BusinessMagazin

Tag: INS

  • Institutul Naţional de Statistică: Preţurile au scăzut cu 0,2% în luna octombrie, influenţate în principal de piaţa externă

    Astfel, comparativ cu septembrie, producţia industrială a consemnat preţuri mai mici cu 0,1% pe piaţa internă şi cu 0,5% pe cea externă.

    Industria bunurilor intermediare a înregistrat o scădere a preţurilor cu 0,7%, cea a bunurilor de capital şi industria energetică cu 0,1% fiecare, în timp ce industria bunurilor de folosinţă îndelungată a avut preţuri mai mari cu 0,1%, iar cea a bunurilor de uz curent cu 0,2%.

    Faţă de octombrie anul trecut, preţurile au scăzut pe ansamblu cu 2,6%, pe fondul reducerii cu 2,5% pe piaţa internă şi cu 3% pe piaţa externă, se arată într-un comunicat al INS.

    Scăderi ale preţurilor au fost evidenţiate în industria bunurilor intermediare, cu 2,2%, şi în cea energetică, cu 9,2%.

    Industria bunurilor de capital au consemnat o stagnare, iar industria bunurilor de folosinţă îndelungată şi cea a bunurilor de uz curent au avut creşteri de preţuri, cu 1,1%, respectiv 1,6%.

  • Cât au câştigat românii pe oră, anul trecut

    Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro

    “Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

     

  • INS: Economia a crescut în primul semestru cu 3,8%

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale INS, prezentate miercuri. Estimările anterioare vizau pentru trimestrul al doilea un avans de 3,2% pe serie brută şi de 3,7% pe serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2015, nefiind, însă, înregistrate diferenţe semnificative faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 4 septembrie”, arată INS.

    În semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Anterior erau estimate creşteri de 3,7%, respectiv 3,8%.

    Astfel, ca serie ajustată sezonier Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 172,903 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 0,1% faţă de trimestrul I 2015 şi cu 3,8% faţă de trimestrul II 2014.

    La semestru, PIB a fost de 349,108 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

    Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 162,541 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,4% faţă de trimestrul II 2014.

    Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 302,717 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

    În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, PIB notează că faţă de varianta provizorie a datelor, dinamica PIB şi a valorii adăugate brute, în trimestrul II 2015, s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, iar volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs s-au majorat cu 0,3, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

    “Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în: Construcţii (+3,5 puncte procentuale); Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0 puncte procentuale)”, arată Statistica.

    Pe categorii de utilizări, din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat formarea brută de capital fix, de la +1,6% la +2%, ca urmare a creşterii volumului său de la 107,9% la 109,7%; importul de bunuri şi servicii, de la +3,4% la +4,2%, ca urmare a creşterii volumului său de la 107.8% la 109.8%; exportul de bunuri şi servicii de la +1,8% la +3,4%, ca urmare a creşterii volumului său de la 104,2% la 108,1%; cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +3,8% la +3,5%, ca urmare a reducerii volumului său de la 105,9% la 105,5%.

    Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 3,3%, iar FMI anticipează un avans de 3,4%.

     

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele opt luni cu 17,2%

    Astfel, sosirile au ajuns la 6,72 milioane, iar înnoptările la 16,25 milioane.

    “Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01-31.08.2015 77,6%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,4%, ponderi apropiate de cele din perioada 1.01-31.08.2014 . În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,8% din total turişti străini), iar din aceştia 85,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată INS, într-un comunicat.

    Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,6%.

    Astfel, durata medie a şederii a fost de 2,5 zile la turiştii români şi 2,0 zile la turiştii străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a urcat cu 2,9 puncte, la 29,5%.

    Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (179.500), Israel (148.600), Italia (139.300), Franţa (91.600) şi Ungaria (88.500).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 6,34 milioane, în creştere cu 10,6%.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 9,16 milioane, în creştere cu 8,4%.

    În luna august 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedentă, atât sosirile cât şi înnoptările în structurile turistice au înregistrat creşteri, de 18,1%, respectiv 14,3%. Comparativ cu august 2014, la punctele de frontieră s-au înregistrat creşteri la sosirile vizitatorilor străini cu 10% şi scăderi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 5,3%.

  • Rata anuală a inflaţiei a coborât la -1,9%, după o scădere a preţurilor cu încă 0,5% în august

    Măsurate prin indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), preţurile s-au redus cu 1,7% faţă de august anul trecut.

    “În luna august 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu august 2014, este de 45,2%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0-2,5% deţin o pondere de 30,4%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 24,4%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2014 – august 2015) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2013 – august 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,3%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 0,5%.

    Alimentele s-au ieftinit în august cu 0,8% faţă de iulie, iar mărfurile nealimentare cu 0,5%, în timp ce tarifele serviciilor au rămas stabile.

    Cele mai mari reduceri de preţuri au fost consemnate la fructe proaspete, de 12%, urmate de subcategoria “alte legume şi conserve de legume”, cu -9,5%, şi cartofii, care s-au ieftinit cu 6%.

    În schimb, s-au scumpit ouăle (+4%), citricele şi alte fructe meridionale (+1,9%), uleiul comestibil (+0,4%), zahărul (+0,3%), conservele şi alte produse din peşte şi carnea de porcine, fiecare cu câte 0,2%.

    Din categoria mărfurilor nealimentare, combustibilii s-au ieftinit cu 3%, iar medicamentele şi articolele medicale cu câte 0,5%, pe când frigiderele şi congelatoarele s-au scumpit cu 0,3%.

    Transportul aerian şi serviciile de telefonie au avut preţuri mai mici cu 0,4%. Serviciile de apă, canal şi salubritate au avut tarife mai mari cu 0,3%.

    Comparativ cu decembrie anul trecut, alimentele au fost mai ieftine cu 8% în august. Pe de altă parte, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 1,6%, iar serviciile s-au scumpit cu 1,3%.

    În iulie, preţurile de consum s-au redus cu 0,2% faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns la -1,7%, de la -1,6% în iunie, influenţată de preţurile alimentelor, care s-au diminuat cu 7% comparativ cu iulie anul trecut.

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns în teritoriu negativ în iunie, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, la -1,6%, după ce preţurile au fost mai mici cu aproape 3% faţă de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9% de la 1 iunie.

    BNR a revizuit în jos, la începutul lunii august, prognoza pentru rata anuală a inflaţiei, la -0,3% pentru finele acestui an şi la 0,7% până la sfârşitul anului viitor, cu 0,5 puncte procentuale, respectiv 1,2 puncte în scădere faţă de proiecţia anterioară, urmând să intre în interiorul intervalului din jurul ţintei în T1 2017.

    “Rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată la valori negative până în mai 2016, va reveni la valori pozitive, dar inferioare, până la sfârşitul anului 2016, intervalului ţintei şi a reintra în interiorul acestuia (2,5% plus/minus 1 punct procentual – n.r.) începând cu trimestrul I din 2017. În cea mai mare parte a intervalului de prognoză, rata anuală a inflaţiei va fi marcată de reducerile succesive ale cotei TVA”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei, pe 6 august.

    El a precizat că economia nu riscă să intre în deflaţie, având în vedere că inflaţia se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, întrucât consumul creşte cu 6% şi poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaţioniste după creşterea salariilor.

    Isărescu mai arăta că dezinflaţia s-a mai accentuat în iulie pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

    “Deflaţia are o altă componentă, pe care o explic din nou: se întâreşte ideea în mintea oamenilor că preţurile vor scădea din nou, şi din nou, şi din nou şi atunci se amână consumul pentru a prinde preţuri mai scăzute. Pericolul nu este scăderea preţurilor, cine nu doreşte scăderea preţurilor?! Pericolul deflaţionist îl constituie reducerea graduală, dar accentuată a consumului de natură să reducă cererea şi să descurajeze creşterea eocnomică. Nu suntem în această situaţie. Avem creştere de consum, avem creştere economică”, a întărit şeful BNR.

  • Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit în primele şapte luni cu 16%, la 3,93 miliarde euro

    În primele şapte luni ale anului trecut, deficitul balanţei comerciale a fost de 3,37 miliarde euro.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost de 23,52 miliarde euro la expedieri şi de 27,66 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,3% din total exporturi şi 76,8% din total importuri, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) s-a situat la 8,55 miliarde euro la exporturi şi de 8,34 miliarde euro la importuri, cumulând 26,7% din total exporturi şi 23,2% din total importuri.

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44,3% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export şi 31,5% la import.

    În iulie, exporturile s-au situat la 5,04 miliarde euro, iar importurile la 5 68 miliarde euro, rezultând un deficit de 641,6 milioane euro.

    Faţă de iunie, exporturile din iulie au crescut cu 5,8%, iar importurile au avansat cu 3,6%.

  • Câştigul salarial mediu a crescut în iulie cu 1,7% faţă de luna iunie, la 1.849 lei

    “În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi pentru performanţe deosebite), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice – 14,2% şi în sectorul alte activităţi extractive – 14,1%, în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport – între 6% şi 8%.

    Totodată, în extracţia cărbunelui superior şi inferior, hoteluri şi restaurante, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de difuzare şi transmitere de programe), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor (inclusiv activităţi de recuperare a materialelor reciclabile; activităţi şi servicii de decontaminare), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, construcţii au fost consemnate creşteri ale salariilor între 4,5% şi 5,5%.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice – 10,9%, în activităţi de editare, fabricarea băuturilor – între 9,5% şi 10%, în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – între 2% şi 4,5%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţie publică – 2,2%, sănătate şi asistenţă socială – 1,3%, ca urmare a aplicării prevederilor legale de la 1 iulie. În învăţământ s-a înregistrat o scădere a câştigului salarial mediu net, cu 3,4%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

    Comparativ cu iulie 2014, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%.

     

  • INS: Creşterea PIB în primul semestru a fost susţinută de aproape toate ramurile economiei

    “Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2015, nefiind, însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2015”, arată INS, într-un comunicat.

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 174,736 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,1% faţă de trimestrul I 2015 şi cu 3,7% faţă de trimestrul II 2014. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 351,281 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

    Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 164,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,3% faţă de trimestrul II 2014. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 304,987 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,7% faţă de semestrul I 2014.

    La creşterea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,6%, precum şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,2%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,8%); industria (+0,5%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2,2% şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumulului său.

    “O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, insă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi”, notează INS.

    La jumătatea lunii august INS a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%.

    Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată în iulie, arăta atunci INS, într-un comunicat. Astfel, estimările pentru primul trimestru au fost revizuite de la 1,5% la 1,4% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,1% la 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

  • Investiţiile în economie au crescut în primul semestru cu 7,2%

    Pe elemente de structură, lucrările de construcţii noi au crescut cu 9,3%, utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7%, în timp ce alte cheltuieli au scăzut cu 0,1%.

    “Comparativ cu primul semestru din 2014, în primul semestru din 2015 se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi cu 0,3 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în alte cheltuieli şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 0,2 puncte procentuale, respectiv cu 0,1 puncte procentuale”, potrivit INS.

    În trimestrul al doilea, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,7% faţă de acelaşi interval de anul trecut, la 15,01 miliarde lei.

     

  • Afacerile din comerţ au crescut în primele şapte luni cu 5,6%

    Evoluţia a fost influenţată de creşterea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun, în urcare cu 13,3% (serie brută), dar şi de comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+5,8%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,5%, , potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În luna iulie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 7,9% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,1%.

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntu, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut atât ca serie brută cu 9,6% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,5%.