Planul bizar al unei echipe de cercetători de înfiinţare a primei ,,naţiuni în spaţiu” a creat noi controverse printre adepţii teoriilor conspiraţioniste care consideră că în spate sunt Illuminati.
O echipă condusă de Dr. Igor Ashubeyli, fondatorul Centrului pentru Cercetare Aerospaţială Internaţională şi-a prezentat planul de creare a unei noi naţiuni în spaţiu, intitulat proiectul Asgardia.
Cei doi intraseră pe lista celor mai bogati britanici, după câştigul din 2012, dar au ales în cele din urmă să divorţeze, după 9 ani de căsnicie.Ei spun că relaţia lor s-a rupt iremediabil din cauza “imensei presiuni psihice” a fabulosului câştig la loterie, care le-a schimbat viaţa şi comportamentul.
Din fosta lor casă, s-au mutat într-o reşedinţă în stil georgian, mare şi frumoasă şi dotat şi cu piscină şi dispunând de o mare suprafaţă de teren, inclusiv de un teren de golf. Soţii şi-au făcut şi o adevărată “flotă” de maşini scumpe, între care Mercedes, Audi şi un Mini Cooper
“Banii ar fi trebuit să-i facă fericiţi pe toţi”, a spus Gilian Bayford
ei s-au mutat acum în case separate, Gillian rămânând la conacul pe care l-au cumpărat cu 6 milioane de lire sterline, iar Adrian mutându-se într-o reşedinţă mai “modestă”, de 500.000 de lire sterline, în Suffolk, la zece minute distanţă de fosta lui sotie.
Gillian are acum cu o relaţie cu un vânzator de maşini, în timp ce Adrian, 45 de ani, este logodit cu o Samatha Burbidge, care este cu 16 ani mai tânără decât el. Cei doi s-au cunoscut într-un pub şi el a cerut-o în căsătorie când se aflau în vacanţă în Maldive.
Venitul de 30.000 de euro la hectar pe care îl promite cultura de Paulownia a făcut ca acest copac să devină o adevărată vedetă când vine vorba despre înfiinţarea unei noi afaceri în agricultură.
În 2011, Paul Basoc a înfiinţat la Bistriţa prima afacere cu Paulownia din România. ”Pot să spun că am adus Paulownia la noi în ţară ca şi cultură agricolă, ca şi plantă energetică. Această specie exista la noi încă din 1973, însă doar cu întrebuinţări ornamentale, nicidecum pentru producţia de biomasă sau cherestea”, explică proprietarul afacerii Paulownia Online pentru AgroIntel.ro
El recunoaşte că notorietatea plantei a fost cel mai mare duşman al plantaţiilor de Paulownia în România. “La noi lumea a fost mai reticentă la început. E de înţeles: există 28 de soiuri de Paulownia, iar cele care existau la noi nu se pretau la exploataţii agricole pe suprafeţe extinse”, explică Basoc. De altfel, bistriţeanul şi-a înfiinţat propria pepinieră cu laborator şi, în funcţie de zona în care se înfiinţează plantaţia, comercializează soiul care se pretează la condiţiile de acolo. ”Aceasta este cea mai mare greşeală pe care mulţi au făcut-o. Au cumpărat material săditor la întâmplare, fără a lua în calcul specificitatea poziţionării suprafeţei pe care se face plantarea”, explică antreprenorul care a înfiinţat deja peste 800 de hectare de Paulownia în toată România. Cea mai mare suprafaţă – 50 de hectare este acum în lucru, secondată de investiţia făcută la o fermă arădeană unde a executat plantarea pe 22 de hectare.
Ce soiuri ”merg” în România
”În ţara noastră se adaptează cel mai bine din punct de vedere climatic şi al solului urmatoarele specii: Paulownia tomentosa, Paulownia Shang tong şi Paulownia elongata, Paulownia arctic, Paulownia fortunei”, este recomandarea specialistului. O altă recomandare este legată de pH-ul solului unde se face plantarea şi care trebuie să fie între 4,5 şi 7.
Materialul săditor – mai ieftin pentru plantarea de primăvară
Înfiinţarea unui hectar de plantaţie de Paulownia reprezintă o investiţie în sine, iar secretul pentru a avea cheltuieli minime este de a opta pentru plantarea de primăvară – în lunile aprilie, mai, iunie, cel tâziu începutul lui iulie. ”Plantaţia poate fi înfiinţată primăvara sau toamna, fără diferenţe pentru viabilitatea culturii, însă cu o diferenţă în însă costul materialului săditor – mai ieftin la început de an, când se pot pune plăntuţe de 20 de centimetri, în timp ce toamna plantăm material deja lemnificat – ca nişte butaşi. Din acest motiv, costul nostru de a produce materialul pentru primăvară este mai mic, iar preţul pentru înfiinţarea unui hectar de Paulownia este de 1.500 de euro. Toamna, preţul pentru aceeaşi lucrare este de 2.900 de euro”, explică Paul Basoc diferenţa de preţ în funcţie de sezonul de plantare.
