Tag: forta de munca

  • România, burnout: Actualul model de creştere s-a epuizat şi nu există un altul

    În 1996-2000 România avea un PIB anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari/euro, cu exporturi anuale de 8-10 miliarde de dolari/euro. Din 1996, odată cu schimbarea puterii, au început să intre timid investiţiile străine prin procesele de privatizare, iar acceptul informal de aderare a României la Uniunea Europeană de la Copenhaga din 1999-2000 a dus la accelerarea acestor investiţii străine până în 2008. Într-un deceniu, România a crescut de patru ori la nivelul PIB-ului şi de cinci – şase ori la nivelul exporturilor. Dar şi cu datorii externe, stat şi privat, de aproape 100 de miliarde de euro.

    Modelul de creştere economică a fost: deschiderea economiei pentru multinaţionale, forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, deschiderea pieţelor de consum, deschiderea sistemului bancar, liberalizarea contului de capital, ceea ce a atras miliarde de euro în România, scăderea inflaţiei şi a dobânzilor, stabilitatea preţurilor, privatizarea utilităţilor, liberalizarea treptată a preţurilor administrate etc.

    Cu investiţii străine de aproape 70 mld. euro, România a înregistrat o creştere economică accelerată până în 2008, ceea ce a atras noi locuri de muncă mai bine plătite în multinaţionale, apoi creşteri salariale în celelalte companii şi mai ales majorări salariale la stat.

    După 1990, România s-a trezit fără bani şi fără valută, cu acces închis pe pieţele financiare internaţionale şi de aceea au urmat două decenii în care cuvântul de ordine a fost: avem nevoie de banii investitorilor străini, de banii băncilor străine, de banii instituţiilor internaţionale – FMI, Banca Mondială, BERD, BEI. Acest model a funcţionat până în criză şi chiar în timpul ei, dacă ne referim la faptul că FMI şi Banca Mondială au salvat România şi sistemul bancar cu un împrumut peste noapte de aproape 20 mld. euro.

    Problema este că acest model începe să se epuizeze, iar datele arată acest lucru: investiţiile străine s-au redus considerabil, multinaţionalele care s-au instalat pe piaţă încep să-şi repatrieze banii investiţi fie prin dividende, fie prin rambursarea împru­muturilor către firma-mamă (creditele intragrup), băncile străine au dat înapoi 13 mld. euro către băncile-mamă în opt ani (Document BNR: Băncile străine au retras 13 mld. euro din România. Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită cu banii românilor economisiţi în criză), adică din decembrie 2008, aceste linii de finanţare externe fiind înlocuite cu banii românilor, atraşi prin depozite ban­care.

    Creditele pe termen lung au scăzut. Salariile mici şi forţa de muncă bine calificată, atuuri ale anilor ‘90 şi 2000, au fost înlocuite cu salarii mai mari şi forţă de muncă mai slab calificată, ceea ce începe să-i nemulţumească pe investitori. Mai mult decât atât, forţa de muncă a României s-a epuizat, odată ce 3-4 milioane de români muncesc în afară, punându-se în discuţie necesitatea de a importa forţă de muncă din altă parte.

    Creditele corporate cu scadenţa mai mare de 5 ani, mai puţine decât în 2011. România are nevoie de un nou Pact Viena pentru creditele de investiţii pe termen lung acordate de bănci

    În aceste condiţii, alte investiţii străine nu vor mai veni, ci doar cele punctuale (Ghetoizarea României. Viitoarele investiţii vor veni tot în zonele unde există infrastructură. „Salvarea regiunilor sărace nu se poate face fără o intervenţie masivă a guvernului pentru următorii 10 – 20 de ani.“), care vizează extinderea unor operaţiuni actuale ale unor companii deja prezente pe piaţa românească, în cel mai bun caz. Consolidarea pieţelor este cuvântul de ordine în multinaţionale. Aceasta este situaţia.

    Din păcate, România nu are alt model de creştere economică pentru că nu şi l-a construit în anii de boom şi nici de criză. Având finanţare fie de la FMI, fie de la băncile străine – pe care le-au strâns cu uşa în criză să cumpere titluri de stat şi să finanţeze cheltuielile guvernului -, cei aflaţi la putere nu s-au gândit să construiască altceva.

    Modelul unei creşteri economice bazate pe antreprenorii locali, ca în Polonia, pe investiţii interne are limite. Noile afaceri sunt puţin încurajate de stat, iar antreprenorii români care au apucat să-şi facă afaceri în ultimele două decenii oscilează acum între teama de viitor, de Fisc, DNA şi vânzarea a ceea ce au construit, ca să scape de toate problemele. De noi investiţii, de noi angajări, aproape că nu se pune problema.

    Modelul de creştere economică bazat pe investiţiile statului în infrastructură este la pământ. Nu are cine să facă proiecte şi cine să le administreze. Bani sunt, dar forma instituţională de execuţie a dispărut, fie este coruptă, fie este incompetentă. Statul, cel mai mare investitor în economie, nu poate începe şi nici executa proiecte de utilitate publică în aproape niciun domeniu.

    Modelul de creştere economică bazat pe reduceri de taxe şi creşteri de salarii la stat care să antreneze creşterea consumului în toată economia se epuizează şi el, ultimele gloanţe fiind trase în acest an. Guvernul nu mai are cum să impulsioneze economia prin măsuri fiscale.

    În aceste condiţii, de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?

  • 26.757 locuri de muncă vacante la nivel naţional. Cele mai multe sunt în Bucureşti

    Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 26.757 locuri de muncă, în data de 16 iunie 2016.

    Situaţia locurilor de muncă vacante, în fiecare judeţ: Bucureşti – 3.202, Arad – 1.526, Sibiu – 1.472, Ilfov – 1.301, Timiş – 1.263, Iaşi – 1.168, Hunedoara – 1.157, Argeş – 1.155,  Dolj – 997, Vâlcea – 979, Harghita – 926, Cluj – 735, Bistriţa-Năsăud – 724, Bihor – 673, Alba – 579, Maramureş – 559, Satu Mare – 558, Neamţ – 540, Braşov – 518, Prahova – 491, Dâmboviţa – 480, Olt – 477, Brăila – 452, Vaslui – 398, Tulcea – 377, Călăraşi – 350, Constanţa – 348, Ialomiţa – 340, Suceava – 327, Mureş – 316, Galaţi – 309, Gorj – 271, Giurgiu – 266, Teleorman – 253, Buzău – 220, Bacău – 173, Botoşani – 169, Covasna – 169, Sălaj – 144, Vrancea – 143, Caraş-Severin – 130, Mehedinţi – 122.

    La nivel naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: agent de vânzări (1.834), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.631), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.207), lucrător comercial (1.036), confecţioner asamblor articole textile (1.011), manipulant mărfuri (837), agent de securitate (661), casier (591), vânzător (545), şofer autocamion maşină de mare tonaj (537).

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro. Oferta locurilor de muncă se actualizează în timp real şi poate fi vizualizată pe site-ul www.card-profesional.ro.
     

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Traficul de persoane rămâne o problemă pentru România. Suntem pe locul trei în Uniunea Europeană

    15,846 de persoane au fost victime a traficului de persoane din Uniunea European, în perioada 2013-2014, dintre care 15% au fost copii, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene. În Olanda s-au înregistrat cele mai multe victime (1561), apoi Marea Britanie (1358) şi România (757).

    Bărbaţii, femeile şi copiii români sunt victime ale traficului de forţă de muncă în mai multe domenii, dar sunt şi forţaţi să cerşească şi să fure în România şi în alte ţări europene. Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi în alte ţări europene. Românii forţaţi să cerşească şi să comită infracţiuni sunt adesea copii romi.
     

  • Miliardarul care cere săptămâna de muncă de trei zile: Oamenii vor fi mai sănătoşi şi mai productivi

    Carlos Slim, miliardarul mexican plasat pe locul trei în topul miliardarilor lumii, crede că oamenii ar trebui să lucreze numai trei zile pe săptămână.

    Aflat la o conferinţă de afaceri în Paraguay, Slim s-a pronunţat pentru o modificare radicală a programului de muncă. În locul unei retrageri sau pesionări la 50 sau 60 de ani, oamenii ar trebui să aibă de lucru până la 70, poate 75 de ani, dar programul de lucru ar trebui redus la trei zile pe săptămână; ziua de muncă ar trebui să aibă, crede Slim, 11 ore.

    “Trei zile de muncă înseamnă mai multă relaxare şi o creştere a calităţii vieţii. Patru zile de repaos vor genera noi oportunităţi în materie de distracţie şi petrecere a timpului liber”, spune Slim.

    Miliardarul, care are 74 de ani, crede că o astfel de schimbare înseamnă şi o forţă de muncă mai sănătoasă şi mai productivă, dar şi câştiguri mai mari pentru persoanele în vârstă.

    Slim practică o astfel de schemă de lucru, la Telmex, compania sa de telecomunicaţii.

  • Cele mai mici şi cele mai mari salarii din Europa

    Angajatorii români plătesc 5 euro pe oră pentru salariaţii lor. Asta înseamnă de cinci ori sub media europeană, dacă ţinem cont că mâna de lucru a avut un cost de 25 de euro anul trecut la nivelul întregii Uniuni Europene şi de 29,5 euro, dacă luam în calcul numai ţările din zona euro.

    Cei mai ieftini angajaţi din Europa sunt în Bulgaria, unde costul forţei de muncă este de puţin peste 4 euro pe oră. Urmează România cu 5 euro pe ora de muncă şi Lituania cu 6,8 euro.

    De cealaltă parte, cele mai mari venituri le au angajaţii din Danemarca: 41,3 euro pe oră şi cei din Belgia – aproape 40 de euro. Suedia este pe locul trei cu 37,4 euro.

    Anul trecut, comparativ cu 2014, costul orar cu mâna de lucru a crescut cu 2 procente în Uniunea Europeană. România stă bine la nivelul creşterii. A înregistrat un avans de 8,2%. Mai mult a reuşit doar Marea Britanie, unde vedem un plus de 15,2%.

    Cititi mai mule pe www.digi24.ro

  • 35 de locuri de muncă în Germania, plătite cu 8 – 12 euro pe oră. Ce meserii se caută?

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 35 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sibiu, în perioada 22 – 23 martie 2016. Angajatori germani reprezentaţi de compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: sudor MIG – MAG, WIG (7 posturi), lucrător calificat în producţie – industria automobilelor (7 posturi), hamal (6 posturi), operator CNC (5 posturi), electrician (5 posturi), operator stivuitor (5 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba german㠖 nivel B1.

    Salariul oferit este de 8,80 – 11,88 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, la care se adaugă diferite bonusuri, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Se oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

  • 35 de locuri de muncă pentru persoanele calificate care doresc să lucreze în Germania

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 35 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sibiu, în perioada 22 – 23 martie 2016. Angajatori germani reprezentaţi de compania Unique Personal service GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: sudor MIG – MAG, WIG (7 posturi), lucrător calificat în producţie – industria automobilelor (7 posturi), hamal (6 posturi), operator CNC (5 posturi), electrician (5 posturi), operator stivuitor (5 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba german㠖 nivel B1.

    Salariul oferit este de 8,80 – 11,88 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, la care se adaugă diferite bonusuri, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Se oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele care corespund cerinţelor posturilor oferite trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

  • A crescut costul orar al forţei de muncă

    Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 6,54%, în trimestrul IV din 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi de 11,42% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Costul orar al for’ei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (19,82%) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice2), tranzacţii imobiliare (11,60%) şi construcţii (10,54%), potrivit INS.

    Pe de altă parte, Scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat doar în industria extractivă (-7,76%), învăţământ (-4,30%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,96%).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în sănătate şi asistenţă socială (26,50%), învăţământ (19,32%) şi alte activităţi de servicii (16,10%)