan, a anunţat că grupul va produce un singur exemplar din viitorul său album, Once Upon a Time in Shaolin, care va fi vândut prin licitaţie celui care va oferi cel mai mult. cine este însă cumpărătorul celui mai scump album produs vreodată?

    Vom lansa un obiect de artă unic în istoria muzicii. Creăm un album unic, de colecţie. E ca şi cum cineva ar avea sceptrul unui rege egiptean”, a declarat RZA revistei Forbes.

    Iniţial, trupa Clan a dorit să interzică cumpărătorului să difuzeze albumul o perioadă de 88 de ani, dar ulterior a decis să îi dea libertate deplină, cu condiţia să nu fie folosit în scopuri comerciale. Cu alte cuvinte, cumpărătorul să aibă dreptul să asculte albumul într-o cameră perfect izolată, să îl calce cu un camion sau să îl difuzeze gratis pe Internet. Într-o eră în care oamenii sunt fericiţi să descarce muzică de pe Internet în loc să fie proprietarii acesteia, Once Upon a Time in Shaolin a oferit şansa de a deţine ceva cu adevărat unic.
    Wu-Tang Clan a angajat Paddle8, un start-up organizator de licitaţii online, pentru vânzarea albumului care include 31 de piese muzicale. S-a stabilit ca albumul să fie vândut într-o cutie realizată manual, împreună cu o carte legată în piele, de 174 de pagini, conţinând versurile cântecelor şi istoricul acestora.

    Toţi membrii în viaţă ai Wu-Tang Clan, precum şi invitaţi speciali au contribuit la albumul Once Upon a Time in Shaolin. În afară de RZA şi coproducătorul Tarik „Cilvaringz“ Azzougarh, nimeni nu a auzit întregul disc, care a fost depozitat într-un seif al hotelului Royal Mansour Marrakech din Maroc, iar copiile acestuia au fost distruse.

    Wu-Tang Clan a susţinut că încă înainte de a începe licitaţia au primit o ofertă de 5 milioane de dolari pentru album. Fanii au speculat că posibilul cumpărător ar putea fi regizorul Quentin Tarantino, asociat al lui RZA la Hollywood, sau investitorul Ben Horowitz, care a scris despre dragostea sa pentru rap. Unii fani ai Wu-Tang Clan au contestat planul trupei. Doi dintre fanii nemulţumiţi au început o campanie pentru cumpărarea Once Upon a Time in Shaolin, astfel încât albumul să nu rămână în mâinile unui plutocrat. „Pentru cineva care are milioane, este doar o nouă jucărie”, a spus Russell Meyer, unul dintre organizatorii campaniei. Încercarea de a scoate albumul din mânile milionarilor a dat greş, în final fanii strângând numai 15.406 dolari.

    Apoi, în 24 noiembrie 2015, Paddle8 a anunţat că Wu-Tang Clan a vândut albumul pentru o sumă record, „de ordinul milioanelor”. Preţul a fost convenit în luna mai, dar, potrivit unui comunicat de presă, părţile au avut nevoie de mai multe luni pentru finalizarea contractelor şi stabilirea protecţiilor legale pentru o lucrare de artă a cărei valoare depinde de unicitatea ei.
    Numele cumpărătorului nu a fost dezvăluit, decizia fiind una comună, a susţinut RZA, deşi cumpărătorului nu i-ar fi păsat de confidenţialitate.

    ISTORIA WU-TANG CLAN.

    Wu-Tang Clan s-a lansat în 1993, cu un album de debut intitulat Enter the Wu-Tang (36 Chambers). Grupul era format din nouă membri, proveniţi din Staten Island şi Brooklyn, cu nume enigmatice ca Masta Killa, U-God, Raekwon, Ghostface Killah, GZA, Method Man, Inspectah Deck şi Ol’ Dirty Bastard. Erau unele dintre cele mai inventive minţi întâlnite vreodată de publicul hip-hop, amestecând limbajul străzii cu aluzii la arte marţiale şi remarci ale Five Percent Nation, o mişcare obscură a populaţiei de culoare.
    Într-o lume a rap-ului obsedată de faimă şi bani, Clan are un loc special. Membrii săi nu au ajuns niciodată la popularitatea lui Eminem sau JayZ, dar sunt veneraţi de rapperi tineri, precum Drake şi Kanye West, pentru originalitatea lor.

    „Au fost o ştire timp de peste 20 de ani. Este jumătate din existenţa hip-hop-ului. Oamenilor din întreaga lume le pasă de Wu-Tang Clan”, a spus Andrew DuBois, coeditor al The Anthology of Rap.

    Arhitectul succesului iniţial al Wu-Tang a fost RZA, care a creat aura ciudată a trupei, folosind ritmuri soul vechi din Memphis, fragmente de jazz interpretate la pian de Thelonious Monk şi interpretări vocale soul modificate electronic pentru a rezulta sunete fantomatice.
    RZA a fost şi un organizator de excepţie, convingându-i pe membrii trupei să îi dea mână liberă timp de cinci ani şi să producă toate albumele şi discurile solo. „Le-am spus: Daţi-mi cinci ani şi vă voi face numărul 1. A fost o conversaţie lungă, ochi în ochi, de la om la om. Am spus ca nimeni să nu îmi conteste autoritatea. Trebuia să fie o dictatură”, a scris RZA în The Tao of Wu, o carte de memorii publicată în 2009.

    RZA s-a dovedit la fel de priceput în afaceri. Primul album al Wu-Tang Clan s-a vândut în 2,4 milioane de exemplare în Statele Unite, potrivit Nielsen Music. Următorul, un album duplu intitulat Wu-Tang Forever, a depăşit 2 milioane de copii. Între acestea, Raekwon, Ghostface, Method Man şi GZA au lansat albume solo produse de RZA, considerate la fel de bune de către fani. Grupul a lansat Wu Wear, una dintre primele linii vestimentare de marcă hip-hop şi a deschis magazinul Wu Nails în Staten Island, condus de sora lui RZA.
    După cinci ani, RZA a cedat controlul asupra Wu-Tang Clan, iar trupa nu a mai fost la fel. Următoarele albume şi proiecte solo nu au mai fost la fel de puternice şi nu s-au vândut la fel de bine. Trupa a inundat piaţa cu muzică sub marca sa, inclusiv a unor artişti care nu erau oficial membri ai acesteia, dar parte a aşa-numitei familii extinse Wu-Tang. Unul dintre aceştia a fost Cilvaringz, un rapper olandez cu rădăcini marocane, care a impresionat grupul în 1997, când a urcat pe scenă într-un concert din Amsterdam şi a oferit nişte versuri improvizate. Câteva luni mai târziu, Cilvaringz a venit la Wu Nails. Ulterior, a obţinut un contract pentru un album sub marca Wu-Tang. „Oricine străbate jumătate de lume fără un ban, pentru a-şi urma visul, cred că merită să fie luat în serios”, a spus RZA. A fost grozav pentru Cilvaringz, dar fanii au fost copleşiţi. „A fost o perioadă în care în lume au fost prea multe produse Wu”, a explicat Sasha Frere-Jones, critic din Los Angeles şi fost scriitor la New Yorker, care a comentat muzica trupei de-a lungul timpului.

     

  • Cum să faci bani cu ajutorul Facebook. Metoda pe care puţin oameni o ştiu

    Grupurile de Facebook au devenit tot mai populare, sunt uşor de creat şi de administrat, există tehnici prin care numărul de membri poate creşte destul de rapid şi în plus aveţi variante prin care puteţi monetiza publicul.

    Grupurile de Facebook au început să devină din ce în ce mai populare deoarece, spre deosebire de o pagină cu „like-uri”, aici i se poate permite oricui să posteze conţinut, grupul poate fi făcut secret, iar cei din afară nu pot vedea conţinutul.

    În continuare aveţi un mic ghid despre cum puteţi face un grup de Facebook, care sunt tehnicile de mărire a numărului de membri, dar şi cum puteţi obţine chiar şi bani de pe urma unui grup important şi cu expunere mare. Iată şi o listă cu cele mai mari grupuri de Facebook din România.

    Crearea unui grup de Facebook

    Crearea unui grup de Facebook este foarte simplă şi se face în doar câţiva paşi. În primul rând trebuie să te loghezi în contul tău de Facebook şi să accesezi pagina principală.

    Pe coloana din stânga, sub numele tău, paginile favorite şi Apps îţi apar grupurile în care eşti membru şi titlul „Groups”. În momentul în care treci cu mouse-ul peste numele „Groups”, în dreapta lui îţi va apărea opţiunea „More” pe care trebuie să o selectezi.

    Cititi mai multe pe www.Playtech.ro

  • Fotograful care a petrecut opt ani cu cea mai violentă bandă de motociclişti din Noua Zeelandă: “Dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”

    Jono Rotman, un fotograf din Wellington, a petrecut aproape opt ani în preajma Mighty Mongrel Mob, o bandă de motociclişti din Noua Zeelandă ai cărei membri sunt renumiţi pentru că trăiesc într-o lume din care sunt excluse persoanele obişnuite. Fotograful a reuşit să  câştige încrederea membrilor şi să obţină acces la lumea lor. A reuşit astfel să facă fotografii de excepţie ale membrilor Mighty Mongrel Mob.

    Rotman a povestit publicaţiei Daily Mail Australia că a început să le câştige încrederea în momentul în care a început să facă fotografii ale închisorilor din Noua Zeelandă.  ”Am discutat cu un ofiţer de legătură al găştii în închisoare, care mi-a oferit contactul unui membru Mighty Mongrel Mob, iar lucrurile au evoluat de acolo”, a spus el.

    Rotman a început să călătorească prin ţară, vizitând casele şi cluburile câtorva membri ai benzii de motociclişti. ”Istoria lor este extrem de violentă, aşa că, evident, m-am simţit intimidat de multe ori. Exista mereu o înţelegere nevorbită că dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”, povesteşte el.

    Tatuajele faciale, cât şi svastica nazistă sunt câteva dintre însemnele folosite de membrii găştii, cu scopul de a-şi arăta rebeliunea faţă de autoritate. Pentru a le câştiga încrederea, Rotman le-a specificat că vrea să se concentreze pe artă, şi nu spre expunerea lor. ”Găştile de acest tip au un set de porniri umane duse la extrem. Asta am vrut să explorez.”

    La începutul anului, a realizat o expoziţie de portrete, în care l-a inclus şi pe cel al lui Shane Harrison, un ucigaş ce făcea parte din bandă.

    ”Munca nu este despre cine ce a facut sau ce s-a întâmplat. Este vorba despre o anumită  istorie a ţării care ar putea fi studiată prin acest proiect, nu despre stereotipuri legate de aceşti oameni.”, a spus el.

  • Leonardo DiCaprio a mâncat ficat de bizon şi a dormit într-o carcasă de animal pentru rolul din “The Revenant”

    Cel mai recent film al lui Alejandro Gonzalez Inarritu, “The Revenant”, a fost discutat intens în ultima perioadă. Mai mulţi membri ai echipei de filmare au declarat că a fost o filmare foarte grea, un “adevărat iad”. Unii membrii echipei au părăsit proiectul pentru că nu mai puteau suferi temperaturile scăzute. Dar nici actorii nu au dus-o mai bine, se spune că un actor a fost tras dezbrăcat 200 de metri pe un teren îngheţat într-o scenă de luptă, potrivit Vanity Fair.

    Leonardo DiCaprio a mărturisit într-un interviu sacrificiile pe care a fost nevoit să le facă.

    “Pot să numesc cel puţin 30-40 de scene care au fost foarte dificile”, a spus DiCaprio ” Am intrat într-un râu îngheţat, am dormit într-o carcasă de animal şi de multe ori am riscat o posibilă hipotermie”, a adăugat el. De asemenea, actorul a mărturisit că a mâncat şi ficat crud de bizon.

    În ciuda sacrificiilor făcute, Leonardo DiCaprio  nu regretă că a acceptat să joace în “The Revenant.” “Ştiam în ce mă bag. Filmul se învârtea  în Hollywood de ceva vreme, dar nimeni nu era îndeajuns de nebun să accepte. În special din cauza volumului de muncă, condiţiilor de lucru, dar şi cerinţele mari ale regizorului şi directorului de imagine”, a spus el.

    “The Revenant” este inspirat de romanul lui Michael Punke, bazat pe fapte reale. Acţiunea se petrece în America de Nord, în 1823, iar în centrul ei se află Hugh Glass (DiCaprio). Acesta este  este prins de un urs grizzly şi rănit. Glass a fost lăsat să moară de către oamenii lui.  Însă eroul nu moare: ci se târăşte kilometri întregi prin săbăticie şi îşi pune la cale planul de răzbunare.

  • Cum transformi familia din jurul unei afaceri într-o instituţie?

    Transformarea unei afaceri de familie într-una rezistentă peste veacuri se leagă de o anumită cultură familială şi de modul cum aceasta este alimentată. Este de ajutor să vă întâlniţi regulat cu membrii familiei, să aveţi legi sau modalităţi de organizare clare, care să clarifice pentru fiecare membru al familiei care îi sunt obligaţiile. Este extrem de important de asemenea să aveţi aceleaşi valori de bază, iar aceasta este o chestiune de educaţie”, sunt sfaturile pe care Alteţa Sa Serenisimă Prinţul Philipp von und zu Liechtenstein, preşedintele LGT Group, le-a dat antreprenorilor români, în cadrul întâlnirii anuale Family Business Network, organizată de Asociaţia Family Business Network Romania, în parteneriat cu compania de consultanţă şi audit EY.

    LGT este un grup internaţional specializat în private banking şi administrarea averii private, deţinut de peste 80 de ani de Casa Princiară de Liechtenstein. În iunie anul curent, acesta gestiona active de 125,7 miliarde de franci elveţieni pentru clienţi privaţi şi instituţionali. Prinţul a avut o lungă carieră în cadrul LGT şi a lucrat şi în cadrul altor companii – unele tot de familie – printre care banca specializată în managementul activelor Banque Rothschild din Paris. Casa Princiară de Liechtenstein are un arbore genealogic întins pe sute de ani şi este de fapt cea a cărei nume a dat numele statului şi nu invers, potrivit Alteţei Sale Serenisime. Arborele familiei s-a ramificat, odată cu membrii acesteia, o dată cu afacerile micului stat cu aproximativ 40.000 de locuitori şi cu un PIB de aproximativ 5 miliarde de franci elveţieni.

    În prezent, membri ai familiei de Liechtenstein lucrează în cadrul grupului corporate al Casei Princiare de Liechtenstein – printre acestea numărându-se, alături de LGT, administrarea a 1.500 de hectare agricole şi forestiere din Austria Inferioară şi Stiria, ce includ peste 40 de hectare de viţă-de-vie administrate de Cramele Prinţului de Liechtenstein (Hofkellerei). Stat sărac în timpul războiului, Liechtenstein a devenit foarte bogat tocmai prin intermediul afacerilor de familie care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. În timp ce Constituţia Familiei a luat naştere în cadrul familiei Alteţei Sale în urmă cu sute de ani – aceasta stabilind chiar şi excluderea membrilor familiei şi schimbarea numelui acestora în cazul în care nu îi respectau cerinţele –, în România ideea de listă de drepturi şi libertăţi, de  îndatoriri şi obligaţii pe care fiecare dintre membrii familiei trebuie să le respecte este încă neîmpământenită.

    3% din afacerile de familie româneşti au o astfel de constituţie, comparativ cu 19% la nivel mondial, potrivit ediţiei din 2015 a studiului realizat de compania de consultanţă şi audit EY ”Barometrul Afacerilor de Familie din România”, în urma consultării a 699 de oameni de afaceri. De fapt, 67% din companiile de familie locale nu au niciun fel de guvernanţă familială, indiferent că vorbim despre birou de familie – termen care acoperă toate formele de organizare şi serviciile implicate în managementul marilor averi – (15%), declaraţia misiunii familiei (5%) ori un cod de conduită (9%). Motivele sunt legate mai ales de „tinereţea” afacerilor de familie, majoritatea aflate la prima generaţie, aspect ilustrat şi de procentul scăzut al firmelor antreprenoriale ce au un consiliu de administraţie (24%). Succesul pe termen lung al afacerilor de familie este asigurat de valorile familiei şi de o guvernanţă corporativă bine pusă la punct, iar aceasta presupune – pe lângă forme de organizare precum consiliul de administraţie – problema succesiunii, nouă pentru antreprenorii locali, aflaţi în procent de 71% la prima generaţie în conducerea afacerilor lor. Procentul este însă chiar mai mare la nivelul întregii regiuni: în Europa Centrală şi de Est, 91% din afaceri sunt conduse de generaţia fondatoare.

     

  • Dezvoltatorii construiesc locuinţe mai mici comparativ cu cele din anii ‘80

    Dezvoltatorii au redus suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere pe care le construiesc până la 49-50 metri pătraţi, acestea fiind cu 5% mai mici decât apartamentele confort 1 construite în anii 1980, pentru a obţine un preţ de vânzare cât mai atractiv, arată o analiză a companiei RealTime.

    Cea mai mare pondere a locuinţelor dintr-un proiect rezidenţial nou o ocupă apartamentele cu 2 camere, astfel că aproape 60% din noile ansambluri au în structură acest tip de locuinţe. În Bucureşti ponderea este chiar mai mare, ajungând la 63%.

    ”Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de 2 camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preţ maxim de 380.000 lei şi puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008, au impus pieţei să găsească soluţii low-cost pentru dezmorţirea procesului de vânzare a locuinţelor deja construite şi a celor ce urmează să fie construite”, a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    Acest proces a dus la situaţia în care preţurile apartamentelor de 2 camere nou construite să fie mai mici decât ale apartamentele construite înainte de 1989 în zone similare. Mai mult, accentul pe calitate şi amplasament a fost înlocuit de soluţii ingenioase pentru a construi cât mai ieftin, dar şi mai departe de mijloacele de transport, parcuri, şcoli şi grădiniţe, uneori chiar şi de oraş.

    ”Calitatea locuirii a avut şi ea de suferit, deoarece am asistat la reducerea suprafeţelor utile, chiar sub limita legală acceptând şi neinspirata distribuţie a funcţiilor care oferă apartamente cu bucătării fără geam exterior. Suprafaţa medie utilă, fără balcon a unui apartament într-un ansamblu nou în Bucureşti, este de 49-50 metri pătraţi, mai mică cu 5% comparativ cu cea a  apartamentelor confort 1 din anii 1980, a căror suprafaţă medie utilă este de 52-53 metri pătraţi”, a declarat Cristina Roşca.

    Astfel, dezvoltatorii trec de la o extremă la alta când vine vorba de suprafaţa apartamentelor construite pe piaţa locală. Înainte de criză aceştia construiau locuinţe foarte mari mizând pe dorinţa românilor de a locui într-un spaţiu mai larg decât erau obişnuiţi de regimul comunist, dar şi pe apetitul băncilor de a finanţa achiziţii de locuinţe.

    Cei mai mulţi cumpărători de apartamente de 2 camere în blocuri noi sunt tineri, fără copii, cu venituri medii de 3.000-6.000 de lei pe familie şi care accesează programul ”Prima Casă”.

    Pentru cei cu vârsta de peste 30 de ani, apartamentul de 2 camere este de tranzit. Nevoia reală pentru următorii ani va fi pentru apartamente cu număr de camere mai mare, pentru familii tinere cu mai mult de 2 membrii. Nevoia de confort se traduce şi prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în camera proprie de la o anumită vârstă.

    “Mărirea cotei maxime a preţului pentru TVA 5% la 450.000 lei va încuraja construcţia de locuinţe cu 3 camere în următorii ani. Ne aşteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidenţiale de masă să depăşească 50% din numărul total de unităţi construite, astfel reuşind să tindă spre un echilibru între structura cererii şi structura ofertei rezidenţiale; din analizele noastre, solicitările pentru apartamente cu 3 şi 4 camere depăşesc 50% din totalul cererii. Însă mulţi fac un compromis, alegând un apartament cu 2 camere, urmând ca într-un orizont mediu de timp să schimbe apartamentul de 2 camere cu o locuinţă cu mai mult de 3 camere” a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    RealTime este in topul companiilor de consultanţă imobiliară, oferind servicii suport pentru activitatea investitorilor ce doresc să-şi plaseze capitalul în oportunităţi imobiliare din România, precum şi pentru dezvoltatori care activează deja pe piaţa imobiliară din România.

  • Tăriceanu anunţă că sesiunea parlamentară extraordinară pentru Codul Fiscal se anulează

    “Sesiunea extraordinară nu se va putea ţine, vom amâna pentru săptămâna viitoare, când va fi sesiune ordinară, dezbaterea pe marginea sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Decizia Senatului vine la scurt timp după ce preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a anunţat, la finalul şedinţei Coaliţiei, că PSD cere amânarea dezbaterilor parlamentare privind Codul Fiscal şi doreşte o reuniune a liderilor partidelor parlamentare pentru joi, astfel încât să se ajungă la o decizie politică. De asemenea, şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, programată pentru luni, ora 13.30, a fost anulată.

    Dragnea a spus luni că propunerea este ca joi să fie o întâlnire a partidelor parlamentare pentru a lua o decizie politică în privinţa Codului Fiscal, astfel încât acesta să fie modificat în sesiunea parlamentară ordinară, arătând că practic nu se mai poate vorbi despre sesiune extraordinară.

    Şi preşedintele UNPR Gabriel Oprea a declarat, luni, întrebat în legătură cu amânarea discuţiilor din Parlament pe Codul Fiscal, că este normal ca după întâlnirea tehnică a reprezentanţilor partidelor să urmeze discuţii la nivelul liderilor, arătând că şi copreşedinţii PNL au spus acest lucru.

    Iniţial, Parlamentul a fost convocat, în perioada 24-26 august, în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea cererii de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Înaintea sesiunii extraordinare, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut joi discuţii tehnice privind Codul fiscal. În urma consultărilor – la care au participat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici (PSD), Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache (PNL), Eugen Nicolicea, Haralambie Vochiţoiu (UNPR), Iuliu Winkler, Erdei Doloczki Istvan, Alexandru Vegh (UDMR) şi Cătălin Beciu (ALDE) – au fost anunţate propunerile ca TVA să scadă în două trepte, de la 24% în prezent, la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi 19% de la începutul lui 2017 şi ca eliminarea supraaccizei la carburanţi să fie amânată până la 1 ianuarie 2017.
     

  • Dacă aveţi cont pe acest site, este posibil să fiţi şantajat! 32 de milioane de oameni sunt în pericol

    Pe 18 august, mai multe informaţii furate de hackeri de pe site-ul de întâlniri romantice Ashley Madison au fost publicate online. Pe lângă o serie de documente oficiale, informaţiile conţineau şi date despre cei peste 32 de milioane de utilizatori. Aceste informaţii se referă la mai multe lucruri, printre care date financiare sau preferinţele sexuale ale clienţilor. Oraşul cu cei mai mulţi membri, aproape 350.000, este Rio de Janeiro, potrivit celor de la Business Insider.

    După cum era de aşteptat, mulţi dintre cei care aveau cont pe site-ul Ashley Madison au început să fie şantajaţi.

    Site-ul de ştiri CoinDesk a publicat povestea unui cititor care primise unui email prin care era instruit să trimită o anumită sumă de bani pentru a evita publicarea unor informaţii confidenţiale: “Datele tale apar în documentele furate recent de la Ashley Madison, iar eu deţin aceste date. Dacă nu vrei să împart aceste date cu cei dragi ţie, depune 2.00000054 bitcoin (450 dolari) la următoarea adresă…”, notează Business Insider.

    Un alt site, Stuff.co.nz, a publicat alte poveşti similare, cu ameninţări similare. Acestea sunt primele încercări de şantaj, dar este probabil ca ele să continue dacă situaţia nu va fi remediată.

    Şantajul nu este însă cea mai mare problemă a celor de la Ashley Madison; în urma hack-ului, peste 15.000 de adrese de mail aparţinând unor membri ai armatei sau oficiali ai guvernului au fost făcute publice, atrăgând atenţia mai multor instituţii de securitate din Statele Unite.

    În acelaşi timp, scriu cei de la The Times, numeroase case de avocatură au început să primească cereri de divorţ.

    În urma acestui scandal, compania Avid Life Media (cea care deţine site-ul Ashley Madison) ar putea fi obligată să plătească despăgubiri în valoare de 1 miliard de dolari. De asemenea, în cazul în care instituţiile abilitate consideră că sistemul de securitate al site-ului era depăşit, compania va primi o amendă de aproape 800.000 de dolari.

  • Un Rolls Royce deţinut de Ion Ţiriac a obţinut primul loc în cadrul concursului de la Pebble Beach

    Juriul concursului de maşini de epocă Pebble Beach, California, a premiat modelul Rolls-Royce Phantom IV Hooper Sedanca de Ville din anul 1952, aparţinând lui Ion Ţiriac, cu locul I la categoria “Rolls-Royce and Bentley Postwar”, fiind astfel validat drept cel mai bine restaurat vehicul din secţiunea sa.

    Acestui premiu i s-a alăturat distincţia “Lucius Beebe Trophy”, acordată autovehiculului pe care juriul îl consideră a fi în asentimentul lui Lucius Beebe – unul dintre primii membri ai juriului acestui concurs.

    Între anii 1950 şi 1956 au fost fabricate strict 18 unităţi Rolls-Royce Phantom IV, care puteau fi achiziţionate exclusiv de capete încoronate sau şefi de stat. Dintre acestea, doar 16 mai există astăzi. Toate exemplarele din acest model unic au caroserii realizate de constructori independenţi, în cazul Rolls-Royce Phantom IV Sedanca de Ville acesta fiind Hooper & Co. Ltd, iar capota lor este dominată de varianta îngenuncheată a statuetei „Spirit of Ecstasy”.

    Exemplarul Rolls-Royce Phantom IV câştigător la ediţia din 2015 a concursului de la Pebble Beach şi parte a Ţiriac Collection a fost deţinut anterior de Aga Khan al III-lea, al 48-lea Imam al comunităţii Nizari Ismaili, care a fost totodată şi primul proprietar al automobilului.