BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Bursă: Cele mai mari pieţe de obligaţiuni din lume sunt afectate de vânzări agresive. Randamentul titlurilor de stat americane, la 5% pentru prima oară din 2007. În Germania, unde la început de 2022 randamentele pe 10 ani erau negative acum sunt la 3%

    O vânzare agresivă pe pieţele mondiale de obligaţiuni guvernamentale a dus miercuri randamentul titlurilor de stat americane pe 30 de ani la 5% pentru prima dată din 2007, iar costurile de împrumut pe 10 ani ale Germaniei la 3%, mişcări care ar putea accelera o încetinire a economiei mondiale, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Sentimentul din ce în ce mai puternic că ratele dobânzilor din marile economii vor rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat pentru a diminua inflaţia, datele economice din SUA – cea mai mare economie din lume –  din ce în ce mai rezistente şi o reducere bruscă a poziţiilor traderilor pentru o revenire a obligaţiunilor au lovit puternic pieţele.

    Randamentele pe 30 de ani din SUA au atins miercuri nivelul psihologic de 5% pentru prima dată de la criza financiară globală, iar randamentul Bund pe 10 ani din Germania a atins 3%, o nouă bornă într-o piaţă în care randamentele au fost negative la începutul anului 2022.

    Titlurile de stat americane au fost supuse unor presiuni puternice în ultimele săptămâni, deoarece datele economice mai bune decât se aşteptau în ultima vreme i-au încurajat pe oficialii Fed să continue retorica lor de tip hawkish, insistând că este posibil ca ratele dobânzilor să fie nevoite să crească din nou şi să rămână la niveluri ridicate pentru mai mult timp decât sperau investitorii până de curând. Datele privind locurile de muncă vacante publicate marţi au exacerbat aceste temeri.

    Costurile împrumuturilor guvernamentale influenţează totul, de la ratele creditelor ipotecare pentru proprietarii de locuinţe până la ratele împrumuturilor pentru companii, iar viteza de retragere a obligaţiunilor a stârnit îngrijorare pe pieţele de acţiuni, determinând în acelaşi timp creşterea dolarului, care este un refugiu sigur, ceea ce, la rândul său, a cauzat probleme pentru alte monede, cum ar fi yenul japonez.

    Analiştii care acoperă instrumentele cu venit fix se aşteaptă în continuare la scăderea randamentelor şi la creşterea preţului acestora, pe măsură ce economia globală slăbeşte. Însă ei adaugă că tendinţa este de slăbire în continuare a preţurilor, mai ales că investitorii care au păstrat pariurile pentru o revenire aruncă prosopul.

    “În momentul de faţă există un impuls uriaş în spatele vânzării, deoarece poziţionarea pe piaţă a fost greşită”, spune Juan Valenzuela, manager de portofoliu la Artemis. “O mulţime de oameni au crezut că, deoarece Rezerva Federală atingea vârful creşterilor de rate, a venit momentul să cumpere obligaţiuni guvernamentale, ceea ce înseamnă că majoritatea pieţei a avut poziţie de long”.

    O nouă creştere a costurilor de împrumut este, de asemenea, o bătaie de cap pentru băncile centrale, deoarece acestea pun în balanţă necesitatea de a menţine ratele ridicate pentru a limita inflaţia şi deteriorarea perspectivelor economice.

  • Cu investiţiile nemţilor, Ungaria nu numai că va avea una dintre cele mai moderne armate din regiune, dar ar putea deveni şi un exportator major de arme

    Lucrările de construcţii la o nouă fabrică de muniţie în apropiere de Varpalota, aproape de Budapesta, merg conform planului, relatează Hungary Today.

    Fabrica este construită în parte­neriat cu gigantul german din secto­rul apărării Rheinmetall. Acesta este implicat în construcţia şi operarea primelor patru din şase noi fabrici de arme din Ungaria.

    Ministrul ungar al apărării Kris­tof Szalay-Bobrovnickzy a declarat că Ungaria a avut visuri mari în 2016, când a recunoscut provocările pe care le are în faţă, atât din punct de vedere militar, cât şi al securităţii. „Ungaria a îndrăznit să acţioneze şi a creat condiţiile necesare, iar acum ne aflăm în mijlocul acestui şantier unde se construieşte cel mai modern com­plex de producţie de muniţie din în­treaga Europă, îndrăznesc să spun“, a declarat oficialul ungar.

    O altă companie germană ar trebui să construiască la Nyirtelek o fabrică de radare militare. Astfel, cu ajutorul nemţilor, Ungaria va deveni un centru european major de pro­duc­ţie de armament şi tehnică milita­ră, după modelul industriei auto, un­de toţi cei trei mari constructori auto germani deţin fabrici pe plan local.

    Economia ungară devine astfel tot mai dependentă de companiile germane, care le rândul lor depind tot mai mult de fabricile maghiare.

    În ultimele decenii, Ungaria a in­vestit puţini bani şi energie în dezvol­tarea armatei sale, iar industria locală a apărării aproape a dispărut, no­tează Telex.

    Din anii 2010 însă, ţara îşi dez­voltă în forţă armata şi de atunci a cres­cut numărul fabricilor de arma­ment. Guvernele conduse de premie­rul Viktor Orban au decis să achizi­ţioneze arme de mii de miliarde de forinţi, în paralel cu eforturi de întă­rire a industriei locale a apărării.

    În condiţiile în care dezvoltarea unei arme moderne necesită foarte mult timp şi know-how considerabil, statul maghiar nu construieşte fabrici locale pe cont propriu, ci a inclus Rheinmetall în proces. Iar guvernul maghiar speră la ce­rere din afară.

    Strategii maghiari au declarat în mod repetat că pe lângă acoperirea nevoilor interne, se do­reşte exportul de vehicule blindate, radare, arme mici şi muniţie produse în Ungaria şi au menţionat ocazional că există interes din afară, însă niciun acord concret nu a fost încheiat.

    „Înfiinţăm joint venture-uri cu jucători majori de pe piaţă pentru că ne aşteptăm la un profit, la rezultate comerciale legate de investiţiile noastre. Toate fondurile publice alocate dezvoltării industriei apărării au fost investite în scopul obţinerii de profit“, declara recent Gaspar Maroth, care a coordonat vreme îndelungată dezvoltarea sectorului maghiar al apărării.

    De ce guvernul maghiar îşi modernizează armata şi cheltuie enorm pe arme deşi are probleme financiare este însă un mister. Documentele relevante, în special planul strategic de dezvoltare a forţelor pe termen lung şi programul de politică de apărare pe termen mediu, nu sunt publice. În 2011, guvernul Orban a decis să păstreze aceste date secrete timp de 30 de ani.

  • Veşti bune de pe bătrânul continent: Inflaţia din Germania atinge minimul ultimilor doi ani. Creşterea preţurilor a încetinit la 4,3% în luna septembrie, faţă de 6,4% în august

    Inflaţia din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani, scrie Bloomberg.

    Aceasta a atins 4,3% faţă de anul trecut în septembrie, comparativ cu 6,4% în august, a explicat agenţia germană de statistică joi.

    Cu toate că inflaţia a scăzut semnificativ, aceasta rămâne rămâne peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Pe o bază lunară preţurile au crescut cu 0,2%.

    Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani se situează acum imediat sub 3%, cel mai ridicat nivel din 2011. În acest timp, moneda euro se situează la cel mai scăzut nivel al ultimului an faţă de dolar.

    Inflaţia rămâne o problemă persistentă pentru blocul comunitar, chiar accelerându-se în unele ţări. Spre exemplu, în Spania preţurile la energie electrică şi combustibili au crescut cu 3,2% în luna septembrie.

  • Elveţienii vor vinde statului german tancuri fabricate în Germania

    Germania a cerut Elveţiei în februarie să revândă o parte din cele 96 de tancuri Leopard II pe care le are în depozitul unui producător german. Pentru a respecta legile elveţiene privind neutralitatea, Berlinul a asigurat Berna că tancurile nu vor merge la Kiev, ci vor rămâne în Germania sau la un aliat din NATO sau Uniunea Europeană.

    „Suntem foarte fericiţi şi recunoscători pentru această decizie. Avem nevoie de aceste tancuri”, a declarat Michel Fluegger, ambasadorul Germaniei în Elveţia, pentru Swiss TV.

    Declaraţia a fost făcută după ce parlamentul elveţian a aprobat marţi dezafectarea a 25 de tancuri Leopard II, astfel încât acestea să poată fi revândute Germaniei.

    Opinia publică elveţiană a fost profund divizată în ceea ce priveşte problema furnizării de arme Ucrainei, iar blocarea de către Elveţia a exporturilor militare a provocat reacţii diplomatice. Solicitările Germaniei, Danemarcei şi Spaniei de a permite ca armamentul fabricat în Elveţia pe care l-au cumpărat anterior să ajungă în Ucraina au fost blocate de Berna.

    Cumpărarea de arme elveţiene ar putea deveni dificilă dacă Berna nu îşi ajustează legea privind materialele de război, a explicat ambasadorul german Fluegger, potrivit Reuters.

    Cabinetul elveţian trebuie să aprobe în mod oficial exportul de Leopard II către Germania, dar se aşteaptă ca decizia să fie o formalitate.

  • Cade ghilotina la cea mai mare bancă din Germania: Bundesbank dă undă verde concedierilor pe bandă rulantă într-o strategie ce vizează „modernizarea” creditorului german

    Bancherii centrali din Germania sunt revoltaţi de planul de „modernizare” al unui grup de consultanţi în management pentru Bundesbank, care vizează eliminarea a sute de locuri de muncă şi revizuirea practicilor de lucru, în timp ce instituţia încearcă să dezamorseze criticile politice privind pierderile tot mai mari, scrie Financial Times.

    În interiorul Bundesbank nemulţumirile au început să curgă de când Joachim Nagel a devenit preşedinte anul trecut şi a angajat Boston Consulting Group pentru a face banca face mai agilă şi mai eficientă.

    „Starea de spirit în rândul personalului este „la pământ. BCG nu are nicio idee despre cum funcţionează o bancă centrală şi care sunt îndatoririle sale legale. Au comparat activitatea privind politica monetară cu o linie de producţie de automobile, ceea ce este un nonsens total”, a declarat o persoană din interior.

    Cu toate acestea, Bundesbank a declarat că planul său, denumit „Wandel” – care înseamnă schimbare în limba germană – a fost „un proces de modernizare menit să transforme banca într-o organizaţie digitală, agilă şi pregătită pentru viitor, care trebuie să răspundă rapid la provocări complexe şi în continuă evoluţie”.

    Consultanţii urmăresc să reducă numărul de angajaţi prin faptul că nu vor înlocui mulţi oameni din generaţia baby-boomer care se vor pensiona în următorii patru ani. Extinzând un obiectiv dintr-un plan de restructurare anterior, se urmăreşte reducerea cu aproximativ 5% a numărului de posturi echivalente cu normă întreagă.

    Persoane familiarizate cu planul au declarat că acesta direcţionează Bundesbank să devină mai mult un furnizor de servicii pentru sectorul public german, oferindu-se să gestioneze pasiv o parte mai mare din fondurile de pensii de stat şi alte fonduri comune de bani guvernamentali.

    Trei persoane informate cu privire la acest plan au declarat că acesta reflectă neliniştea tot mai mare de la Bundesbank cu privire la pierderile cauzate de creşterea bruscă a ratelor dobânzilor. Pierderile ar putea consuma peste 20 de miliarde de euro din provizioane şi capital în următorii ani. Biroul federal de audit a avertizat recent că Bundesbank ar putea avea nevoie de un plan de salvare pentru a acoperi pierderile în creştere.

    Însă banca centrală a negat că pierderile preconizate au fost unul dintre principalele motive care au stat la baza deciziei de a angaja BCG, un grup cu sediul în SUA care este unul dintre cei mai mari consilieri corporativi din lume.

    Ultima restructurare majoră de acest tip a avut loc în urmă cu aproximativ 30 de ani, când banca a fost consiliată de firma americană de consultanţă McKinsey, în timp ce alte reforme structurale au fost făcute în urmă cu aproximativ 20 de ani, în momentul lansării monedei euro.
     

  • Criza imobiliară fără precedent din Europa se răspândeşte. După ce a distrus ţări precum Suedia, Finlanda şi Marea Britanie, ajunge şi la cea mai puternică de pe continent

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Flagelul crizelor imobiliare se raspandeste rapid in Europa: Dupa Suedia, Finlanda si Marea Britanie, care s-au confruntat cu scaderi abrupte ale preturilor locuintelor, a venit randul Germaniei. Noul „om bolnav al Europei” se confruntă cu cel mai grav declin din ultimii 20 de ani

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Investiţiile germane din China au crescut în pofida angajamentelor de reducere a dependenţei

    Companiile germane au investit mai mult ca niciodată în China în acest an în pofida angajamentelor guvernului ţării de reducere a dependenţei de comerţul cu Beijingul, notează Euractiv.

    În prima jumătate din 2023, 16,4% din ISD-urile germane au mers către China, comparativ cu doar 11,6% în 2022.

     

  • Ameninţată din exterior de SUA şi China, Uniunea Europeană se confruntă şi cu scindări interne. Franţa şi Germania se contrazic pe cele mai importante teme ale tranziţiei verzi. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”

    O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

    „Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

    Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

    Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

    Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

    Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

    UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.