Tag: Impact

  • Cum se schimbă meseria de bancher

    ”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“

    El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.

    ”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.

    Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.

    Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.

    Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.

    Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Cum se va schimba sectorul bancar?

    Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“

    Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“

    Bancheri în epoca tehnologiei

    ”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“

    François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.

    În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.

  • Iranul ameninţă că va relansa programul nuclear dacă SUA se vor retrage din acord

    “Dacă Statele Unite se vor retrage din înţelegere, ne vom întoarce la operarea în uzinele noastre nucleare, la acelaşi nivel al activităţii care exista înainte de acord”, a declarat acesta pentru reporteri.

    Retragerea Statelor Unite din acordul nucleare nu va afecta securitatea Iranului, însă va avea impact asupra securităţii internaţionale, a mai sugerat oficialul iranian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor schimbă legislaţia privind achiziţiile publice

    Ministerul a precizat că cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:
    – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
    – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca unitate de achiziţii centralizate;
    – Hotărârea de Guvern privind modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
    – Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Experţi: Cheltuielile firmelor cu dobânzi sunt deductibile doar limitat, impactul fiscal va fi mare

    „În data de 25 aprilie, firmele trebuie să declare şi să plătească impozitul pe profitul realizat în trimestrul I 2018. Surpriza va veni din zona deductibilităţilor: începând din acest an, cheltuielile de îndatorare – cu dobânzi – mai sunt deductibile doar în limita a 200.000 de euro plus 10% dintr-un indicator numit EBITDA (n.n.- câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) inclusiv în cazul dobânzilor bancare. Până în prezent, cheltuielile cu dobânzi bancare erau deductibile integral, dar acum intră şi acestea sub incidenţă, ceea ce înseamnă un impact semnificativ la societăţile care au credite mari în derulare”, a explicat Gabriel Sincu, coordonatorul Departamentului Impozite Directe în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România are mai multe companii de impact, însă structura lor s-a înrăutăţit: avem cu 7% mai puţine companii finanţabile

    Astfel, asistăm la o înrăutăţire a structurii eşantionului analizat, cu impact semnificativ în economia românească, potrivit celei de-a patra ediţii a studiului CITR Group privind evoluţia companiilor de impact, realizat pe baza raportărilor financiare de sfârşit de an pentru 2016. Totuşi, un semnal pozitiv este dat de faptul că cele mai multe firme restructurabile sunt cele pe profit.

    Economia României stă pe o bază îngustă, deşi înregistrează cea mai mare creştere din UE, deoarece veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii de impact. Vorbim despre aproximativ 23.000 de companii de impact la finalul anului 2016 care generează aproximativ de 65% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, dar care reprezintă doar 4% din totalul companiilor din România.

    Studiul arată că asistăm, de fapt, la un declin al indicatorilor acestor firme, cu o creştere a ponderii numărului companiilor cu probleme (restructurabile şi insolvabile) din totalul companiilor de impact. Principalii indicatori cu evoluţie defavorabilă au fost creşterea îndatorării şi scăderea productivităţii.

    Doar  50% din companiile de impact erau finanţabile la finalul anului 2016, faţă de 57% în 2015, restructurabile erau 31% şi insolvabile, 19%. Creşterea este substanţială şi în ceea ce priveşte datoriile: comparativ cu anul 2015, cifra de afaceri a companiilor de impact a crescut în 2016 cu circa 7%, iar datoriile au crescut cu aproximativ 18%. Ţinând cont de gradul de îndatorare şi de profitabilitate, specialiştii CITR Group au constatat că aproximativ o treime dintre companiile de impact se află în intervalul de profitabilitate 0-5%, iar dintre acestea cele mai multe au o îndatorare între 70-100%. Faţă de anul anterior a crescut şi durata de încasare a creanţelor în rândul firmelor analizate.

    „Este încurajator că avem mai multe companii de impact în România şi ştim cu toţii că cele mai multe afaceri întâmpină momente de cumpănă şi că mulţi antreprenori locali trec prin dificultăţi. În acelaşi timp, este important ca aceşti antreprenori să ştie că există soluţii pentru redresarea afacerii lor şi să contribuim cu toţii la o cultură antreprenorială a solidarităţii. Cred că este esenţial pentru întreaga economie ca mediul de business să ajute şi să inspire antreprenorii români să continue, chiar şi după primul eşec”, afirmă Anca Maniţiu, CEO al CIT Restructuring, parte a CITR Group.

    Studiul CITR Group arată că, deşi cifra de afaceri a companiilor de impact în 2016 a crescutla 203 mld. euro faţă de 190 mld. euro în 2015, generând profituri mai mari cu 3 mld. euro în 2016 faţă de 2015 (aproximativ 9 mld. euro în 2016 vs. 6 mld. euro în 2015), numărul de angajaţi al acestora nu a crescut proporţional. Astfel, numărul angajaţilor din companiile de impact în 2016 a crescut cu circa 6%, în timp ce numărul companiilor a crescut cu 19%. Aşadar, asistăm la o creştere a numărului de companii, cu mai puţini angajaţi per companie, în contextul în care în companiile de impact lucrează în total două milioane de angajaţi, adică 49% din totalul angajaţilor din România.

    „După ce în perioada 2013-2015, studiul CITR Group a constatat o îmbunătăţire continuă a structurii companiilor de impact, acum avem o inversare îngrijorătoare de tendinţă, deşi numărul acestora a crescut. Această inversare arată impredictibilitatea economiei româneşti, mai exact a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea aceste companii; unele dintre acestea sunt în situaţia de a ajunge în dificultate sau chiar în insolvenţă. Avem mai multe companii de impact restructurabile şi insolvabile decât în anii trecuţi şi este necesar ca acestea să fie susţinute să depăşească dificultăţile. De multe dintre aceste companii de impact depind sectoare întregi ale economiei şi chiar economia României, în ansamblul ei”, susţine Vasile Godâncă-Herlea, CEO al CITR, parte a CITR Group.

    Dacă în 2015 ponderea primelor două sectoare economice, după cifra de afaceri din totalul afacerilor realizate de companiile de impact, era comerţ cu ridicata şi amănuntul (36%) şi industria prelucrătoare (31%), în 2016 ecartul între aceste industrii creşte semnificativ: comerţul deţine 40%, în timp ce industria prelucrătoare doar 28%.  Creşterea la nivel industrial a încetinit – cifra de afaceri a firmelor din acest sector cumulează doar 1,3% din total în 2016 faţă de 1,5% în 2015 – în timp ce agricultura şi construcţiile au înregistrat un avans semnificativ. Cele mai profitabile industrii se menţin aceleaşi ca în 2015: sănătate, IT, dar în 2016 apare şi agricultura ca o industrie cu o profitabilitate mediană ridicată, la circa 8%. Cele mai puţin profitabile sunt industria extractivă, producţia şi furnizarea de energie electrică.

    Studiul CITR Group a analizat în detaliu fiecare segment din structura companiilor de impact, repectiv cele finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut lent (cu 5%), în timp ce pentru celelalte categorii s-a constatat o creştere mare faţă de anul anterior: 32% la companiile restructurabile şi 46% la insolvabile.

    În categoria companiilor finanţabile, apar unele semnale de schimbare în 2016 în ceea ce priveşte tendinţa pozitivă înregistrată în perioada 2013-2015: o uşoară reducere a rentabilităţii activului imobilizat, o scădere de productivitate, o continuare a creşterii gradului de îndatorare.

    Şi la categoria companiilor restructurabile apar semnale de schimbare a trendului pozitiv al perioadei 2013-2015, constatându-se că deşi numărul de companii restructurabile creşte, activul imobilizat şi capitalurile proprii scad. În plus, îndatorarea creşte, însoţită de o productivitate în scădere.

    Companiile insolvabile şi-au îmbunătăţit indicatorii, în sensul scăderii ratei pierderii, îmbunătăţirii rentabilităţii activului total şi al celui imobilizat şi a duratei de încasare a creanţelor. Totuşi, această clasă de companii a avut cea mai mare creştere a numărului de companii.

    CITR Group a realizat a patra ediţie a studiului despre companiile de impact din România, în baza raportărilor financiare de la finalul anului 2016. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.
     

  • Antreprenorii români pot accesa granturi de 30.000 EUR pentru a soluţiona probleme sociale locale sau europene

    România este prezentă pe SocialChallenges.eu prin intermediul a şapte organizaţii, cinci din Bucureşti, una din Sibiu şi una din Tulcea:

    • A.R.T. Fussion Associaton îşi doreşte să activeze oamenii care pot contribui la dezvoltarea comunităţilor lor prin intermediul unui board game special, folosit iniţial de studenţi şi elevi.

    • Go Free Association caută un partener care să contribuie la dezvoltarea unui set de activităţi pentru tineri, bazate pe gamefication, axate pe gândirea critică şi pe rezolvarea de probleme.

    • WWF îşi doreşte să implementeze noi tehnologii şi instrumente pentru monitorizarea şi atenuarea conflictelor dintre oameni şi viaţa sălbatică

    • IziBac îşi doreşte să dezvolte o soluţie pentru a ajuta elevii să înveţe pentru examenul de Bacalaureat într-un mod multimedia, plăcut, gameficat.

    • Teach for Romania îşi doreşte dezvoltarea unei platforme online colaborative pentru profesorii din zonele rurale, care îi va ajuta pe ei şi pe elevii lor să îşi dezvolte aptitudinile de leadership.

    • Heritas Foundation (Sibiu) a propus provocarea de a defini un set de instrumente de planificare şi dezvoltare astfel încât dezvoltarea oraşelor să se poată produce fără supra-aglomerare sau afectarea standardelor de viaţă.

    • Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 caută un partener împreună cu care să creeze soluţii care să rezolve problema managementului deşeurilor şi a apei potabile în satele de pescari din Delta Dunării

    ”Suntem parteneri în cadrul programului Social Challenges Innovation Platform pentru că ne dorim să întărim rolul nostru de catalizator prin care aducem împreună organizaţii şi provocări sociale şi antreprenori care pot contribui cu soluţii viabile economic.”, a declarat Oana Craioveanu, CEO şi cofondator Impact Hub Bucharest.

    Cum funcţionează?

    Antreprenorii sau specialiştii care deţin expertiza necesară pot propune soluţii inedite pentru aceste provocări, dar şi pentru oricare altă provocare de pe platformă, indiferent de ţară, până pe 15 aprilie.

    Fiecare organizaţie trebuie să primească minimum trei soluţii până la termenul limită pentru a intra într-o etapă de jurizare. În funcţie de punctajele primite în această etapă, una sau mai multe dintre propunerile înscrise vor primi câte 30.000 de euro şi 6 luni de mentorat pentru implementare.

    În total, se vor oferi 81 de granturi, iar valoarea totală a proiectului este de 2.430.000 EUR.

    Pe 27 martie 2018 va avea loc un webinar în care vor fi explicaţi paşii de încărcare a soluţiilor şi care poate fi accesat gratuit pe site-ul socialchallenges.eu
     

  • 60% din locurile de muncă din România ar putea fi afectate de digitalizarea 4.0 a economiei

    Liderii companiilor mondiale sunt optimişti în privinţa celei de-a patra revoluţii industriale, însă sunt sceptici cu privire la capacitatea companiilor de a o influenţa, se arată în raportul Deloitte.
    Studiul s-a concentrat pe patru teme: impact social, strategie, talente/forţă de muncă şi tehnologie.

    „Rezultatele indică faptul că deşi – la nivel conceptual – înţeleg schimbările pe care Industry 4.0 le aduce, executivii sunt mai puţin siguri în legătură cu modul în care trebuie să reacţioneze la aceste schimbări astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma lor”, au precizat autorii sudiului.

    În privinţa impactului social, 87% din respondenţi consideră că a patra revoluţie industrială va îmbunătăţi echitatea socială şi calitatea vieţii, precum şi stabilitatea, iar doi din trei executivi spun că influenţa businessului în formarea viitorului va fi mai mare decât cea a guvernelor.

    Din punct de vedere strategic, doar o treime dintre respondenţi sunt foarte încrezători că îşi vor putea conduce organizaţiile în condiţiile politice şi economice actuale. Doar 14% sunt extrem de încrezători că firmele lor sunt gata să adopte schimbările asociate Industry 4.0.

    La capitolul forţă de muncă, doar un sfert dintre executivi cred că au forţa de lucru potrivită şi abilităţile necesare în organizaţie.

    De asemenea, 86% din respondenţi afirmă că fac tot posibilul pentru a clădi forţa de lucru necesară pentru Industry 4.0, însă, cu toate acestea, răspunsurile indică faptul că subiectele de resurse umane (HR) au o prioritate scăzută dacă nu au legătură cu creşterea eficienţei.

    Executivii înţeleg nevoia investiţiilor în tehnologie pentru generarea unor noi modele de business. Cu toate acestea, puţini respondenţi ai sondajului afirmă că sunt capabili să construiască un caz solid de business care să susţină investiţiile în tehnologii ce definesc a patra revoluţie industrială.

    „Sondajul a evidenţiat faptul că executivii din întreaga lume sunt într-un stadiu incipient în ce priveşte pregătirea organizaţiilor pentru a folosi potenţialul Industry 4.0. Ei vor avea nevoie să folosească oportunităţi care să întărească legături de care să beneficieze clienţii, angajaţii, organizaţiile, comunităţile şi societatea, într-un sens mai larg”, au mai precizat autorii studiului.

  • Codruţa Kovesi va fi audiată pe 21 martie de Secţia pentru Procurori a CSM

    Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

    “Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL Băncii Transilvania pentru România

    Conform scenariului macroeconomic central BT, dinamica anuală a principalei componente a PIB ar putea decelera spre 5,3% in 2018, respectiv 4,1% în 2019 şi 2020, de la 10,7% în 2017. 
     
    Datele publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică  indică o ajustare a evoluţiei afacerilor din comerţ la începutul anului, pe fondul decelerării dinamicii anuale a venitului real disponibil al populaţiei, în contextul accelerării inflaţiei.
     
    Astfel, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a scăzut cu o dinamică lunarăde 0,9% în ianuarie, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ajustare după avansul cu 1,7% din decembrie 2017.  Această evoluţie a fost determinată de declinul vânzărilor de bunuri nealimentare cu un ritm lunar de 1.8%, după majorarea cu 3.1% din decembrie, pe fondul semnalelor de rebalansare a politicii economice, cu impact asupra costurilor de finanţare.
     
  • (P) Conceptul GDPR 360, o abordare completa a regulamentului UE

    Joi 22 Feb 2018 am participat in calitate de partener principal la evenimentul Automation Experience.

    Automation Experience a fost un eveniment ofertant, pe parcursul caruia au fost scoase in evidenta subiecte care au vizat tendinte si noutati din sfera solutiilor de procesare a datelor si documentelor, in contextul unuia dintre cele mai actuale subiecte si anume regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia datelor cu caracter personal.

    Cu aceasta ocazie, am prezentat servicii si solutii de automatizare fluxuri de documente si am lansat conceptul GDPR 360, o abordare completa, o transpunere a legislatiei solutii de automatizare si management al datelor si documentelor.

    Conceptul GDPR 360 a venit pe fondul propriei noastre nevoi si din dorinta de a aduce claritate partenerilor nostri, prin oferirea de informatii referitoare la impactul acestui regulament.

    Cosideram ca la aceasta data aducem clientilor nostri una dintre cele mai complete si corecte abordari asupra modului in care se gestioneaza analiza si derularea continua a prevederilor regulamentului GDPR si conformitatea cu acesta.

    Interviu Doru VIJIIANU – Director General Zipper Romania



    In opinia noastra aplicarea GDPR este mai mult decat aplicarea unei legi, este o transformare culturala a organizatiilor prin modul in care fiecare dintre noi va trata confidentialitatea, integritatea si disponibilitatea datelor cu caracter personal.

    Interviu Adriana RADULESCU – Director Operational Zipper Romania



    Alaturi de leaderi in domeniul automatizarii si prelucrarii datelor, precum Ernst & Young sau SAS, ne-am bucurat sa abordam subiecte interesante: automatizarea documentelor, robotics sau contextual search, modul in care acestea sunt influentate de dezvoltarea tehnologica si impactul asupra mediului de business si al societatii in general.

    A fost un prilej bun sa transmitem mesajul nostru catre persoanele de decizie, atat din mediul public cat si privat, referitor la beneficiile implementarii solutiilor de automatizare date si documente potrivite pentru afacerile lor, a faptului ca sunt responsabili de aceste schimbari inainte de a fi nevoiti sa le faca.

    Interviu Judit FEKETE – Director IT Zipper Romania



    Impactul solutiilor si serviciilor prezentate, sunt insasi garantia a unei decizii potrivite:


    – Cresterea cu 300% a eficientei personalului prin utilizarea solutiilor de automatizare
    – Reducerea cu peste 50% a timpului de procesare al documentelor
    – Reducerea cu pana la 90% a procesarii manuale a datelor din documente
    – Accesarea rapida si controlata a documentelor in orice moment, de oriunde
    – Economisirea substantiala de timp si de bani prin utilizarea solutiilor de automatizare
    – Instrumente de lucru pentru analiza si implementarea GDPR

    Dorim sa multumim celor peste 180 de participanti, clienti existenti si potentiali, oameni de afaceri, persoane de decizie, influente in mediul de business din industrii precum bancar, asigurari, telecomunicatii, utilitati si administratie publica, care au aratat un real interes subiectelor prezentate si care au incredere sa apeleze la solutiile si serviciile oferite de Zipper.

    Promitem ca vom continua sa impartasim din experienta noastra, din expertiza in prelucrarea a peste 1 miliard de metadate anual, sa crestem calitatea serviciilor prin procedurile interne si certificarile ISO si sa asiguram securitatea datelor prin cele 2 data center in Cluj si Bucuresti.

    Imagini eveniment
    https://photos.app.goo.gl/ydI3XNzR7tpjY81C2

    Despre Zipper Romania
    Parte dintr-un grup de firme cu prezenţă în 5 ţări din Sud-Estul Europei, cu două centre de procesare în România şi Moldova, Zipper acopera nevoile companiilor de a-şi optimiza fluxurile interne. Soluţiile şi serviciile de procesare a datelor şi a documentelor receptionate, vehiculate sau expediate dintr-o companie, asigura un suport solid pentru reducerea costurilor si a timpului de procesare.

    Pentru mai multe detalii puteti accesa eZipper.ro
    Sau prin contact direct catre: Anton VOICU – Communication & Lead Performance Manager
    Romania, Bucuresti, Bd. 1 Decembrie 1918 Nr. 1G, sector 3

    T +0213404638

    M +40749998656

    anton.voicu@ezipper.ro