BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • Dosarul în care Traian Băsescu a fost audiat pentru retrocedarea unor case din Capitală, clasat

    Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) au precizat, pentru MEDIAFAX, că dosarul deschis de Parchetul General în care a fost audiat fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru retrocedarea mai multor case din centrul Capitalei, în 2003, de pe vremea când era primar general, a fost clasat.

    Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost audiat, la începutul lunii mai, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). Întrebat, la ieşirea din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cum s-a făcut retrocedarea respectivă, fiind vorba de 66 de imobile într-o zi, fostul preşedinte a răspuns: “În condiţiile legii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOAR în România. Bugetarii care au doar liceu câştigă MAI MULT decât absolvenţii de facultate

    Statisticienii medicali şi registratorii medicali debutanţi, absolvenţi de studii medii, care lucrează la anatomie patologică şi medicină legală, vor avea în 2022 salarii de bază de aproape 4.700 lei brut lunar, cu 19% mai mult decât psihologii, logopezii, kinetoterapeuţii, asistenţii sociali, biochimiştii, fizicienii medicali, fiziokinetoterapeuţii debutanţi cu studii superioare de lungă durată, care lucrează în spitale clinice, potrivit proiectului de lege al salarizării unitare.

    Un site de ştiri a întocmit lista bugetarilor cu studii medii, care vor fi remuneraţi mai bine decât unii dintre colegii lor cu studii superioare în anul 2022, dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma actuală.

    O parte dintre bugetarii care au absolvit doar studii medii şi care lucrează în Justiţie, în Diplomaţie, în Învăţământ, Cultură, spitale sau Administraţia publică centrală, vor încasa în anul 2022 salarii de bază mai mari decât ale celor mai mulţi bugetari debutanţi, absolvenţi de studii superioare de lungă durată, potrivit unei statistici care a analizat proiectul legii salarizării unitare.

    Cel mai bine plătiţi bugetari cu studii medii lucrează în Justiţie şi vor avea în anul 2022 salarii de bază de aproape 7.600 lei brut lunar, adică circa 5.300 lei „în mână”. Se vor bucura de aceste niveluri salariale prim-grefierii, grefierii – şefi de secţie, grefierii – şefi, conform proiectului legii salarizării unitare.

    Spre comparaţie, imensa majoritate a bugetarilor debutanţi, absolvenţi de studii superioare de lungă durată, vor încasa în anul 2022 salarii de bază de 3.950 lei brut lunar, adică aproape 2.800 lei net lunar, arată o statistică realizată de un site de ştiri pe baza proiectului legii salarizării unitare.

    Totuşi, cu excepţia angajaţilor din Justiţie şi Sănătate, majoritatea bugetarilor cu studii medii şi salarii de bază mai mari decât ale debutanţilor absolvenţi de studii superioare de lungă durată vor încasa în anul 2022 cu maximum 10% mai mult decât licenţiaţii, arată datele din proiectul de lege, comparate de noi, scrie jurnalumm.

  • Doar in România. Bugetarii care au doar liceu câştigă mai mult decât absolvenţii de facultate

    Statisticienii medicali şi registratorii medicali debutanţi, absolvenţi de studii medii, care lucrează la anatomie patologică şi medicină legală, vor avea în 2022 salarii de bază de aproape 4.700 lei brut lunar, cu 19% mai mult decât psihologii, logopezii, kinetoterapeuţii, asistenţii sociali, biochimiştii, fizicienii medicali, fiziokinetoterapeuţii debutanţi cu studii superioare de lungă durată, care lucrează în spitale clinice, potrivit proiectului de lege al salarizării unitare. ECONOMICA.NET a întocmit lista bugetarilor cu studii medii, care vor fi remuneraţi mai bine decât unii dintre colegii lor cu studii superioare în anul 2022, dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma actuală.

    O parte dintre bugetarii care au absolvit doar studii medii şi care lucrează în Justiţie, în Diplomaţie, în Învăţământ, Cultură, spitale sau Administraţia publică centrală, vor încasa în anul 2022 salarii de bază mai mari decât ale celor mai mulţi bugetari debutanţi, absolvenţi de studii superioare de lungă durată, potrivit unei statistici ECONOMICA.NET, care a analizat proiectul legii salarizării unitare.

    Cel mai bine plătiţi bugetari cu studii medii lucrează în Justiţie şi vor avea în anul 2022 salarii de bază de aproape 7.600 lei brut lunar, adică circa 5.300 lei „în mână”. Se vor bucura de aceste niveluri salariale prim-grefierii, grefierii – şefi de secţie, grefierii – şefi, conform proiectului legii salarizării unitare.
    Spre comparaţie, imensa majoritate a bugetarilor debutanţi, absolvenţi de studii superioare de lungă durată, vor încasa în anul 2022 salarii de bază de 3.950 lei brut lunar, adică aproape 2.800 lei net lunar, arată o statistică realizată de ECONOMICA.NET pe baza proiectului legii salarizării unitare.

    Totuşi, cu excepţia angajaţilor din Justiţie şi Sănătate, majoritatea bugetarilor cu studii medii şi salarii de bază mai mari decât ale debutanţilor absolvenţi de studii superioare de lungă durată vor încasa în anul 2022 cu maximum 10% mai mult decât licenţiaţii, arată datele din proiectul de lege, comparate de noi, scrie jurnalumm

  • Fiul unui parlamentar rus, CONDAMNAT în SUA la 27 de ani de închisoare pentru ATACURI CIBERNETICE

    Roman Seleznev, în vârstă de 32 de ani, a fost găsit vinovat de un tribunal din Seattle pentru că ar fi efectuat atacuri cibernetice cu scopul obţinerii date ale cardurilor de credit, cauzând pagube de 169 de milioane de dolari unor companii americane.

    Ambasada rusă de la Washington a comunicat că Rusia va continua să conteste modul în care acesta a fost reţinut în Maldive în anul 2014, afirmând că arestarea acestuia ar fi “ilegală”.

    Roman Seleznev este fiul lui Valerii Seleznev, membru al Parlamentului rus.

    Într-un document dat publicităţii de avocatul lui Seleznev, condamnatul afirmă că sentinţa dură este modul în care autorităţile din Statele Unite trimit un mesaj preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

     

     

  • Fiul unui parlamentar rus, CONDAMNAT în SUA la 27 de ani de închisoare pentru ATACURI CIBERNETICE

    Roman Seleznev, în vârstă de 32 de ani, a fost găsit vinovat de un tribunal din Seattle pentru că ar fi efectuat atacuri cibernetice cu scopul obţinerii date ale cardurilor de credit, cauzând pagube de 169 de milioane de dolari unor companii americane.

    Ambasada rusă de la Washington a comunicat că Rusia va continua să conteste modul în care acesta a fost reţinut în Maldive în anul 2014, afirmând că arestarea acestuia ar fi “ilegală”.

    Roman Seleznev este fiul lui Valerii Seleznev, membru al Parlamentului rus.

    Într-un document dat publicităţii de avocatul lui Seleznev, condamnatul afirmă că sentinţa dură este modul în care autorităţile din Statele Unite trimit un mesaj preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

     

     

  • Iordache, despre banii confiscaţi din campanie: Partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o

    “În condiţiile în care un competitor, fie că discutăm de un primar, un consilier local sau un parlamentar, depune o sumă mai mare decât cea care este prevăzută de lege, în actuala prevedere banii respectivi nu îi mai sunt returnaţi, primeşte amendă, dar se confiscă şi suma de la partid. Prin acest amendament, încercăm să precizăm că partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o. Ce să confisc de la partid, în condiţiile în care această sumă nu a fost depusă la partid? Am retrimis acest raport în comisie ca, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), să reglementăm mai bine această situaţie apărută în practică, adică, dacă un competitor depăşeşte suma maximă admisă, fără nicio îndoială să nu o primească înapoi, să şi primească şi amendă, dar nu ai de unde confisca de la partid pentru că acei bani nu au fost depuşi în contul partidului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a trecut Florin Iordache de la “altă întrebare” la conducerea Camerei Deputaţilor

    Probabil că şefii PSD s-au bazat pe ideea că apele s-au mai liniştit, altfel nu înţeleg cum fostul ministru al justiţiei, îndeobşte cunoscut drept „Altă întrebare!”, a ajuns unul dintre primii oameni în stat.

    Ce-i drept, e o funcţie pe care Iordache a mai ocupat-o, dar nu ştiu câtă lume putea să îl aleagă de pe o foaie cu 10 poze înainte de spectacolul de pe 31 ianuarie. Prin urmare, dacă n-aveai nimic cu el anul trecut, sunt şanse mari să ai anul ăsta.

    Lăsând la o parte decizia, nu ştiu ce speranţe şi-au făcut unii sau alţii, dar eu mă aşteptam ca Iordache să aibă acelaşi comportament arogant. Vorba unui prieten de-al meu: „Din Bulă nu faci Harry Potter”.

    Şi revin, Florin Iordache este acum unul dintre primii oameni în stat. Sigur, Constituţia se referă doar la preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor ca posibili înlocuitori ai primului om în stat; dar nu e greu de priceput că adjuncţii lor sunt tot pe lista aia, doar că ceva mai jos.

    Din noua şi vechea lui funcţie, Florin Iordache ar fi putut să aleagă calea înţeleaptă şi să se facă nevăzut. Dar infatuarea şi aroganţa îţi dau mai multe aripi decât un Red Bull, aşa că deputatul PSD s-a întors la subiectul lui preferat.

    Săptămâna lui Iordache a început cu critici la adresa celui care a preluat portofoliul Justiţiei, Tudorel Toader. Iordache nu înţelege, pare-se, de ce Toader amână discuţiile legate de modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal, cele ce fac referire la abuzul în serviciu. Sau poate chiar nu înţelege, nu vreau să acuz pe cineva de falsitate.

    Fostul ministru al justiţiei vrea neapărat să demonstreze – doar el ştie de ce – necesitatea unui prag pentru abuzul în serviciu. La întâlnirea colegială de la Sinaia, alături de şefii PSD, el s-a arătat convins că Parlamentul o să-şi facă treaba şi o să stabilească limita în cauză. „Noi am stabilit atunci 10 la sută din acel prag maxim de 2 milioane. Că e 200.000 sau mai puţin, asta se poate discuta”, a mai spus Iordache. Când se poate discuta rămâne la stadiul de „altă întrebare”.

    Sar câteva idei şi ajung de fapt la cea mai mare problemă pe care o are azi România. Sistemul politic a ajuns format dintr-o dreaptă care se împiedică la fiecare pas şi nu e în stare să găsească un singur liberal serios, un partid care se vrea reformator dar se rezumă la circ şi la Nicuşor Dan şi o stângă condusă de oameni cu dosare penale.

    Nu cred că partidele noi sunt soluţia acum şi nu cred nici în organizaţii născute din proteste; ca să construieşti un partid politic îţi trebuie oameni politici la bază, sau cel puţin oameni cu studii solide pe zona asta care să ştie ce şi cum trebuie făcut. Tot cu partidele noastre rămânem, dar speranţa stă în oamenii tineri, din spate – şi cunosc mulţi oameni tineri, capabili, care ar putea să reformeze partidele dacă ar fi lăsaţi. E valabil pentru formaţiuni de stânga, centru sau dreapta.

    Şi nu trebuie să ne rezumăm doar la cei înscrişi deja în partide: sunt destui tineri implicaţi în afaceri, cu o experienţă în capitalismul adevărat care valorează mai mult decât cursurile la seral urmate la Ştefan Gheorghiu. În ei stă viitorul sistemului politic din România, indiferent de orientarea spre măsuri liberale sau conservatoare.

    Teodor Meleşcanu, actualul ministru de externe, făcea parte din guvernul Văcăroiu în perioada ’92-’96. Petre Daea, ce conduce astăzi ministerul Agriculturii, era ministru al aceleiaşi instituţii şi în anul 2004. Pavel Năstase, actualul ministru al educaţiei, era în anul 2002 secretar de stat în ministerul Afacerilor Interne, fiind director general al Institutului Naţional de Administraţie (INA). Şi exemplele pot continua.

    Cât timp o să vedem că aceleaşi feţe sunt mutate dintr-o parte în alta, nu ar trebui să ne mire că oamenii sunt neîncrezători. Sau că Florin Iordache ar putea reveni, într-o bună zi, ca ministru al justiţiei.

    Am crezut, sincer, că mişcările de stradă de acum două luni au reuşit să inducă o oarecare teamă partidelor politice, sau măcar jenă. Nu e cazul; dacă datoriile adunate în timpul campaniei nu s-au putut plăti acum, se va găsi un moment bun în cei trei ani şi jumătate de guvernare rămaşi.

  • Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, audiat la Parchetul General în dosarul OUG 13

    Întrebat dacă a dat explicaţii în faţa procurorilor, fostul ministrul a spus: “nici nu confirm, nici nu infirm, nu comentez în niciun fel”.

    Parchetul General a anunţat în 13 martie, după motivarea Curţii Constituţionale, că ancheta privind OUG 13 continuă pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte.

    La finele lunii februarie, DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat atunci cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic. În acest dosar, la DNA au fost audiaţi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Graţiela Gavrilescu, la acea vreme ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, secretarul general al guvernului, Mihai Busuioc, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Oana Hăineală, procuror şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cu toţii având calitatea de martor.

    Judecătorii CCR arătau, în motivarea deciziei de existenţă a unui conflict juridic între DNA şi Guvern, că DNA şi-a arogat competenţe şi a excedat cadrul legal, acţiunea sa de verificare a OUG 13 fiind una abuzivă.

  • ÎCCJ se va pronunţa pe 24 aprilie pe contestaţia lui Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul”

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au amânat pronunţarea asupra contestaţiei la executare depuse de Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul” pentru data de 24 aprilie, pentru ca avocaţii lui Liviu Dragnea să poată depune concluzii scrise.

    Apărătorii liderului PSD au cerut, în cadrul termenului de luni de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor, având suspiciuni că motivarea nu a fost redactată în termen de 30 de zile. De asemenea, avocaţii au cerut şi copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top Factoring este achiziţionată de către Intrum Justitia AB pentru 25 de milioane de euro

    Valoarea tranzacţiei este de aproximativ 25 de milioane de euro şi conţine pachetul de acţiuni Top Factoring şi portofoliul de credite neperformante deţinute de Glasro, subsidiară a RC II Limited. Tranzactia presupune cedarea a 100% dintre acţiunile Top Factoring. Finalizarea tranzactiei este conditionata de aprobarea autorităţilor de reglementare.

    Grupul Top Factoring, format din Top Factoring SRL şi portofoliul de credite neperformante administrat de către Glasro, a înregistrat în 2016 un profit net de 4,47 milioane euro.

    Concomitent cu vanzarea Top Factoring catre Intrum, RC2 a semnat un acord deachizitionare a 74,5% din acţiunile Telecredit IFN SA, o instituţie financiară non-bancară deţinută în majoritate de Cătălin Neagu. Valoarea acestei achiziţii este de 2,67 milioane euro. De asemenea, Glasro şi-a luat angajamentul de a face o infuzie de capital în Telecredit de 0,15 milioane de euro, astfel ajungând să deţină 80% din acţiunile companiei. Telecredit, o institutie financiara nebancara activa pe piata creditelor de consum pe termen scurt, a fost fondata de catre Catalin Neagu in 2014.  La finalul anului 2016, Telecredit avea active neauditate de 0,75 milioane euro şi a raportat venituri de 1,13 milioane de euro, profit înainte de impozitare de 0,35 milioane euro şi credite nete de 0,53 milioane euro.

    ”În mai puţin de un an, RC2 reuşeşte un al doilea exit de succes, după vânzarea Albalact. Una dintre cele mai bune investiţii ale fondului-Top Factoring – se vinde acum către Intrum Justitia, companie europeana lider în segmentul său, care intră astfel pe piaţa din România  şi va asigura un nou stadiu de dezvoltare. RC2 va ramâne prezent pe piaţa românească a serviciilor financiare, prin investiţia sa în Telecredit”, declară Ion Florescu, acţionar majoritar al fondului de investiţii.

    RC2 a investit iniţial 3 milioane de euro în compania Top Factoring, în anul 2007, iar de-a lungul anilor a încasat dividende în valoare de 6,7 milioane euro. Rata anuală de rentabilitate a investiţiei pe parcursul celor 10 ani de deţinere, luând în calcul dividendele şi preţul de vânzare către Intrum, este de aproximativ 20%.