BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Lovitura pentru băncile din România, pregătită de Guvern Tudose: Toţi românii care au CARD la aceste bănci sunt vizaţi

    Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate. 
     
    „Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”.
     

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Ce zice Liviu Dragnea despre impozitarea veniturilor Bisericii

    După o discuţie „la o masă” cu Patriarhul, în 2015, Eugen Teodorovici, fost ministru de finanţe şi acum consilier al premierului Tudose, revine cu ideea impozitării veniturilor Bisericii Ortodoxe Române. De această dată cu un plan concret. Mai exact, propunerea pe care o are în vedere este identificarea, de comun acord cu BOR, care sunt activităţile economice care pot fi impozitate, iar banii să rămână tot în gestionarea Bisericii, însă să fie cheltuiţi în domenii pe care statul le decide. Teodorovici a adăugat că sunt şi alte zone din care statul poate scoate bani, dar pe care Biserica „nu le îndrăgeşte”, iar în aceste condiţii „trebuie să înteleagă şi să aleagă”.

    “Eu zic totuşi să încercăm să mai păstrăm nişte instituţii în România, cel puţin să le ajutăm să existe. Nu susţin această variantă”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în contextul în care afirmaţiilor consilierul premierului Mihai Tudose, Eugen Teodorovici.

    Liviu Dragnea a afirmat că nu s-a discutat în coaliţie despre impozitarea veniturilor Bisericii, precizând că “nici nu vrea” să fie discutat acest subiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură de proporţii pentru băncile din SUA: O nouă lege permite consumatorilor să intenteze procese colective pentru a lupta cu abuzurile instituţiilor financiare

    Decizia luată de Biroul pentru Protecţia Consumatorului ar urma să dea o lovitură puternică băncilor şi altor instituţii financiare, permiţându-le consumatorilor să se unească în procese care ar putea să coste instituţiile miliarde de dolari.

    “Partea frumoasă din sistemul nostru de justiţie este că nimeni, indiferent cât de mare şi puternic este, nu ar trebui să scape fără să fie tras la răspundere dacă încalcă legea”, a spus Richard Cordray, directorul agenţiei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Opinie Bogdan Angheluţă: Ambiţiile periculoase ale unei instituţii medievale sau ce vrea, de fapt, Coaliţia pentru Familie

    Coaliţia pentru Familie a intrat mai serios în atenţia publicului cu propunerea de modificare a articolului 48, alineatul 1, din Constituţie pentru definirea căsătoriei ca uniune liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Mai departe, instituţia – în frunte cu Mihai Gheorghiu – a prezentat o listă numită ”Măsuri pentru politici publice privind familia – 50 de propuneri“.

    Să o luăm cu începutul: cine este, de fapt, Coaliţia pentru Familie? Organizaţia nu are personalitate juridică, ”fiind o alianţă formală, laică, alcătuită din organizaţii ale societăţii civile“. Printre membrii listaţi apar organizaţii precum Provita, care îşi declară misiunea de a veni în întâmpinarea femeilor care au făcut un avort, ce ”se află sub greutatea unei vini care le macină sufletul şi le pune la îndoială demnitatea“. Mai dăm şi peste Asociaţia Familiilor Numeroase (ASFANU), entitate ce promite că va oferi, în viitorul apropiat, Cardul Familie 3+; pe scurt, dacă ai cel puţin trei copii, poţi beneficia de o grămadă de reduceri. Asta după ce trimiţi 5 euro în contul ASFANU, evident.

    Dar haideţi să luăm, pe rând, propunerile Coaliţiei pentru Familie. |n primul rând, ei propun crearea ”Secretariatului de Stat pentru Familii (SSpF) în cadrul Ministerului Muncii“, adică o altă instituţie bugetară care va angaja directori, directori adjuncţi şi viitori directori. Cred că există suficienţi oameni în minister care să poată ”colabora“ cu asociaţiile de familii sau cultele religioase. Dar ce e un secretariat fără un institut? Coaliţia propune şi crearea ”unui Institut de Studii pentru Familie, prin colaborarea între instituţiile de stat şi structurile nonguvernamentale“. Alţi directori, aceeaşi poveste.

    La capitolul Cultura Familiei, Coaliţia vine cu propunerea de anulare a subvenţiilor publice pentru avort electiv şi mijloace contraceptive. Evident, reprezentanţii instituţiei insistă că nu sunt împotriva avortului.

    Cele mai ”solide“ propuneri vin însă la capitolul V, ”Armonizarea vieţii de familie cu cariera“; acestea sunt atât de absurde, încât o să mă rezum doar la a le enumera: încurajarea contractelor de muncă cu timp flexibil şi a tele-muncii; asigurarea la locul de muncă a unui mediu propice şi pentru familiile angajaţilor; stimularea angajării părinţilor din familii numeroase, prin asigurarea de subvenţii.

    Am totuşi o întrebare: cu ce bani, domnilor?

    Cum veţi convinge multinaţionalele, care reprezintă principalul factor de creştere economică, să modifice tiparul de lucru pentru a fi în concordanţă cu planurile dvs. de a face România bine?

    Chiar dacă cele 50 de propuneri ale Coaliţiei pentru Familie nu fac momentan obiectul unui referendum, cea de redefinire a familiei a trecut deja de Camera Deputaţilor. Politicienii noştri, care uită în mod constant că trebuie să respecte interesele tuturor votanţilor, se fac că plouă; puţini s-au arătat contra demersului, la fel cum doar câţiva au declarat în mod răspicat că îl susţin.

    Dar norocul cu Florin Iordache, care a simţit nevoia să intre în discuţie, cam ca musca-n ciorbă. Ieşit de câteva săptămâni din atenţia publicului, fostul ministru al justiţiei dădea luna trecută asigurări că PSD va face tot posibilul pentru ca modificarea art. 48 să devină realitate.

    O reacţie cel puţin ciudată a avut şi Nicuşor Dan, preşedintele unui partid ce se vrea reformator, care a evitat să se pronunţe pe tema referendumului în cauză. Şeful USR a şi demisionat din partidul pe care l-a fondat, condamnându-şi colegii pentru opoziţia faţă de modificarea constituţiei. Nicuşor Dan, care promite la fiecare postare pe Facebook că va schimba faţa politicii din România, nu e în stare să spună clar şi răspicat că redefinirea familiei e o temă stupidă. O numeşte o temă falsă, încercând să fenteze astfel atât întrebările presei, cât şi cele venite din partea propriilor săi colegi. Nicuşor Dan greşeşte: redefinirea familiei nu este o temă falsă, ci una, repet, cel puţin stupidă.

    La final, doar câteva remarce legate de căsătoria între persoane de acelaşi sex: nu oamenii trebuie să o accepte, ci statul. Statul e cel care trasează limita între legal şi ilegal, iar oamenii trebuie să se supună acelei limite. Că îţi place sau nu, asta e alegerea fiecăruia. Şi violenţa domestică poate fi acceptată de o parte a oamenilor, mai ales de cei care o aplică; asta nu înseamnă că există vreo urmă de legalitate acolo. Hai să o luăm pe urma ruşilor, care au votat în ianuarie că o bătaie pe an e permisă, atât timp cât există motive întemeiate; dacă a uitat să ducă gunoiul, e firesc să existe represalii, nu?

  • AISB -Cele mai căutate universităţi de către absolvenţi sunt cele din Statele Unite, Marea Britanie şi Europa Continentală

    ”Elevii noştri sunt veniţi din toate colţurile lumii, AISB educând elevi din peste 50 de naţionalităţi. Este firesc ca opţiunea lor pentru facultate să se îndrepte către universităţile de renume de peste ocean sau din Europa. Încă de la înscrierea la AISB elevii îşi manifestă dorinţa de a studia peste hotare, la aceste instituţii prestigioase, ei fiind susţinuţi de părinţi în acest demers. Noi ne bucurăm că pregătirea pe care le-o oferim le facilitează acceptarea în aceste instituţii. Şi ne bucurăm, de asemenea, să avem elevi ce studiază acum la facultăţi de renume, pe segmentul artistic”, spune Robert Brindley, director general al Şcolii Americane.

    La fel de numeroase sunt şi înscrierile pentru universităţile din Marea Britanie, acestea fiind foarte numeroase şi din partea elevilor de naţionalitate română (peste 60% dintre români se înscriu la o universitate din Marea Britanie). London School of Economics  & Political Science, Lancaster University, University of Edinburgh sau Birmingham sunt doar câteva din zecile de universităţi la care elevii AISB se înscriu pentru admitere. Ultimele trei sunt printre cele care acceptă cei mai mulţi dintre elevii din România. 

    Trei alte universităţi de renume sunt pe lista preferinţelor absolvenţilor AISB. Este vorba de University of British Columbia din Canada, Ecole Hotelier de Laussane (Elveţia) şi Tilburg University (Olanda).

    ”Le suntem alături elevilor noştri  în procesul de admitere la universităţile din străinătate, si acest lucru este de o importanţă reală în cadrul procesului. Mulţi dintre aceştia sunt acceptaţi cu burse şi ajung să îşi termine studiile universitare printre primii. Multi dintre ei au rezultate deosebite şi în facultate însă ceea ce este şi mai important – şi de altfel directia în care noi îi sfătuim să se îndrepte – este faptul că fac ceea ce le place”, spune Cătălina Gărdescu, director de admitere al Şcolii Americane.

    Rata de admitere la universităţile din străinătate este de peste 90%. Pentru anul 2017, în topul universităţilor la care s-au înscris absolvenţii AISB se numără George Mason University, University of British Columbia şi Teesside University.

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

     

     

     

  • Ce sumă astronomică plăteşte statul roman persoanelor cu pensii speciale

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul plăteşte lunar pensii speciale de aproape 480 de milioane de lei

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ pentru Ungaria: Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot

    Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: zeci de instituţii au cumpărat cele mai scumpe telefoane din bani publici

    Ironia face ca prima instituţie din România care şi-a luat iPhone 7, la doar trei zile după lansarea oficială din septembrie 2016, să fie Curtea de Conturi, adică cea care verifică justeţea şi legalitatea achiziţiilor tuturor instituţiilor de stat din ţară, mai arată Gândul.info.

    Serviciul Judeţean de Pază Olt a fost cât se poate de clar în anunţul de achiziţie pentru cele două iPhone 7 pe care şi le-a luat acum două zile: „Vă rugăm să confirmaţi dacă este negru mat… nu vrem lucios”.

    Pe 15 mai, două anunţuri de achiziţie de iPhone 7 şi iPhone 7 Plus, cu memorie de 128 GB, au fost lansate de această instituţie în SEAP şi apar ca fiind onorate de Emag, contra sumelor de 3.151 lei, respectiv 3.697 lei.

    Directorul SJP Olt, Emil Popa, este luat total pe nepregătite de vestea că instituţia s-a tocmai s-a înnoit cu două telefoane iPhone 7 pe care a plătit vreo 1.500 de euro: „Nu ştiu să vă spun, că nu m-am ocupat. Eu vin după nuntă, m-am căsătorit şi nu ştiu să vă spun, o să vorbesc cu directorul adjunct, cu şeful de serviciu…”, spune el pentru Gândul.

    Câteva ore mai târziu, directorul Emil Popa tot nu i-a dat de cap, dar e sigur de un lucru: „Ce apare pe SEAP acolo, chiar de am fi vrut să luăm, nu am bani prevăzuţi pentru aşa ceva, era imposibil să le achiziţionez. Eu nu am bani prevăzuţi pentru aşa ceva, eu nu aş putea să fac o achiziţie când eu nu am banii aprobaţi de CJ Olt pentru aşa ceva”.

    Întrebat cine a făcut totuşi achiziţiile în SEAP, Emil Popa spune: „Acum ştiţi cum e, se pasează, că am făcut o simulare, şefu’ am intrat, ne-am uitat, că nu ştiu ce… Ştiţi cum e… Au intrat acolo să vadă, îmi zic ei mie acuma, oricum ei sunt şi noi… Am şi hârtiile în faţă. Într-adevăr, au vrut să intre pe acolo, dar vă spun… Eu nu am cum să iau aşa ceva, pentru că nu am niciun leuţ”.

    .Comuna gorjeană Peştişani, din apropiere de Târgu Jiu, este celebră pentru două lucruri: acolo, în satul Hobiţa, s-a născut Constantin Brâncuşi, iar 141 de ani mai târziu, pe data de 3 mai, primarul a plătit aproape 4.000 de euro către Telekom România, pentru un iPhone 7 negru şi unul Rose Gold (roz auriu), cu memorie de 256 GB (cea mai mare disponibilă), la preţul de 1.067 de euro bucata (aproximativ 4.800 de lei), precum şi pentru trei Samsung Galaxy S8 culoare „orchid grey”, la preţul de 859 euro bucata (aproximativ 3.867 lei), conform anunţului din SEAP.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro