BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • Reţeaua de magazine Oncos din Cluj a intrat în insolvenţă

     “Necesitatea restructurării vine în contextul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi a lipsei unei finanţări corespunzătoare a afacerii, care au cauzat un dezechilibru financiar companiei. Decizia are ca obiectiv însănătoşirea afacerii, care să îi permită să îşi continue activitatea în mod avantajos pentru clienţi, parteneri şi furnizori, şi profitabil pentru companie”, se arată într-un comunicat al companiei transmis MEDIAFAX.

    Restructurarea afacerilor Oncos se face la cererea companiei, iar în cadrul procesului de redresare obiectivele sunt păstrarea locurilor de muncă, a structurii centrelor de producţie şi a celor de distribuţie şi vânzare. Grupul Oncos a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de peste 148 de milioane de lei.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii grupului au afirmat că au cerut la tribunalul Cluj intrarea în insolvenţă a firmei Oncos SA, care deţine 44 de magazine, iar instanţa a admis cererea. Reţeaua de retail este prezentă în judeţele Cluj, Sălaj, Mureş şi Bistriţa-Năsăud. Produsele Oncos sunt comercializate şi pe pieţele externe din Ungaria, Italia, Cehia, Slovacia şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile sunt reticente la creditarea firmelor şi din cauza recuperărilor reduse din insolvenţe

     “Din datele pe care le avem, aproape 90% din societăţile în insolvenţă au ajuns în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale. Acest lucru ne pune pe gânduri pentru că băncile intră în jocul insolvenţei ca un creditor garantat, iar dacă în această poziţie nu poţi să recuperezi, pierderile se regăsesc mai devreme sau mai târziu în politica pe care o bancă o are faţă de societăţile comerciale”, a declarat Oprescu miercuri la o conferinţă pe teme fianciare.

    El apreciază că este nevoie de o revenire la principii de disciplină financiară mult mai puternică, astfel încât băncile să nu priveze de credite clienţii fezabili, din cauza practicilor “nesănătoase” ale unor firme care s-au folosit de legea insolvenţei pentru a-şi proteja probabil bunuri personale.

    Blocajul produs în economie de firmele intrate în insolvenţă este estimat la 25 miliarde euro, cu o pondere de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, de circa 140 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Fabrica de bani” a lui Cristi Borcea a intrat în insolvenţă. Care sunt motivele

    Tribunalul Alba a admis cererea de intrare în insolvenţă a SC Crimbo Gas SRL, companie deţinută de mama omului de afaceri Cristi Borcea şi de Crimbo Gas 2000 SRL, societate la care acesta este unic asociat. 

    Secţia de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a Tribunalului Alba a admis cererea de demarare a procedurii de insolvenţă pentru societăţi cu răspundere limitată.

    Insolvenţa firmei a fost solicitată anterior la Tribunalul Alba şi de către Direcţia Finanţelor Publice din Braşov, însă instanţa a dispus contopirea celor două dosare şi a admis intrarea voluntară în procedura de reorganizare. Cererile de admitere a creanţelor pot fi depuse până la data de 11 aprilie 2014.

    Compania Crimbo Gas SRL, cu datorii de nouă milioane de lei, a avut cifră de afaceri zero în 2012 şi a înregistrat pirederi de 330.000 de lei. Prin comparaţie, în 2009, firma avea o cifra de afaceri de un milion de lei şi pierderi de 1,5 milioane de lei.

    Firma Crimbo Gas 2000 SRL, care deţine o parte din Crimbo Gas, a avut afaceri de 9 mil. euro în 2012 şi profit de 40.000 de euro.

    ​Borcea a mai deţinut, prin intermediul firmei Crimbo Gas 2000, o reţea de 21 de staţii de alimentare cu GPL. În trecut, afacerile cu GPL ale lui Borcea au făcut subiectul unor tranzacţii, segmentul de butelii fiind preluat în 2008 de firma olandeză SHV. Compania a activat timp de trei ani pe piaţa locală sub brandul Primagaz, dar în ianuarie 2012 s-a retras din România. Segmentul de distribuţie a ajuns în 2008 la Rompetrol, care a cumpărat un număr de 150 de staţii de comercializare de autogaz de la firmele lui Borcea.

    Fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat definitiv la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători. Afacerile sunt conduse de fosta soţie a omului de afaceri, Mihaela Borcea.

  • Insolvenţa, soluţia pentru TVR. Mărirea taxei tv nu rezolvă problemele

     Decizia va fi luată după numirea noului CA, iar intrarea în insolvenţă este privită ca varianta cea mai bună, deoarece majorarea taxei ar fi doar o rezolvare de moment care ar fi şi nepotrivită în an electoral, au explicat, luni, sursele citate, arătând că TVR are nevoie de restructurare şi reorganizare, iar o hotărâre referitoare doar la majorarea taxei nu ar face decât să amâne insolvenţa. În plus, actuala conducere a TVR nu a putut să dea asigurări premierului Victor Ponta că, dacă Guvernul majorează taxa radio-tv, televiziunea publică nu va acumula noi datorii.

    Numirea unui administrator judiciar, care să vină cu un plan de reorganizare, aşa cum s-a întâmplat cu Remus Borza la Hidroelectrica, ar permite “curăţarea” TVR de contracte păguboase, organizarea activităţilor pe baze economice corecte şi restructurarea internă ţinând cont de nevoile unei televiziuni publice, au mai precizat sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cornu: Ori sunt prost, ori tâmpit. Dacă am făcut această evaziune, cum au intrat firmele în insolvenţă?

     Omul de afaceri din Timişoara Georgică Cornu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că se va prezenta la audieri la DIICOT, fiind vizat într-un dosar de evaziune fiscală.

    “Am fost la Bucureşti, la o întâlnire de afaceri. Acum sunt pe drum spre Timişoara, nu am fost acasă când au fost percheziţiile, am fost la Bucureşti. M-au chemat la audieri. La un moment dat, am luat materiale de construcţii de la Strehaia. În ultimii ani nu am mai luat pentru că am văzut că acolo sunt probleme şi am evitat. Nu scrie niciunde că nu pot lua materiale de acolo. Înţeleg că se verifică actele din 2007-2011. Am luat materiale de acolo destul de rar, foarte rar, când erau preţuri şi condiţii bune”, a declarat Cornu.

    El a spus că a aflat joi dimineaţă despre percheziţii şi că acasă se aflau copiii, cu cumnata sa, care s-au speriat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circa 3.200 de firme cu impact în economie sunt în insolvenţă inevitabilă sau nedeclarată

     “Companiile de care depinde relansarea economică în România reprezintă mai puţin de 3% din totalul firmelor active. Intrarea acestora în insolvenţă ar genera un efect de domino cu consecinţe majore asupra întregului sistem”, apreciază reprezentanţii CITR.

    Din totalul celor peste 600.000 de companii active în 2013 înregistrate la Registrul Comerţului şi care nu se află în insolvenţă, 19.800 au un rol determinant în economie, fiind societăţi care au active mai mari de un milion de euro. Cifra de afaceri cumulată a acestora în 2012 a depăşit 156 de miliarde de euro, cu 18,8% mai mare decât PIB-ul României.

    În 2012 acest eşantion de companii sunt angajate peste 1,87 milioane de persoane, mai mult de o treime din populaţia salariată la nivel naţional. Analiza arată că, în momentul de faţă, 3.200 dintre acestea se află în categoria “insolvenţă inevitabilă”sau “nedeclarată încă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tandemul franco-german, luat la bani mărunţi

    Banca germană constată că între 2002 şi 2006, numărul insolvenţelor a urmat cam aceeaşi evoluţie în cele două ţări, ulterior a apărut o divergenţă care n-a făcut decât să se amplifice.

    De notat că progresia insolvenţelor nu depinde de ciclul economic (pentru a se menţine un număr constant de insolvenţe ar fi fost nevoie de o creştere anuală a PIB cu cel puţin 2%, ceea ce niciuna dintre ţări nu a realizat), ci de abilitatea firmelor de a practica o administrare a lichidităţilor de natură să asigure fluxul plăţilor indiferent de ciclul economic.

  • Hidroelectrica a vândut marţi energie de 13,45 milioane de lei pe bursa de electricitate OPCOM

     “Hidroelectrica a vândut către Fidelis Energy un pachet de 71,2 GWh, cu livrare începând din 26 martie 2014, până pe 21 martie 2015. Valoarea contractului este de 13,45 milioane lei, iar preţul unitar este de 188,95 lei/MWh”, potrivit unui comunicat al producătorului de energie.

    Hidroelectrica a înregistrat în 2013 un profit record, de 910 milioane de lei. În 2012, compania a raportat pierderi de 170 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul care a salvat compania găsită în pragul falimentului şi sufocată de datorii

    CONTEXTUL: Producătorul de cărămizi Cemacon s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul supraîndatorării, din cauza creditului contractat pentru dezvoltarea afacerii de fostul acţionariat şi management. Datoria pe care o avea compania depăşea de 5 ori cifra de afaceri, explică Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. În aceste condiţii, se impunea restructurarea companiei, menită să readucă pe profit compania.

    DECIZIA: În 2010 a fost luată decizia restructurării companiei, care a presupus o abordare aplicată pentru prima dată în România, restructurarea out of court. Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.

    EFECTELE: Pachetul de credite n valoare de peste 26 de milioane de euro a fost restructurat, iar compania a intrat pe un trend crescător al rezultatelor financiare. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri, cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013.

    NEVOIA RESTRUCTURĂRII CREDITULUI BCR A DEVENIT EVIDENTĂ LA SCURT TIMP DUPĂ EVALUAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A COMPANIEI ÎN 2010. „Negocierea propriu-zisă a început însă în prima parte a anului 2011. Restructurarea creditului BCR a reprezentat unul dintre elementele esenţiale pentru restructurarea Cemacon”, spune Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al Cemacon.

    Procesul de restructurare a început practic în urmă cu patru ani, unul dintre paşi fiind schimbarea echipei de management, iar Stoleru a preluat conducerea companiei. El îşi aminteşte că în 2010 producătorul de cărămizi avea un credit de patru ori mai mare decât cifra de afaceri, care trebuia rambursat în cinci ani şi pentru că nu putea fi acoperit în condiţiile de atunci era un exemplu clar de supraîndatorare. Totodată, vânzările erau în scădere, portofoliul de produse era învechit, iar capacitatea de producţie nu era optimizată pentru cererea din acel moment şi pentru volumul vânzărilor.

    „Reorganizarea operaţională a implicat o întoarcere la 180 de grade a companiei”, afirmă Stoleru. Tot el adaugă că schimbarea radicală a cursului companiei se vede cu ochiul liber în rezultatele companiei, care a avut cea mai mare creştere din industrie în ultimii trei ani. Noua echipă de management a abordat noi pieţe, a lansat un nou portofoliu de produse, a dezvoltat şi consolidat reţeaua de distribuitori şi a finalizat un proces amplu de rebranding.

    Dovadă şi rezultatele companiei, care din 2010 a înregistrat plusuri anuale ale vânzărilor, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a bifat un plus de 38% faţă de 2012, depăşind 48 de milioane de lei. Tot anul trecut, pierderile totale au scăzut cu 67% faţă de 2012, iar la sfârşitul anului 2013 cota de piaţă estimată de reprezentanţii companiei depăşea 16%, faţă de 6% cât era în 2010. Raportat la 2009, cifra de afaceri a Cemacon a crescut cu 107%. În acelaşi interval, piaţa de cărămidă a scăzut cu 34%.

    REZULTATELE DE ANUL TRECUT, AFIRMĂ REPREZENTANŢII COMPANIEI, S-AU BAZAT PE CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢA DIN TRANSILVANIA, EXTINDEREA ARIEI DE DISTRIBUŢIE, NOUA GAMĂ DE PRODUSE EVOCERAMIC ŞI CONTRIBUŢIA CENTRELOR PROPRII DE VÂNZARE. Fabrica de la Recea, din judeţul Zalău, a funcţionat 11 luni din întreg anul 2013, un record de la momentul în care a fost dată în funcţiune; capacitatea de producţie a fost utilizată în proporţie de 88%. Pentru că volumele de vânzări au depăşit producţia, stocurile companiei s-au redus, iar veniturile operaţionale au permis autofinanţarea, explică Stoleru.

    În contextul diminuării stocurilor, profitul operaţional, EBITDA, se situează la 9,3 milioane lei, cu o rată de 19%. Rezultatul financiar din 2013 rămâne însă negativ, sub influenţa costurilor cu dobânzile aferente pachetului de credite de peste 26 de milioane euro contractat de companie înainte de 2010, completate de diferenţele negative de curs valutar.

    DRUMUL N-A FOST ÎNSĂ DELOC UŞOR. „Împreună cu divizia de restructurare a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), am reuşit să evităm un traseu care ar fi putut genera într-un timp scurt starea de insolvenţă a companiei”, spune Stoleru.

    Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei. Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, spune că procesul de restructurare a presupus o strategie de schimbare a managementului combinată cu multe alte iniţiative comerciale, menite să restabilizeze compania. Restructurarea creditului, prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, reprezintă un mecanism de rezolvare a supraîndatorării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare.

    „Dacă unul dintre aceste trei elemente ar fi lipsit, restructurarea nu ar fi fost posibilă”, punctează Vizental. Concret, creditul a fost restructurat prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, un mecanism de rezolvare a supraînda-torării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare. Practic, BCR a transferat 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA, care o poate converti într-un număr de acţiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deţine cel mai mare acţionar actual, KJK Fund II.”. Situaţia Cemacon a reprezentat o procedură aplicată pentru prima dată în România: restructurarea out of court combinată cu o conversie a creanţelor, explică reprezentantul CITR, care a gestionat 750 de proceduri de insolvenţă în ultimii 11 ani. „Aplicăm şi în cazul acesteia aproximativ aceiaşi paşi ca şi în cazul reorganizării în insolvenţă, doar că la un alt nivel şi fără a avea în spate prevederile unei legi care, uneori, facilitează procesul de negociere”, declară Vizental.

    ÎN URMA ACESTOR MĂSURI, „CEMACON RĂMÂNE CU O EXPUNERE SUSTENABILĂ, EŞALONATĂ PE 10 ANI, CARE POATE FI ACOPERITĂ DIN ACTIVITATEA CURENTĂ A COMPANIEI”, SPUNE STOLERU. El povesteşte că negocierea cu BCR a început în 2011 şi ar putea să se încheie spre jumătatea anului 2014. Însă semnarea acordului cu banca a fost punctul cheie, spune Stoleru.

    Iar pentru ca producătorul de cărămizi să nu ducă toată povara datoriei, va fi înfiinţată o nouă societate care va prelua vechea fabrică şi terenul pe care se află unitatea de producţie, explică Vizental. Această firmă va prelua totodată şi expunerea bancară corespunzătoare, preluând o parte din valoarea creditelor.

  • Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă pentru că a pierdut procesele cu Alpiq, Energy Holding, EFT

     Astfel, Curtea de Apel a admis recursul formulat de Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România, Andritz Hydro şi Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 împotriva sentinţei Tribunalui Bucureşti din 26 iunie 2013 prin care a fost închisă procedura de insolvenţă a Hidroelectrica şi a trimis cauza spre rejudecare, potrivit datelor Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al producătorului de energie.

    Totodată, instanţa a admis şi recursul înaintat de Alpiq RomIndustries privind denunţarea unilaterală a contractului de vânzare – cumpărare energie.

    Alro Slatina, Elsid Titu şi Alpiq RomIndustries au câştigat recursul privind tabelul preliminar al creditorilor, astfel că Tribunalul Bucureşti va judeca şi această cauză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro