BusinessMagazin

Tag: Iasi

  • După o scădere de 80% în timpul crizei, piaţa auto locală dă semne de revenire

    În vara anului 2008, piaţa se îndrepta spre un volum de peste 315.000 de autoturisme comercializate anual, iar deschiderile de dealeri şi de showroomuri erau evenimente la ordinea zilei. Din acel moment, vânzările au început să se micşoreze, iar în anul ce a urmat, 2009, declinul a ajuns la -50%, procent la care apelau şi dealerii când ofereau discounturi celor încă dispuşi să investească în achiziţia unei maşini noi.

    Practica, deşi limitată, a afectat piaţa – chiar şi la începutul acestui an, Brent Valmar, vicepreşedintele APIA, trăgea un semnal de alarmă cu privire faptul că aproape unul din patru dealeri este în insolvenţă din cauza politicilor comerciale ce au pus accent pe preţ şi pe discount. Cu toate că mulţi dealeri încă suferă efectele crizei, revenirea apetitului pentru consum a încurajat piaţa să crească oferta şi să se extindă.
    Printre primele mărci care au demarat campanii de extindere se numără Ford, Honda şi BMW.

    Producătorul german a deschis încă de la începutul anului trecut un nou centru la Ploieşti, investiţia fiind realizată de Proleasing Motors, companie care mai deţine şi un dealer Ford. Anul acesta, BMW a revenit în Iaşi, unde Trado Motors, fostul dealer, a închis activitatea de vânzare în 2012 şi s-a concentrat pe service.

    Locul eliberat de Trado pe vânzarea de BMW în capitala Moldovei a fost preluat de dealerul din Brăila al mărcii. „În 2011 am deschis la Brăila centrul BMW, iar în 2012 am decis să investim într-o locaţie nouă. În acel an a venit oportunitatea de la Iaşi, moment când am luat decizia de a investi acolo“, a spus Mircea Andreev, general manager la APAN Motors. Grupul APAN include afaceri în domeniul hotelier, imobiliare şi începând cu acest an şi în cel agricol. „În total, la nivel de grup estimăm afaceri de 20 de milioane de euro în acest an şi de 30 de milioane de euro anul viitor“, a subliniat Andreev. Grupul Apan a fost înfiinţat în 1991, iar în 1998 a intrat pe piaţa auto devenind dealer Renault.

    Ulterior, în 2001, în portofoliu a fost adăugat Nissan, iar în prezent grupul mai vinde Dacia, Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Jeep, Honda şi BMW.

    Grupul APAN, controlat de omul de afaceri brăilean Mircea Andreev, a investit 3,5 milioane de euro într-un nou dealership BMW în Iaşi, cu o suprafaţă construită de 2.800 mp şi una totală de 15.000 mp, acesta fiind cel de-al 15-lea centru al mărcii şi cel de-al doilea deschis în ultimii doi ani, după Proleasing Ploieşti în primăvara anului 2013.

    Noul centru este construit strict pentru marca BMW, dar include şi service pentru MINI. „În Iaşi dorim să vindem inclusiv flote de BMW-uri. O flotă a fost cumpărată de E.ON, deoarece unul dintre cele mai mari sedii ale lor din România este în Iaşi, iar mulţi dintre managerii lor sunt aici. De asemenea, contăm foarte mult pe cei din sectorul IT&C. Spre exemplu, Amazon are un centru de dezvoltare în Iaşi, dar şi alte companii foarte active din IT. În IT sunt salarii mari şi vrem să atragem clienţi din acest segment“, a spus Ovidiu Bîcîin, executive manager al Apan Motors.

    Cea mai mare companie din Iaşi după cifra de afaceri este producătorul de componente auto Delphi Diesel Systems, cu un business de 1,5 miliarde de lei în 2013, în creştere de la 1,8 mld. lei în 2012, urmat de E.ON Moldova Distribuţie, companie care a achiziţionat 258 de utilitare Ford Ranger în 2012, contra sumei de 6,5 milioane de euro.

