Tag: infrastructura

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii americani: Prioritatea zero a Guvernului trebuie să fie creşterea economică sustenabilă

    Prioritatea zero a Guvernului ar trebui să fie creşterea economică sustenabilă, urmată de investiţia în capitalul uman, cu accent pe educaţie şi demografie, infrastructura modernă şi statul de drept, a anunţat marţi Ionuţ Simion, preşedintele Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham).

    „Prioritatea zero a Guvernului ar fi să asigure o creştere economică sustenabilă. O creştere care nu este sustenabilă poate avea efecte destul de nefavorabile pe termen mediu şi lung. Creşterea economică de 6% este un lucru bun, la prima vedere, dar dacă ea nu are la bază fundamente economice sustenabile, putem plăti un preţ destul de mare”, a declarat Ionuţ Simion în cadrul prezentării proiectului „Priorităţi pentru România”.

    Documentul lansat de AmCham introduce recomandări pentru potenţarea creşterii economice şi prezintă teme considerate prioritare mandatului parlamentar şi executiv în perioada 2016-2020. Asumarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE între ianuarie şi iunie 2019 şi definirea proiectului de poziţionare strategică a ţării reprezintă principalele repere ale mandatului evidenţiate în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorii României:„Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Comerţului să schimb o virgulă şi plătesc 300-500 de lei”

    Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Co­merţului să schimb o virgulă plătesc 300-500 de lei. Merg la primărie să deschid o pră­vălie, plătesc taxe de reclamă, taxa X, Y, Z. Vreau să scot un ca­zier judiciar. Merg la poştă plă­tesc 10 lei timbru fiscal, după care te întorci să scoţi cazierul. Ju­mătate din timpul nostru se duce pe birocraţie. Aler­găm după hârtii în loc să producem“, a spus Constantin Dumitriu, acţionar al Lubrimet SRL la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF îm­preună cu Banca Transilvania la Galaţi.

    Oraşele care s-au dezvoltat în jurul unor coloşi industriali aşa cum este Galaţiul au nevoie de investiţii în infrastructură, de scăderea birocraţiei şi reducerea fiscalităţii pentru creşterea investiţiilor româneşti într-o zonă a ţării pe care multinaţionalele au ocolit-o.

    Judeţele din sud-estul României au atras în ultimii ani mai puţine investiţii importante în fabrici comparativ cu judeţele din vestul României, lipsa infrastructurii fiind unul dintre punctele slabe ale zonei în ochii investitorilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenorii României:„Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Comerţului să schimb o virgulă şi plătesc 300-500 de lei”

    Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Co­merţului să schimb o virgulă plătesc 300-500 de lei. Merg la primărie să deschid o pră­vălie, plătesc taxe de reclamă, taxa X, Y, Z. Vreau să scot un ca­zier judiciar. Merg la poştă plă­tesc 10 lei timbru fiscal, după care te întorci să scoţi cazierul. Ju­mătate din timpul nostru se duce pe birocraţie. Aler­găm după hârtii în loc să producem“, a spus Constantin Dumitriu, acţionar al Lubrimet SRL la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF îm­preună cu Banca Transilvania la Galaţi.

    Oraşele care s-au dezvoltat în jurul unor coloşi industriali aşa cum este Galaţiul au nevoie de investiţii în infrastructură, de scăderea birocraţiei şi reducerea fiscalităţii pentru creşterea investiţiilor româneşti într-o zonă a ţării pe care multinaţionalele au ocolit-o.

    Judeţele din sud-estul României au atras în ultimii ani mai puţine investiţii importante în fabrici comparativ cu judeţele din vestul României, lipsa infrastructurii fiind unul dintre punctele slabe ale zonei în ochii investitorilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbări importante la metrou: Traseul Magistralei 6 va fi SCHIMBAT şi se pregătesc exproprierile de terenuri. Cum va arăta harta Bucureştiului

    Proiectul prevede „modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1030/2009”. Revizuirea soluţiei tehnice iniţiale constă în reconsiderarea traseului pe porţiunea centrală a Municipiului Bucureşti.

    Faţă de traseul aprobat iniţial, noua rută are unele avantaje. Viitoarele staţii de metrou vor fi în număr de 12, faţă de 19 staţii în proiectul iniţial, lungimea interstaţiei fiind de un kilometru.

    Cât priveşte exproprierile, iniţiatorii proiectului arată că pentru realizarea lucrării „este necesară exproprierea unor imobile proprietate privată (persoane fizice şi juridice), cât şi transferarea unor suprafeţe de teren/construcţii din domeniul statului/domeniul public. 

    Schimbări importante la metrou: Traseul Magistralei 6 va fi SCHIMBAT şi se pregătesc exproprierile de terenuri. Cum va arăta harta Bucureştiului

  • Noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani

    Până în anul 2036, românii vor putea circula pe 11 noi autostrăzi, prevede Master Planul General de Transport al României trimis marţi spre aprobare către Guvern. Master Planul General de Transport al României trimis spre aprobare Guvernului este documentul care stabileşte modul în care va evolua infrastructura din România până în 2030, atât rutieră, cât şi feroviară, navală, aeriană şi multimodală, acesta fiind esenţial pentru ca sectorul transporturilor să poată atrage pe viitor bani europeni. Documentul este unul foarte important pentru infrastructura din România, pentru că de aprobarea sa depinde atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea acestui scetor, însă decizia a fost amânată de mai multe ori.

    Vezi aici noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani

  • Direct One preia controlul Netcity

    Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul reţelei subterane pentru fibră optică a Municipiului Bucureşti, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV şi UTI Grup SA, companiile care deţin 100% din acţiunile operatorului. Tranzacţia presupune achiziţia pachetului integral de acţiuni de către Direct One S.A., furnizor independent şi neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicaţii, controlat de antreprenorii români Teofil Mureşan si Simion Mureşan. Direct One operează o reţea aeriană naţională de fibră optică în lungime de peste 5500 km şi care asigură exclusiv conexiuni între oraşe. Finalizarea tranzacţiei urmează etapele legale şi face obiectul aprobării Consiliului Concurenţei.

    “Suntem entuziasmaţi de perspectiva achiziţiei Netcity care permite unei companii 100% româneşti să se extindă pe piaţa locală a infrastructurii de telecomunicaţii, dorinţa noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant şi transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde reţeaua existentă în condiţii de fezabilitate economică, cu respectarea legislaţiei aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie Direct One.

    Netcity Telecom este operatorul reţelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea şi operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului Bucureşti pe o perioadă de 49 de ani. Reţeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziţia operatorilor de telecomunicaţii care oferă servicii pe teritoriul Municipiului Bucureşti.


     

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