BusinessMagazin

Tag: introducere

  • Toţi şoferii trebuie să prezinte acest NOU DOCUMENT când vor fi opriţi de polţtie. Noile reguli vor fi publicate în Monitorul Oficial şi sunt OBLIGATORII

    Contractul RCA se încheie pe o perioadă cuprinsă între o lună si 12 luni, multiplu de o lună, în funcţie de opţiunea asiguratului, cu anumite excepţii chiar şi pentru o perioadă mai mică de o lună, potrivit raportului adoptat de Camera Deputaţilor.

    Plata primelor de asigurare se face integral sau în rate conform acordului dintre asigurat şi asigurătorul RCA.

    Unul dintre amendamentele adoptate permite asiguraţilor să fie despăgubiţi indiferent de service-ul în care îşi vor repara maşina, dar poliţele nu au cum să crească din cauza costurilor cu reparaţiile, pentru că acestea reprezintă doar o mică parte din costul total al daunelor, a explicat preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI), Cristian Muntean, la finalul şedinţei comisiilor parlamentare care au întocmit raportul votat de plen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul incredibil pentru care un milionar i-a lăsat averea celui care îi curăţa burlanele

    „Niciodată nu ştii ce ai putea primi în schimb dacă arăţi puţină bunătate”, se spune în introducerea unui articol publicat de myfirstclasslife.com. Publicaţia prezintă povestea unui bărbat ce a moştenit o avere de la vecinul său, căruia îi curăţa burlanele din generozitate.

    Daniel Sharp se oferea să-i facă o favoare vecinului său de 75 de ani, Ronald Butcher, pe care îl ajuta să îşi cureţe burlanele fără a accepta niciun ban în schimb. Datorită gesturilor mărinimoase ale lui Sharp, cei doi vecini au legat o prietenie, însă nu pentru mult timp.

    Butcher a murit în 2013, singur, în casa sa, fără ca cineva să ştie de el o perioadă de timp. Când a fost descoperit s-a demonstrat că acesta era decedat de mai bine de două luni.

    Ulterior, Sharp a aflat că vecinul său i-a lăsat o avere de 800,000 de dolari ca recunoştinţă pentru generoziotatea şi prietenia sa. Această decizie a stârnit diverse controverse cu membrii familiei lui Butcher, care şi-au convocat avocaţii pentru a soluţiona problema moştenirii dorite şi a-l condamna pe Sharp ca suspect în moartea bătrânului. Pe de altă parte, Sharp s-a arătat mirat de oferta vecinului său şi i-a condamnat familia de neglijenţă.

    El a afirmat că Burcher îi era un simplu prieten, mai mult o cunoştinţă, însă oricum îi era mai apropiat decât îi fusese în ultimul timp familia sa.Lui Sharp i-a fost interzis accesul la înmormântarea bătrânului, tocmai din cauza acestei animozităţi.

    Procesul încă nu a fost soluţionat şi se estimează o perioadă lungă până când se va lua o decizie în legătură cu stabilirea moştenitorului sumei de 800.000 de dolari.

  • Maşini de lux furate din state UE şi aduse în România.Gruparea, sprijinită de funcţionari RAR Timiş

    Şapte persoane sunt suspectate în acest caz de furt tăinuire, folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, înşelăciune, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, luare de mită, dare de mită, spălare de bani.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în ultimii ani s-a constituit şi a acţionat, la nivel transnaţional, un grup infracţional organizat, având drept scop furtul unor autovehicule de lux din Uniunea Europeană, în special din Italia, autovehicule care ulterior erau introduse în România prin punctele de trecere a frontierei din zona de vest, în acest scop fiind folosite la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale falsificate”, transmite DIICOT printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ţară din Europa nu mai vrea să primească muncitori din România

    Guvernul federal din Elveţia a dispus, miercuri, activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu Uniunea Europeană care prevede introducerea în mod temporar a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari.
     
    “În şedinţa din 10 mai 2017, Consiliul Federal (Guvernul Elveţiei -n.red.) a decis activarea clauzei de siguranţă prevăzută în Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, pentru cetăţenii bulgari şi români. Ca efect, în următoarele 12 luni, cetăţenii bulgari şi români care intenţionează să efectueze activităţi de lucru vor avea doar acces limitat pe piaţa muncii din Elveţia”, se arată într-un comunicat al Executivului federal de la Berna.

    În perioada iulie 2016 – mai 2017, cifra estimată pentru permisele de lucru acordate imigranţilor români şi bulgari veniţi la muncă a fost depăşită, astfel că în următoarele 12 luni permisele pentru aceşti cetăţeni străini vor fi limitate la 996, precizează Guvernul Elveţiei. Comparativ cu anul 2015, în 2016 numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Elveţia s-a dublat, ajungând la circa 3.300 de persoane.

    Elveţia a eliminat, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, avertiza Guvernul de la Berna în aprilie 2016.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roche România consideră inexplicabilă creşterea taxei clawback în primul trimestru al anului 2017

    În această perioadă, piaţa totală a medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală în ţara noastră a scăzut cu aproximativ 11%, conform datelor companiilor de studii de piaţă. În România, industria farmaceutică susţine sistemul de sănătate, 1 din 5 pacienţi primind tratament datorită taxei clawback. Pentru a asigura corectitudinea datelor cu privire la taxa clawback, Roche România solicită încă o dată autorităţilor competente să întreprindă toate diligenţele necesare pentru a audita datele disponibile la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sprijinul unei instituţii independente.

    “Avem în vedere orice demers legal care ar putea fi necesar pentru a verifica acurateţea datelor, inclusiv posibile discuţii cu organele de anchetă competente. Dorim să ne asigurăm că datele pe baza cărora este calculată taxa clawback sunt corecte şi comunicate transparent”, a declarat Martine Draullette, General Manager al Roche România.

    Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară pentru de a arăta solidaritate într-un moment dificil pentru economia României. Astfel, producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. În situaţia actuală însă, având în vederea creşterea economică constantă a României, motivul menţinerii acestei taxe a dispărut.

    Roche Romania susţine introducerea unor alte mecanisme care să asigure distribuirea echitabilă a responsabilităţilor privind modul în care este finanţat consumul real de medicamente în România, ceea ce ar asigura transparenţă şi predictibilitate.Pe de altă parte, o condiţie obligatorie pe care statul român ar trebui să o îndeplinească pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la tratamentele de care aceştia au nevoie, este creşterea bugetului pentru medicamente, îngheţat din anul 2012. Pacienţii din România trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca cei din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Finanţarea sănătăţii  trebuie privită ca o investiţie, care va asigura pe termen lung creştere economică şi o societate sănătoasă.

  • O ţară din Europa nu mai vrea să primească muncitori din România

    Guvernul federal din Elveţia a dispus, miercuri, activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu Uniunea Europeană care prevede introducerea în mod temporar a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari.
     
    “În şedinţa din 10 mai 2017, Consiliul Federal (Guvernul Elveţiei -n.red.) a decis activarea clauzei de siguranţă prevăzută în Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, pentru cetăţenii bulgari şi români. Ca efect, în următoarele 12 luni, cetăţenii bulgari şi români care intenţionează să efectueze activităţi de lucru vor avea doar acces limitat pe piaţa muncii din Elveţia”, se arată într-un comunicat al Executivului federal de la Berna.

    În perioada iulie 2016 – mai 2017, cifra estimată pentru permisele de lucru acordate imigranţilor români şi bulgari veniţi la muncă a fost depăşită, astfel că în următoarele 12 luni permisele pentru aceşti cetăţeni străini vor fi limitate la 996, precizează Guvernul Elveţiei. Comparativ cu anul 2015, în 2016 numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Elveţia s-a dublat, ajungând la circa 3.300 de persoane.

    Elveţia a eliminat, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, avertiza Guvernul de la Berna în aprilie 2016.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.   

     

  • A renunţat la cariera în patinaj pentru a lucra la revista Vogue. Acum este unul dintre cei mai cunoscuţi designeri ai lumii

    Fiica unor imigranţi chinezi bogaţi, creatoarea de modă Vera Ellen Wang s-a născut la 27 iunie 1949, în New York, şi s-a bucurat de o copilărie răsfăţată pe Upper East Side din Manhattan. Înainte de a se înscrie la Colegiul Sarah Lawrence, ea a făcut parte din elita Chapin School şi a Şcolii Americane de Balet. Wang a studiat pentru scurt timp în străinătate, la Universitatea Sorbona din Paris, dar a revenit în Statele Unite pentru a-şi finaliza studiile în istoria artei. O talentată patinatoare, Wang a concurat la nivel profesional pe tot parcursul adolescenţei sale, obţinând diverse premii.

    După absolvirea colegiului, în 1971, a renunţat la cariera în patinaj şi a început să lucreze pentru revista Vogue. În mai puţin de un an, la vârsta de 23 de ani, Wang a fost promovată senior editor de modă, titlu pe care l-a menţinut pentru următorii 15 ani. În 1987 a plecat de la Vogue şi a preluat funcţia de director de design pentru accesorii la Ralph Lauren. S-a căsătorit la 40 de ani, în 1989, eveniment de la care a pornit şi povestea noii sale cariere. Nemulţumită de selecţia săracă de modele existente, şi-a schiţat şi realizat propria rochie, cu 10.000 de dolari şi cu ajutorul unei croitorese. În anul următor, din bani împrumutaţi parţial de la tatăl său, Wang şi-a deschis propriul butic de rochii de mireasă în Carlyle Hotel, pe Madison Avenue, în New York. Iniţial, casa de rochii pentru mirese Vera Wang oferea piese făcute la comandă pentru designeri faimoşi precum Guy Laroche, Arnold Scaasi, Carolina Herrera sau Christian Dior.

    În următorii câţiva ani şi-a îmbunătăţit abilităţile în domeniul modei, pentru ca în cele din urmă să lanseze o colecţie de rochii de mireasă sofisticate, sub semnătură proprie. Vera Wang a intrat sub lumina reflectoarelor internaţionale în timpul Olimpiadei din 1994, când a proiectat un costum special cu mărgele pentru patinatoarea Nancy Kerrigan. De atunci, creatoarea de modă a introdus şi o linie de creaţii elegante, de seară, precum şi Vera Wang Made to Order, o colecţie haute-couture, cu piese disponibile exclusiv în buticul său din Manhattan. Până în prezent, atât rochiile de mireasă, cât şi cele de seară sunt vândute prin intermediul a 55 de retaileri.

    Prin echilibrarea designului modern cu eleganţa tradiţională, Wang s-a bucurat de aprecierea vedetelor, în special a celor de Hollywood, creaţiile sale fiind frecvent purtate la premiere de film şi ceremonii de către actriţe foarte cunoscute, printre care Halle Berry, Goldie Hawn, Charlize Theron, Anjelica Huston sau Meg Ryan. În 2001, Vera Wang a lansat primul său parfum şi primul ghid de nuntă. De-a lungul anilor, afacerile sale au continuat să crească, incluzând, treptat,  lenjerie, bijuterii şi produse pentru casă. În 2006, a ajuns la o înţelegere cu Kohl, un lanţ de magazine, pentru a produce o linie exclusivă mai puţin costisitoare de haine ready-to-wear, numită Simply Vera.

    Cel mai cunoscut designer de rochii de mirese din America, Wang a primit numeroase premii de-a lungul timpului, iar în 1994 a fost aleasă membru al prestigiosului Consiliu al Designerilor de Modă din America (CFDA). În 2005, CFDA selectat-o pe Vera Wang ca designerul anului la categoria îmbrăcăminte pentru femei. Vera Wang locuieşte în New York împreună cu soţul ei, omul de afaceri Arthur Becker, şi cele două fiice.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.