    Dacă salariile pentru industria de call center sunt mai mici în Iaşi comparativ cu cele din Capitală, programatorii sunt plătiţi cu pachete similare. Salariile acestora pornesc de la aproximativ 3.150 de lei (700 de euro) pentru un începător cu experienţă de un an, dar pot ajunge la 13.000 – 18.000 de lei (3.000 – 4.000 de euro) pentru cei cu vechime, potrivit datelor firmelor de recrutare. Cei din call centere au salarii cuprinse între 900 şi 2.000 – 2.200 de lei net pe lună, faţă de circa 1.500 lei cât este salariul mediu net la nivel de judeţ.

    În ceea ce priveşte vânzările de maşini la nivel de judeţ, în Iaşi s-au comercializat în primele zece luni ale acestui an aproape 1.900 de autoturisme noi, cu circa 30% peste nivelul atins în perioada similară anului trecut, creşterea fiind peste cea a pieţei totale.

  • Mitinguri pentru prelungirea votului în diaspora. Mii de manifestanţi în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu (VIDEO)

    Miile de protestatari, care au încercat să ajungă la sediul PSD, fiind opriţi de jandarmi în Piaţa Regelui, au revenit în Piaţa Victoriei, devenită neîncăpătoare. Manifestanţii au vrut să ajungă la PSD, dar un dispozitiv de jandarmi au înconjurat Piaţa Regelui, oprinndu-le înaintarea. Revoltaţi, protestatarii au strigat “Ruşine să vă fie”, “Jandarmeria apără hoţia”, “Noi cu mâinile goale, voi cu bastoane”, “PSD, ciuma roşie” şi “Libertate”.

    În Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, oamenii au început să se adune încă din jurul orei 17.30, numărul lor crescând treptat, astfel că la ora transmiterii acestei ştiri în zonă se află aproximativ 1.500 de persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 500 de persoane, majoritatea tineri, protestează, la ora transmiterii acestei ştiri, în Piaţa Victoriei din Timişoara, în faţa Operei Române, nemulţumiţi de modul în care au fost organizate alegerile în diaspora, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 200 de persoane s-au adunat, duminică seară, în faţa sediului ACL din Sibiu, cântând imnul României şi scandând numele lui Klaus Iohannis, precum şi lozinci precum “Klaus, Klaus, ne-ai scăpat de Mickey Mouse”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Peste 200 de persoane participă, duminică seară, la Braşov, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Vrem alegeri corecte” şi ”Jos, jos, Guvernul mincinos”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 150 de persoane participă, duminică seară, la Iaşi, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Lăsaţi-i să voteze” şi ”Demisia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şi la Arad, aproximativ 50 de tineri, membri şi simpatizanţi ai ACL, au ieşit în faţa Primăriei după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor, agitând steaguri tricolore şi scandând “Libertate”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Antibiotice Iaşi îşi asigură 30% din cifra de afaceri din exporturi

    CONTEXTUL: Piaţa locală de medicamente începuse să piardă din turaţie în 2011-2012, termenele la care statul deconta medicamentele se măreau, iar concurenţa din acest sector era tot mai dură.

    DECIZIA: Antibiotice Iaşi, unul dintre cei mai mari producători locali, decide să-şi întoarcă privirea către pieţele de export, acolo unde ar putea obţine preţuri şi termene de plată mai bune, dar şi o creştere a afacerii care cu greu mai putea fi atinsă pe piaţa locală.

    EFECTELE: Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50% în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de afaceri. Planul companiei până în 2016 prevede ca profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai mult comparativ cu nivelul din 2012.

    ÎN SECTORUL MONDIAL DE MEDICAMENTE, DOMINAT DE GIGANţI DIN SUA SAU ELVEţIA CU AFACERI DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI, INTRAREA PE NOI PIEţE SE POATE DOVEDI O ADEVĂRATĂ AVENTURĂ, MAI ALES PENTRU O COMPANIE CONTROLATĂ DE STAT.

    Ministerul Sănătăţii deţine pachetul majoritar de acţiuni al producătorului ieşean, care este listat la Bursa de la Bucureşti. Istoria fabricii începe în decembrie 1955, când prima şarjă de penicilină românească ieşea de pe poarta Fabricii Chimice Nr. 2, fiind prima fabrică din sud-estul Europei care a produs substanţa activă penicilină. La 60 de ani distanţă, penicilina este în continuare pe agenda companiei. 

    Antibiotice a înregistrat anul trecut exporturi de aproape 27 milioane de dolari, iar veniturile din afara ţării sunt pe o traiectorie ascendentă. Recent, acestea au fost impulsionate de participarea companiei la cel mai mare târg din industria farmaceutică, Chemical and Pharmaceutical Ingredients Worldwide, care a avut loc la începutul lunii octombrie la Paris.

    Prima ediţia a acestui târg a avut loc în 1990, iar Antibiotice a participat constant la acest târg, care i-a adus de-a lungul timpului multe dintre contractele de export atât pentru substanţe active, cât şi pentru produse finite. După ediţia din acest an, care a fost un maraton de 160 de întâlniri, Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură.

    Printre altele, Antibiotice se pregăteşte să înregistreze produse injectabile pe noi pieţe din America de Nord şi de Sud şi în Europa, care vor genera o creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci ani.
    ”Finalizarea înregistrărilor produselor injectabile va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile“, a spus Mihai Stoian, directorul de dezvoltare afaceri al Antibiotice Iaşi. Este vorba despre pulberi sterile injectabile, dar şi despre produsele topice fabricate la Iaşi – adică unguente, creme şi geluri -, care şi-ar putea găsi locul pe pieţe din SUA, Canada, Mexic, Marea Britanie, Germania sau Spania. Dezvoltarea acestor proiecte vine în condiţiile în care compania are în derulare investiţii într-o nouă linie de producţie.

    În vara acestui an, Antibiotice a anunţat că, în intervalul 2014-2016, va investi 10 milioane de euro într-o nouă secţie pentru unguente şi supozitoare, produse ce vor ajunge atât pe piaţa internă, cât şi la export, acesta fiind cel mai important proiect de investiţii demarat anul acesta.

    Fluocinolon, Nidoflor, Clafen, Cicatrol, Cutaden Bebe sunt doar câteva dintre brandurile ce vor ieşi de pe noua linie de producţie.

    Capacitatea de producţie la nivelul unguentelor (oftalmice) se ridica la 7 milioane de tuburi pe an în 2013, arată datele din raportul anual al companiei. Aceeaşi sursă indică faptul că producătorul a fost lider în vânzări pe gama de unguente, cu o cotă de piaţă de 28,4%, supozitoare (41,3%) şi pulberi injectabile (73,9%).

    Exporturile nu sunt un proiect exclusiv al ultimilor ani pentru Antibiotice. Încă din 1977, Agenţia Medicamentelor şi Alimentelor din SUA (FDA) a autorizat fluxul de producţie al substanţei active Streptomicină, iar în 2002 aceeaşi entitate a autorizat fluxul de producţie al Nistatinei, care a devenit cel mai important produs de la export. Anul trecut, fabrica ieşeană s-a aflat pe primul loc în topul mondial al producătorilor de Nistatină. Antibiotice exportă însă şi produse finite. În SUA, primele produse finite au fost exportate în 2010.

    Noua strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţa produselor care trec graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în 2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a 120 de parteneri.

    Prezenţa Antibiotice pe pieţele externe înseamnă însă şi reprezentanţe în afara ţării; cea mai recentă este cea din Chişinău, de anul trecut, compania mai având deschis un birou la Moscova. Prin aceste reprezentanţe, producătorul vrea să îşi promoveze direct produsele şi are discuţii pentru deschiderea de noi astfel de proiecte.

    Anul acesta, exporturile companiei ar putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice va fi unul dintre marii exportatori de produse farmaceutice din România. Deşi slab dezvoltate, exporturile de medicamente ale României au fost în creştere în ultimii ani în condiţiile în care producătorii sunt în căutarea de noi destinaţii pentru a compensa dificultăţile de pe piaţa internă. La nivel total, exporturile farma sunt de 150-200 milioane de euro, iar cele mai multe fabrici care exportă sunt cele deţinute de multinaţionale, care derulează această activitate prin intermediul birourilor locale.

  • Campionii în business din Moldova au fost premiaţi astăzi la Iaşi

    Premiile Campioni în Business se acordă în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri, a profitului net, a numărului de angajaţi şi a solidităţii afacerii. Sunt selectate doar companiile profitabile deţinute de întreprinzători locali, cu peste 10 angajaţi.

    Premiile se împart în 2 categorii: companii cu cifră de afaceri de peste 70 milioane lei şi companii cu cifră de afaceri sub 70 milioane de lei (15 milioane de euro).

    Din cele peste 5.000 de companii care au îndeplinit criteriile selectate la nivel naţional, pe regiunea Moldova (care include judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea) au fost declarate câştigătoare următoarele companii:


    Companii cu cifră de afaceri de peste 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    DEDEMAN SRL (Bacău)
    Compania, specializată în comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 105 milioane de lei, în creştere cu 23% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 106% faţă de 2012. Firma avea 247 de salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    KOBER SRL (Neamţ)
    Compania, specializată în fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 199 milioane de lei, în creştere cu 3% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 10% faţă de 2012. Firma avea 474 de salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    PANDORA PROD SRL (Vrancea)
    Compania, specializată în fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp), a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 129 milioane de lei, în creştere cu 25% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 17% faţă de 2012. Firma avea 1045 de angajaţi în 2013.


    Companii cu cifră de afaceri sub 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    ELECTRIC PLUS SRL (Bacău)
    Compania, specializată în fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 59 de milioane de lei, în creştere cu 38% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 168% faţă de 2012. Firma avea 289 de angajaţi în 2013.


    BALCANIC PROD SRL (Vrancea)
    Compania, specializată în fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 58 milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 1000%  faţă de 2012. Firma avea 49 de angajaţi în 2013.

    AUTONOM SERVICES SRL (Neamţ)
    Compania, specializată în activităţi de închiriere şi leasing cu autoturisme şi autovehicule rutiere uşoare, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 45 milioane de  lei, în creştere cu 24% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 98% faţă de 2012. Firma avea 144 de angajaţi în 2013.

    Premii speciale

    Câştigători:

    IULIUS MANAGEMENT CENTER SRL (Iaşi): premiul special “CEA MAI ÎNDRĂZNEAŢĂ INVESTIŢIE IMOBILIARĂ DIN MOLDOVA”
    Compania, specializată în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 113 milioane de lei, în creştere cu 54%  faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 62% faţă de 2012. Firma avea  724 de angajaţi în 2013.

    BETTY ICE SRL (Suceava): premiul special “AMBIŢIE ÎN AFACERI”
    Compania, specialăzată în fabricarea îngheţatei, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 86,7 de milioane de lei, în scădere cu 8% faţă de anul anterior şi cu un profit net în creştere cu 762% faţă de 2012. Firma avea 689 angajaţi în 2013.

    DODALI (Galaţi): premiul special “VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE”
    Compania, specializată în producţia de lactate, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 2,5 milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul anterior şi cu un profit net în scădere cu 65% faţă de 2012. Firma avea 1 angajat în 2013.

    SUINPROD SA (Neamţ): premiul special “CEA MAI MARE INVESTIŢIE ÎN AGRIBUSINESS (ZOOTEHNIE) DIN MOLDOVA”
    Compania, specializată în producţia alimentelor din carne, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 48 de milioane de lei, în creştere cu 62% faţă de anul anterior şi cu un profit net în creştere cu 240% faţă de 2012. Firma avea 173 angajaţi în 2013.

    Pentru mai multe informaţii despre proiect, vă invităm să accesaţi site-ul www.campioniinbusiness.ro.
     

  • ANAT: Sfânta Parascheva umple hotelurile din Iaşi şi scoate din buzunarele pelerinilor 13 milioane de euro

    “Hotelurile şi pensiunile din Iaşi sunt rezervate aproape în totalitate şi vor fi pline în proporţie de peste 99% în perioada 9-16 octombrie. În general, într-o săptămână obişnuită din octombrie, gradul de ocupare al hotelurilor din Iaşi nu depăşeşte 40%“, a declarat agenţiei MEDIAFAX Grig Alecsa, preşedintele ANAT pentru regiunea Nord Est.

    El a spus că în Iaşi sunt peste 3.000 de locuri de cazare în hoteluri şi pensiuni.

    “Cei care au rezervat locuri de cazare stau pentru sejururi de 2-3 nopţi“, a afirmat oficialul ANAT.

    Alecsa spune că în Iaşi sunt aşteptaţi în săptămâna 9-16 octombrie aproximativ 300.000 de pelerini. El estimează că cei 3.000 de pelerini care se vor caza la hoteluri vor cheltui între 600 şi 700 de lei pentru transport, cazare şi masă, iar cheltuielile pentru ceilalţi, care nu dorm în hoteluri sau pensiuni, sunt considerabil mai mici, respectiv 2-300 de lei de persoană.

    Astfel, potrivit estimărilor oficialului ANAT, pelerinii care merg în această perioadă la Iaşi vor cheltui pentru a participa la eveniment peste 60 de milioane de lei (13 milioane de euro).

    Peste 15.000 de pelerini aşteaptă la rând pe străzile din jurul Catedralei Mitropolitane din Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva, aproximativ 150 de autocare cu credincioşi din Voluntari şi Bucureşti sosind la Iaşi, vineri dimineaţă, potrivit corespondentului MEDIAFAX.

    Primii pelerini veniţi să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au început să sosească la Iaşi încă de joi după-amiază, unii dintre aceştia aşezându-se la rând cu aproape 24 de ore înainte de scoaterea moaştelor din incinta catedralei.

    Racla cu moaştele Sfintei Parascheva a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană într-o procesiune desfăşurată vineri dimineaţă, la care au asistat câteva mii de oameni. Racla a fost aşezată într-un baldachin în curtea catedralei.

    În cursul dimineţii de vineri, au ajuns la Iaşi peste 6.000 de credincioşi din Voluntari şi Bucureşti, îmbarcaţi în peste 150 de autocare.

    Câteva sute de mii de pelerini din întreaga ţară sunt aşteptaţi în următoarele zile la Iaşi, pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva, astfel că au fost mobilizaţi peste o mie de jandarmi şi poliţişti care asigură ordinea publică în zona centrală, iar de sâmbătă un elicopter al MAI va survola oraşul.

    Ca şi anul trecut, Sfânta Liturghie, programată marţi, 14 octombrie, se va desfăşura în faţa Catedralei Mitropolitane, pe pietonalul Ştefan cel Mare. La ceremonia religioasă este aşteptat şi premierul Victor Ponta.

    Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar ziua de 14 octombrie, când este hramul, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din România.

    În anii precedenţi, pelerinii veniţi la Iaşi din toate colţurile ţării au stat şi câte 12 ore la coadă pentru a ajunge să se închine la racla cu sfintele moaşte, cozile întinzându-se pe distanţe de câţiva kilometri. Credincioşilor care vor sta noaptea la rând pentru a se închina la sfintele moaşte le vor fi oferite de către autorităţi, dar şi de către Mitropolie, ceai cald şi pachete cu mâncare.

    Anul trecut, aproximativ 220.000 de persoane au trecut pe la racla cu moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva, în cele cinci zile ale pelerinajului de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei.

  • Bugetul alocat sărbătorilor Iaşiului de Sfânta Parascheva, dublu faţă de cel de anul trecut

    Costul sărbătorilor Iaşiului, care se desfăşoară în perioada 8 – 28 octombrie, se ridică la aproximativ 2,8 milioane de lei, aproape dublu faţă de bugetul de anul trecut, când pentru aceeaşi manifestare Primăria Iaşi a alocat suma de 1,5 milioane de lei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că sărbătorile Iaşiului din acest an trebuie să fie “un pilon principal” al candidaturii municipiului pentru titlul de capitală culturală europeană în anul 2021.

    “În acest an, punem accent pe evenimente de masă dedicate ieşenilor. Vor fi organizate concerte inclusiv în cartiere, târguri, expoziţii, concursuri sportive şi lansări de carte. De asemenea, în 14 octombrie, la Teatrul Naţional va avea loc Seara Valorilor, în care mai multe personalităţi ieşene vor fi premiate”, a spus Gheorghe Nichita.

    Spre deosebire de anii anteriori, când în centrul municipiului era organizat un singur concert, în acest an vor avea loc cinci concerte, în perioada 11-15 octombrie.

    Printre cei care vor urca pe scena ce va fi amplasată în Piaţa Palatului Culturii se vor număra Smiley, Marius Moga, Loredana Groza, dar şi interpreţii de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, Irina Loghin, Maria Ciobanu şi Maria Dragomiroiu.

    Potrivit lui Gheorghe Nichita, va fi organizată şi o seară a şlagărelor româneşti, cu Marcel Pavel, Cătălin Crişan, Gabriel Dorobanţu, Adrian Daminescu, Mihai Constantinescu şi Corina Chiriac.

