Asadar, in City Mall, magazinele vor fi functiona in data de 2
aprilie in intervalul 10.00-20.00, iar restaurantele vor fi
deschise intre 10.00-22.00. In data de 3 aprilie magazinele vor fi
inchise la ora 18.00, iar restaurantele la 22.00. In ziua de Paste
si in 5 aprilie magazinele vor fi inchise, iar restaurantele si
zona de divertisment vor functiona intre 14.00-22.00.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Cristalele Swarovski au ajuns la nivel de fenomen in lumea
luxului romanesc si au inceput sa fie folosite ca marca distinctiva
de lux in fel de fel de forme: perne cu cristale Swarovski, rochii
si pantofi cu cristale Swarovski, tapiterie de masina cu cristale
Swarovski…si lista poate continua.
Mai multe amanunte pe www.incont.ro
Daca se poarta ca exploratorii din vechime si inchide ochii la
urateniile din stanga si din dreapta, pastrandu-si neatinsa
nadejdea ca va ajunge la liman, trecatorul care umbla prin centrul
vechi al Bucurestiului are toate sansele sa dea de ceea ce-si
doreste. In zona renovata a Centrului Istoric barurile,
restaurantele si bistrourile rasar unele dupa altele: un publicitar
roman a deschis saptamana trecuta un restaurant cu specific
frantuzesc, un irlandez a inaugurat, tot atunci, un restaurant cu
mancare italieneasca si nume de dandy roman, iar niste lituanieni
au facut, cu o zi inainte, prima petrecere in pubul lor
irlandez.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Despre scenariul productiei “Alice in }ara Minunilor” parerile
sunt impartite. Criticii spun ca este prea Tim Burton ca sa fie
poveste si prea poveste ca sa fie Tim Burton, iar fanilor le place
totul la productia Disney, chiar si latura feminista a unei Alice
supererou/femeie de afaceri din final. |nsa indiferent de ce parte
a baricadei se afla, toti admit ca scenografia este incredibila,
iar costumele realizate de compania italiana Tirelli Costumi ar
merita un Oscar. De altfel, Tirelli are deja la activ 14 Oscaruri
si a realizat costumele din “Cheri”, “Varsta inocentei” sau “Maria
Antoaneta”, printre altele.
Disney nu putea, asadar, sa rateze un astfel de avantaj – o lume
de basm, colorata, dar gotica, cu accente de steampunk, atmosfera
victoriana si personaje celebre. Povestea lui Alice a fascinat
generatii intregi, iar noua interpretare a lui Burton aducea un nou
gen de public, la care lumea de basm a lui Disney ajunge mai greu.
Planul de marketing a fost pus cap la cap cu mult timp inainte de
lansarea din martie a filmului, care avea sa aduca 116,3 milioane
de dolari numai in weekendul de lansare.
|nca de anul trecut, pe pagina de You Tube a Disney Living
circula un filmulet cu imagini de la Alice in Wonderland Tea Party,
o scenografie amenajata de Disney Consumer Products (compania de
merchandising a Walt Disney Company) la Magic Marketplace, unul
dintre cele mai importante targuri de moda. Totul pregatea
publicul, dar mai ales achizitorii din companii (pentru ca era
vorba despre un eveniment business-to-business) pentru a face
cunostinta cu stilul Wonderland. Acrobati, decoruri avangardiste,
machiaj eclectic, costume nebune si multe palarii, toate au fost
aranjate in asa fel incat lumea Alice sa fie “the new black”.
“Nu avem o limita pentru a investi, ci o vom face in functie de
ceea ce avem nevoie pentru a ne asigura prezenta pe piata. Vom
deschide atunci cand planul de afaceri va demonstra ca magazinul
respectiv va fi un succes din punct de comercial. (…) Pentru
urmatorii cinci ani avem pregatit un buget de aproximativ 10
milioane euro pentru a acoperi nevoile companiei. In functie si de
cum va evolua piata, este posibil ca la sfarsitul acestei perioade
sa avem trei magazine in Bucuresti si trei in tara, si sa ne
extindem portofoliul de branduri de bijuterii si ceasuri”, a
explicat Ellinas.
Chronolink detine in prezent un magazin monobrand Rolex si unul
multibrand in galeria comerciala a hotelului Marriott. Compania
este unicul distribuitor autorizat in Romania pentru marcile Rolex
si Tudor – ceasuri, Boucheron si Mikimoto – bijuterii.
Cititi mai multe despre planurile de extindere ale Chronolink pe
www.mediafax.ro
Oferta depozitului de produse confiscate pe care Fiscul il are
in Bucuresti bate orice mega-promotie din magazine: pulovere de
dama sau camasi pentru copii la 7 lei, sosete la 1 leu, ghetute
pentru copii la 10 lei, hanorace pentru barbati la 5 lei, geaca de
blugi la 21 lei sau pantofi cu toc din imitatie de piele la 8
lei.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
E de ajuns sa faci un singur pas in aeroport ca sa-ti dai seama
ca ai ajuns in Las Vegas. Minicazinouri ii intampina inca de la
iesirea din avion pe cei 40 de milioane de turisti care vin anual
in capitala mondiala a distractiei si nu putini sunt cei ce se
opresc pret de cateva minute sau de cativa dolari, mai bine zis, ca
sa-si incerce norocul la unul dintre cele 1.234 de aparate.
“Aproape toti cei care sosesc in Las Vegas vin cu un singur gand:
sa plece de aici milionari. Restul sunt oameni de afaceri care
participa la vreunul din cele peste 22.000 de evenimente organizate
in fiecare an”, spune Jennifer, soferul companiei de limuzine si
masini de lux Bell Trans, o americanca de origine din New Jersey,
mutata in Vegas in tinerete, cand voia sa se faca dansatoare. Acum
insa, la 40 si ceva de ani, prefera o meserie ceva mai departe de
lumina reflectoarelor.
Drumul dintre Las Vegas Boulevard, artera principala a
distractiei, si aeroportul McCarran, al 15-lea cel mai mare din
lume dupa numarul de pasageri care ii trec anual pragul (mai exact,
44 de milioane anul trecut) si al saselea dupa numarul aterizarilor
si al decolarilor (in total peste 575.000), il face de cateva ori
in fiecare zi, in vreo zece minute. “Cei mai multi dintre turisti
prefera Strip-ul (cum mai este numit bulevardul). Faimoasa strada
Fremont nu mai e ce-a fost”, continua Jennifer, care taxeaza
clientii pentru o ora de plimbare prin oras cu numai 42 de dolari,
timp in care, la cerere, le poate fi si ghid.
Strada Fremont, construita in 1905 si prima iluminata din oras,
a fost in mod traditional o artera simbol a Las Vegasului, cu
neoanele si cazinourile sale: rar film care sa se refere la orasul
jocurilor de noroc si sa nu includa macar cateva cadre cu strada
Fremont. Construit in inima desertului Nevada, Las Vegas vrea sa
aduca in acelasi loc New Yorkul, Parisul, Egiptul, Roma antica si
Venetia gratie hotelurilor luxoase cu zeci de etaje si mii de
camere, devenite in sine atractii turistice – model catre care s-au
indreptat patronii de cazinouri atunci cand jocurile de noroc au
inceput sa se raspandeasca si in alte colturi ale SUA.
“De asta am si venit pana acum de cinci ori in Vegas, de fiecare
data la alt hotel”, spune Daniel Matthews, un tanar de 27 de ani,
absolvent al New York University si functionar in cadrul unei banci
americane, care planuieste sa ajunga acolo cel putin cat sa stea in
fiecare hotel renumit din Las Vegas. Ca sa reuseasca insa, Matthews
ar trebui sa parcurga drumul intre New York si Nevada in fiecare
weekend timp de un an, iar daca si-ar propune sa se cazeze in
fiecare camera de hotel din oras, ar avea nevoie de aproape 350 de
ani, dat fiind ca numarul acestora ajunge la 125.000.
Faptul ca Google da peste 25 de milioane de rezultate pentru
“stranger” (strain) este perfect normal, avand in vedere fascinatia
ambivalenta pe care o starneste ideea de necunoscut. De la imaginea
romantica din “Strangers in the Night”, unde Frank Sinatra canta
despre strainii indragostiti care fac schimb de priviri languroase,
la viziunea rock a lui Deep Purple din “Perfect Strangers” si pana
la interpretarea horror a lui Hitchock din “Strangers on a Train”,
conceptul de strain a atras intotdeauna.
Antreprenorii, la randul lor, au cautat si uneori au gasit rima
perfecta intre strain si profit. Daca pe vremuri afacerile ce mizau
pe adrenalina specifica necunoscutului nu erau prea inventive – mai
multe variante diferite de intalniri intre persoane de sex opus
(speed dating, blind dating), in ultima vreme au gasit si
interpretari mai creative.
Cea mai noua idee de afaceri care are in centru ideea de punere
in relatie a unor straini este Chatroulette.com. Site-ul, un fel de
mIRC mai evoluat, isi atrage utilizatorii datorita faptului ca
soarta (de fapt calculatorul) intervine in ecuatie. Interfata este
destul de primara, dar o data ce intri in lumea Chatroulette este
ca si cum ai participa la o sesiune de speed dating cu mii de
straini, imbracati sau dezbracati, normali sau nu.
Pagina de inceput este simpla, cu doua casete – una denumita
“stranger” si alta, evident, “you”. Oricine are in dotare o camera
web are acces, iar cand apesi butonul Play, ruleta este activata si
incepe sa caute la intamplare un alt membru, dupa care apare o
fereastra prin care poti conversa cu cate un necunoscut; daca vrei
sa vorbesti cu altcineva, apesi “next” si iti incerci norocul cu
altcineva.
Ideea ii apartine unui rus de 17 ani, Andrei Ternovski, si in
numai trei luni de la lansare a fost denumita de presa
internationala (The New York Times, The New Yorker) fenomenul
momentului pe internet. “Ruleta ruseasca” (la propriu) ii duce pe
utilizatori intr-o lume unde sunt conectati, la intamplare, prin
camerele web cu alti straini din tot globul. Camerele web exista la
ambele capete ale conexiunii, iar adrenalina data de necunoscut
este prezenta permanent.
Jennifer Aniston interpreteaza in “Love Happens” un personaj
care face tot posibilul ca sa-si deschida propria florarie,
Juliette Binoche intruchipeaza in “Chocolat” un creator de
ciocolata, iar rolul lui Meg Ryan din “You’ve Got Mail”, unde o
intruchipeaza pe proprietara unei librarii, este deja faimos.
Fiecare film, cu toate ca scenariul poate fi trecut cu usurinta
cu vederea, atrage atentia prin boutique-urile protagonistelor,
unde se desfasoara mare parte din actiune. Fie ca vand flori, carti
sau fac ciocolata, personajele duc cu gandul la un alt gen de
comert, de care in perioada boom-ului economic lumea parea sa faca
abstractie. La mare distanta de experienta de consum de masa,
impersonala si mereu pe fuga, magazinele personalizate, intime,
castiga tot mai mult teren. Si Bucurestiul a plusat la acest
capitol, cu boutique-uri care se adreseaza amatorilor de “joie de
vivre”. Sunt locuri unde proprietarii se adreseaza clientilor pe
nume, le cunosc preferintele si gusturile, iar ei nu vin
intotdeauna ca sa cumpere, ci pentru o conversatie cu cineva care
le impartaseste pasiunea sau, de ce nu, pentru a-si face
prieteni.
Magazinul Biscuit, care s-a deschis la finalul anului trecut, a
fost gandit ca un concept store cu delicatese din toate colturile
lumii. Selectia o face Adriana Sohodoleanu, fostul director de
marketing de la Colliers, care a renuntat la imobiliare pentru
afacerea gourmet. “Multi ne spun ca vin pentru atmosfera, ca se
simt bine si este liniste si pace, desi magazinul se afla chiar pe
bulevard.” Adriana a selectat pentru Biscuit delicatese de la
branza olandeza si vinuri frantuzesti pana la diverse uleiuri, sare
sau condimente gourmet si multe dulciuri.
Unul dintre atuurile magazinului este selectia mare de
ciocolata, in jur de 15 branduri si cateva sute de variante:
ciocolata pura, cu arome – cu polenta (mamaliga), ulei de masline
si sare dulce, cu branza, nuci si masline, orez si sofran. Selectia
este inspirata de multe ori chiar de pretentiile clientilor.
“Exista o doamna care vine o data la 10 zile si este pasionata de
ciocolata neagra, iar pentru ea am adus varianta cu 99% cacao.”
Pe pereti sunt retetele lui Jamie Oliver sau poezia lui Nicusor
a carui mama a plecat la piata si pisica l-a ajutat sa darame
laptele. “Mi-am dorit ca orice detaliu sa creeze prilej de
conversatie”, spune proprietara, care a expus pe un perete si poze
din cea mai recenta vacanta a ei in Siria.
“Oamenii vin la magazin ca si cand ar vizita niste prieteni. Imi
aduc condimente, sa le gust si sa le miros. Avem o clienta care
lucreaza in Pitesti si vine cam in fiecare miercuri si isi cumpara
cookies, avem doamna care este fan al caviarului de ciocolata si
pasionatul de ceaiuri si condimente care isi face propriile mixuri
acasa. Mi-a adus sa testez ceai din colectia lui personala.”
“Si voi aveti o echipa in grupe, nu? Stiu ca are rezultate bune,
noi speram sa ajungem cat mai departe”, spune zambind Romain
Raimbault, membru in conducerea centrului de turism al regiunii
Rhône-Alpes din sud-estul Frantei. Desigur, se refera la grupele
Ligii Campionilor la fotbal. Ocupatia lui din ultimii ani, aceea de
a atrage turisti din Europa Centrala, este mai usoara de cand
Olympique Lyon a castigat, in 2002, campionatul francez la fotbal.
O serie de sapte titluri consecutive au dus apoi la castiguri
conexe estimate de oficialii locali la zeci de milioane de euro si
la o crestere a numarului anual de turisti.
Lyon, capitala Rhône-Alpes, a fost intotdeauna in urma Parisului
si a Coastei de Azur in ceea ce priveste numarul de vizitatori,
ambitia oficialilor locali fiind aceea de a-i depasi macar pe
vecinii de la sud. Au cu ce se mandri: la o populatie de
aproximativ 475.000 de locuitori, orasul a inregistrat in 2008
circa sase milioane de vizitatori. Pentru comparatie, regiunea
Parisului este vizitata anual de peste 40 de milioane de
persoane.
“Sunt un pic mai putini turisti in acest an, dar nu as zice ca
simtitor. S-au schimbat tarile din care vin, nu mai sunt la fel de
multi britanici, dar sunt francezi, spre exemplu”, spune Fayet
Trevy, ghid turistic, intrebat daca programul sau de lucru a fost
mai lejer in 2009. Si continua cu explicatiile si cu istorioarele
despre cladirile din Vieux Lyon, cel mai vechi cartier din oras, pe
unde ne conduce. “Vedeti aceste curti interioare cu iesiri pe mai
multe stradute? Sunt specifice arhitecturii din zona; au fost tare
folositoare in timpul luptelor care s-au dus in trecut aici.”
Vieux Lyon, cu cladiri ridicate incepand cu secolul al XIV-lea,
este unul din primele locuri care va vor fi recomandate atunci cand
veti veni in vizita in oras, la fel cum unul din primele lucruri pe
care le veti auzi este ca zona a fost inclusa in patrimoniul UNESCO
incepand cu 1998. Sa construiesti o cladire noua aici e aproape
imposibil, din pricina reglementarilor foarte stricte. Exista chiar
si cladiri parasite, fara proprietari, care nu sunt daramate,
deoarece reprezinta “o mostenire”, dupa cum spune ghidul, aproape
mirat de ideea ca niste cladiri noi sa fie ridicate in locul celor
parasite.