Au câştigat 148 de milioane de lire sterline la loto, dar asta nu le-a adus fericirea, ci necazuri în familie, scrie Mirror
Ei au câştigat impresionanta sumă în 2012, apoi imediat cei doi au înfiinţat o organizaţie caritabilă unde au donat 5 milioane de lire sterline.
Cei doi intraseră pe lista celor mai bogati britanici, după câştigul din 2012, dar au ales în cele din urmă să divorţeze, după 9 ani de căsnicie.Ei spun că relaţia lor s-a rupt iremediabil din cauza “imensei presiuni psihice” a fabulosului câştig la loterie, care le-a schimbat viaţa şi comportamentul.
Din fosta lor casă, s-au mutat într-o reşedinţă în stil georgian, mare şi frumoasă şi dotat şi cu piscină şi dispunând de o mare suprafaţă de teren, inclusiv de un teren de golf. Soţii şi-au făcut şi o adevărată “flotă” de maşini scumpe, între care Mercedes, Audi şi un Mini Cooper
“Banii ar fi trebuit să-i facă fericiţi pe toţi”, a spus Gilian Bayford
ei s-au mutat acum în case separate, Gillian rămânând la conacul pe care l-au cumpărat cu 6 milioane de lire sterline, iar Adrian mutându-se într-o reşedinţă mai “modestă”, de 500.000 de lire sterline, în Suffolk, la zece minute distanţă de fosta lui sotie.
Gillian are acum cu o relaţie cu un vânzator de maşini, în timp ce Adrian, 45 de ani, este logodit cu o Samatha Burbidge, care este cu 16 ani mai tânără decât el. Cei doi s-au cunoscut într-un pub şi el a cerut-o în căsătorie când se aflau în vacanţă în Maldive.
“Municipiul Bucureşti trebuie să acorde o atenţie sporită dezvoltării urbane durabile, inclusiv prin dezvoltarea unor sisteme de transport prietenoase cu mediul şi promovarea unei mobilităţi urbane durabile, la nivelul statutului de capitală europeană. Datorită modificărilor apărute în desfăşurarea traficului rutier, determinate de creşterea continuă a parcului de autovehicule, capacitatea de circulaţie a străzilor este în continuă scădere. În plus, la o mare parte din intersecţiile existente nesemaforizate există o serie de puncte de conflict între pieroni, biciclişti şi autovehicule. De asemenea, pe anumite artere de circulaţie din Capitală, cu toate eforturile depuse de Poliţia Rutieră pentru prevenirea accidentelor, se constată, în continuare, apariţia unor evenimente rutiere cu consecinţe umane şi materiale grave”, se arată în expunerea de motive a proiectului, semnată de Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Harry Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, şi Adrian Mlădinoiu, secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, au prezentat, luni, la Universitatea de Vest din Timişoara, Programul “România Start-Up Nation”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La eveniment au participat aproximativ 100 de persoane interesate să-şi deschidă o afacere.
Prin acest program se poate acorda un ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 de lei românilor care deschid o societate comercială după 30 ianuarie 2017, dată la care a intrat în vigoare ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind “stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.
La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.
În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.
În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.
Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.
La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.
În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.
În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.
Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei.
„Poiectul iniţiat de grupul Carrefour în România aduce mai aproape producătorii agricoli cu experienţă şi consumatorii care apreciază produsele româneşti de calitate”, se arată în invitaţia la conferinţa de lansare a Cooperativei Agricole Carrefour Vărăşti.
Iniţiativa Carrefour vine în contextul în care legea „51% produse româneşti pe raftul supermaketurilor” ar urma să fie modificată astfel încât să poată fi aplicată în rândul tuturor comercianţilor de produse agroalimentare, potrivit preşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. În momentul prezent, România se află în prima etapă a unei proceduri de infringement din cauza acestei legi, Comisia Europeană acuzând România de încălcărea principiului liberei circulaţii a mărfurilor.
Înfiinţarea unei cooperative agricole ar permite lanţului de magazine Carrefour să se aprovizioneze local fără să aibă grija colectării legumelor din mai multe surse, în contextul în care cooperativele agricole funcţionează după modelul unui centru de colectare, care permite fermierilor să îşi valorifice mai bine producţiile.
Cititi mai multe pe www.zf.ro