    “Vrem să fim pe gustul publicului, astfel că am diversificat stilurile de muzică în acest an”, a spus Nichita.

    Întrebat de jurnalişti care sunt onorariile oferite artiştilor, primarul Iaşiului a spus că încă se discută cu aceştia.

    “Când terminăm discuţiile, o să vă spunem. Avem o echipă care negociază costurile, nu mă ocup eu”, a afirmat Gheorghe Nichita.

    Primarul Iaşiului a mai spus că a adresat invitaţii premierului Victor Ponta, dar şi altor lideri politici pentru a participa la sărbătorile oraşului şi că aşteaptă confirmări.

    “Victor Ponta a promis că va fi prezent la sărbătorile oraşului. A venit în fiecare an la Iaşi, fie că era deputat sau premier, aşa că nu vine special că e campanie electorală. Klaus Iohannis n-a fost anul trecut, sperăm că va veni anul acesta”, a declarat Nichita.

    La Iaşi, sunt aşteptaţi să ajungă sute de mii de pelerini din întreaga ţară, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva, care vor fi scoase vineri din Catedrala Mitropolitană şi vor fi aşezate într-un baldachin, în curtea lăcaşului de cult.

    Ca şi anul trecut, Sfânta Liturghie, programată marţi, 14 octombrie, se va desfăşura în faţa Catedralei Mitropolitane, pe pietonalul Ştefan cel Mare. Peste o mie de poliţişti şi jandarmi vor asigura ordinea publică pe străzile Iaşiului, în perioada 10-15 octombrie.

    Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar ziua de 14 octombrie, când este hramul, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din România.

    În anii precedenţi, pelerinii veniţi la Iaşi din toate colţurile ţării au stat şi câte 12 ore la coadă pentru a ajunge să se închine la racla cu sfintele moaşte, cozile întinzându-se pe distanţe de câţiva kilometri. Credincioşilor care vor sta noaptea la rând pentru a se închina la sfintele moaşte le vor fi oferite de către autorităţi, dar şi de către Mitropolie, ceai cald şi pachete cu mâncare.

    Anul trecut, aproximativ 220.000 de persoane au trecut pe la racla cu moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva, în cele cinci zile ale pelerinajului de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei.

  • Wizz Air a anunţat că începe să zboare din Iaşi către Milano Bergamo, Treviso şi Londra Luton

    Wizz Air va începe operaţiunile de pe aeroportul din Iaşi cu zboruri spre Treviso, de două ori săptămânal, începând din 20 decembrie, către Milano Bergamo de trei ori săptămânal, din 31 martie 2015 şi Londra Luton, de două ori săptămânal, din 14 iunie 2015.

    În România, Wizz Air mai zboară din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Craiova.

    Wizz Air a transportat anul trecut 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Un pasager al TAROM a cumpărat un bilet dus de la Bucureşti la Iaşi. A primit o factură de 9.000 de euro

    Un pasager al companiei TAROM care a rezervat un zbor intern, dus, pe relaţia Bucureşti-Iaşi, a primit de la transportatorul naţional român o factură de 8.896 de euro. Potrivit documentului, pasagerului i s-a calculat preţul a 139 de bilete între cele două destinaţii, suma totală ajungând la 8.896 de euro.

    Tarom a finalizat anul 2013 cu venituri de 1,27 miliarde lei şi cheltuieli de 1,4 miliarde lei. Tarom operează peste 50 de destinaţii proprii şi deservite de partenerii code share. Flota companiei cuprinde 24 aeronave, Airbus, Boeing şi ATR. TAROM a încheiat anul trecut cu pierderi de circa 130 milioane lei.

    UPDATE (5.09.2014) – Biroul de presă al TAROM: Biletul a fost achiziţionat online, la un preţ de 81,36  euro, iar pasagerul a plătit cu cardul preţul afişat pe site. În data de 22 august 2014 a fost emisă eronat factura în valoare 8.896 de euro, valoarea ei reală fiind de 81,36 de euro. La primirea facturii, în data de 4 septembrie 2014, clientul a sesizat greşeala şi a rugat compania să îi facă factura la valoarea corectă. Agentul de ticketing care a emis factura greşit, a prezentat scuze cumpărătorului, factura greşită a fost stornată , chiar in ziua respectiva şi i-a intocmit clientului o noua factură în conformitate cu preţul plătit pentru bilet, respectiv 81,36 euro.

    UPDATE (4.09.2014) – Pasagerul a primit o nouă factură în care îi este aplicată o reducere de 8.832 de euro faţă de suma calculată anterior.

  • Prefectul de Iaşi, Romeo Olteanu, a demisionat

    “Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a solicitat prefectului judeţului Iaşi, Romeo Olteanu, demisia de onoare, în urma evenimentelor în care a fost implicat în data de 10 august 2014”, se arată într-un comunicat emis de MAI.

    Conform sursei citate, Olteanu a demisionat, iar până la numirea unui nou prefect, interimatul va fi asigurat subprefectul Bogdan Abălaşi.

    Prefectul Romeo Olteanu a fost implicat, duminică seară într-un accident rutier, după ce ar fi consumat alcool, potrivit rezultatului etilotestului la care a fost supus.

    Olteanu se deplasa, duminică seară, la volanul maşinii instituţiei, marca Volkswagen Touareg, pe strada Sărărie din municipiul Iaşi, el intenţionând să ajungă la stadion, pentru a asista la meciul de fotbal CSMS Iaşi – Petrolul Ploieşti din Liga I.

    La un moment dat, maşina condusă de acesta s-a ciocnit cu un BMW după care a ricoşat într-un autoturism Dacia Logan. Cele trei maşini au fost parţial avariate, însă nicio persoană nu a fost rănită.

    “N-am apucat să frânez, mi-a ieşit în cale o altă maşină de pe o stradă lăturalnică. Şoferul avea semnul «Stop», trebuia să aştepte”, a declarat presei Romeo Olteanu.

    Şoferul autoturismului BMW a susţinut că prefectul conducea cu viteză şi că el s-a asigurat înainte de a intra pe strada principală.

    “M-am asigurat, dar eu ce să fac, că el venea, cred, cu o sută de kilometri de oră”, a declarat şoferul respectiv.

    Cei trei şoferi implicaţi în accident au fost duşi la sediul Poliţiei Rutiere, pentru a fi testaţi cu aparatul alcoolscopic.

    Surse din cadrul Poliţiei au declarat că prefectul de Iaşi avea o alcoolemie de 0,32 la mie în aerul expirat.

    Aceleaşi surse au precizat că prefectul Romeo Olteanu a fost amendat cu 800 de lei, iar permisul de conducere i-a fost suspendat pentru trei luni.

    La ieşirea din sediul Poliţiei, prefectul a negat că ar fi consumat alcool, el precizând: “Eu nu beau niciodată”.

  • Bucureştiul este conectat de Iaşi în şapte ore pe calea ferată, distanţa fiind de doar 400 de kilometri. Autostrada, doar pe hârtie

    Cele mai mari două oraşe din ţară după numărul de locuitori, Bucureşti şi Iaşi, sunt slab conectate în contextul în care pe linia de cale ferată ce uneşte cele două oraşe trenurile circulă cu 58 de kilometri pe oră în medie, deşi în vestul Europei viteza depăşeşte 100 de kilometri pe oră.  Şi cu  maşina călătoria durează cinci-şase ore dat fiind că autostrada care ar trebui să lege Moldova de centrul ţării este doar pe hârtie.

    Cinci trenuri de pasageri pleacă zilnic din Gara de Nord din Bucureşti spre Iaşi, capitala Moldovei, şi ajung după şapte ore – şapte ore şi jumătate la destinaţie deşi distanţa pe această rută este de doar 406 kilometri.

    „Drumul de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată este foarte lung, biletul este scump având în vedere câte ore se fac“, spune Paula, 28 de ani, care a călătorit pe această rută.

    Preţul unui bilet de tren pentru o călătorie (doar dus) este de 95 de lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Timpii de parcurs de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată au crescut cu 25 de minute (în 2012) faţă de 2001, potrivit datelor din memorandumul cu măsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României, necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport. Pasagerii care aleg să călă­torească cu trenul pot opta pentru tra­seul de 406 kilometri Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bârlad-Vaslui-Iaşi sau pentru cel care in­clude tronsonul Paşcani-Bârlad, ce mă­reşte distanţa la 460 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro