BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Drumul banilor gratuiţi pentru România

    “Vom trimite cereri de rambursare până la sfârşitul lunii aprilie în valoare de un miliard de euro, iar în mai şi iunie încă un miliard şi jumătate”, a afirmat Teodorovici. El a arătat că în cererile de rambursare pentru cele 2,5 miliarde de euro nu sunt incluse şi programele operaţionale Transporturi şi Competitivitate Economică, aflate încă în presuspendare. Teodorovici a amintit că, dacă România nu va reuşi absorbirea a 6,5 mld. euro până la sfârşitul anului, diferenţa de fonduri între ce se va realiza şi această ţintă va fi dezangajată automat.

    Teodorovici a declarat la preluarea mandatului că obiectivul său este să realizeze o rată de absorbţie de peste 50% până la sfârşitul acestui an şi de peste 80% până la finalul lui 2015, când expiră actuala perioadă de finanţare a UE.

    În acelaşi timp, România a transmis la 13 martie Comisiei Europene documentele (declaraţiile de cheltuieli) pentru a încasa o sumă în valoare de peste 44 de milioane de euro pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

    “Schimbarea de abordare şi ritmul impus de Ministerul Fondurilor Europene începe să aibă efecte, iar derularea POS DRU se îndreaptă către normalitate. Asigurăm intrarea de noi fonduri în România care vor permite rambursarea împrumutului contractat de la Trezorerie în această lună. Din această finanţare, beneficiarii de fonduri încasează deja banii pe facturile restante. Atitudinea pe care trebuie să o aibă întregul sistem faţă de beneficiari trebuie să fie una europeană”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

    În urma unui împrumut aprobat de Guvernul României, Autoritatea de Management a POS DRU are la dispoziţie circa 258 de milioane de lei pentru achitarea facturilor restante către beneficiari, în această lună.

    Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementare de Ministerul Fondurilor Europene a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013. Încasarea primei sume de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 milioane de euro, a majorat fondurile UE atrase de România de la 268,8 milioane de euro la 410,4 milioane de euro. Astfel, rata de absorbţie pe POS DRU a crescut într-o singură lună, în februarie 2013, cu peste patru puncte procentuale, de la 7,73% la aproape 12%. Acesta a fost primul avans al ratei de absorbţie pe POS DRU înregistrat după luna august 2012.

    Reluarea plăţilor a permis achitarea a peste 330 de milioane de lei în contul a peste 800 de beneficiari POS DRU. Pe acest program operaţional se aflau în derulare aproape 2.500 de contracte de finanţare.

  • Ce vrea România să-i finanţeze BEI: metroul, canalele Siret – Bărăgan şi Bucureşti – Dunăre şi hidrocentrala Tarniţa

    Banca Europeană de Investiţii (BEI) poate acorda României, în acest an, finanţări totale de 700-900 milioane euro, dublu faţă de 2012 (335 mil. euro), inclusiv pentru asigurarea cofinanţării proiectelor din fonduri europene, a susţinut ieri la Bucureşti preşedintele băncii, Werner Hoyer (foto stg.). Şeful BEI însoţit de vicepreşedintele instituţiei Mihai Tănăsescu (foto dr.) s-au întâlnit ieri la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta (foto centru) şi cu mai mulţi miniştri ai Cabinetului – prilej pentru aceştia din urmă de a sugera şefului instituţiei ca banca europeană să finanţeze o parte a investiţiilor pe care România le consideră prioritare. BEI – care a acordat credite în România de aproape 10 mld. euro din 1990 încoace (4,1 mld. euro între 2007 şi 2011) – ar urma să continue finanţarea pentru linia de metrou Universitate-Drumul Taberei, a anunţat premierul Victor Ponta, care a susţinut că lucrările la acest proiect realizat de companiile Astaldi şi Max Boegl nu sunt stopate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cea mai mare investiţie cu fonduri europene anunţată de o companie de pe bursă: Stirom va primi fonduri nerambursabile de 51,5 mil. lei

    Producătorul de ambalaje de sticlă Stirom Bucureşti (STIB), controlat de investitori greci, a semnat un contract de finanţare cu Ministerul Economiei pentru un proiect de eficientizare a consumului energetic derulat prin POS CCE, prin care compania va primi fonduri europene nerambursabile de până la 51,5 milioane de lei (11,8 mil. euro). Proiectul vizează eficientizarea consumului energetic prin investiţii în procesul de fabricaţie a ambalajelor din sticlă şi are o valoare totală de 166,3 mi­lioane de lei (38 mil. euro), din care suma eligibilă este de 128,8 milioane de lei, potrivit unui raport al companiei remis Bursei. Pentru această investiţie Autoritatea de Management a POS CCE va acorda o finanţare de până la 51,5 milioane de lei, echivalentul a 40% din valoarea eligibilă, diferenţa fiind acoperită de fonduri private. Producătorul de ambalaje de sticlă a raportat pentru anul trecut un profit de 13,6 milioane de lei (3,05 mil. euro), în scădere cu 31,8% faţă de rezultatul consemnat în anul anterior. Veniturile din vânzarea de bunuri au scăzut cu 2,1%, la 202,3 milioane de lei (45,4 mil. euro).

    Mai multe pe zf.ro

  • În agricultură au intrat 5 miliarde de euro fonduri europene din 2008 până acum

    Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat contracte de finanţare prin Programul Na­ţional de Dezvoltare Rurală pentru aproape 65.000 de in­vestiţii în mediul rural, pentru care beneficiarii primesc fon­duri nerambursabile în valoare totală de 5,2 miliarde de euro. De la lansarea PNDR în anul 2008, APDRP a gestionat 139.879 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,6 miliarde de euro. Au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 proiecte în valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin PNDR. APDRP a plătit beneficiarilor aproximativ 4,737 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie efectivă de peste 54% din sumele alocate de către Uniunea Europeană. Pentru “Renovarea şi dezvoltarea satelor”, prin Măsura 322 a PNDR au fost semnate contracte pentru finanţarea a 789 de proiecte de investiţii. Astfel, autorităţile locale au beneficiat de fonduri nerambursabile de 1,7 miliarde de euro pentru realizarea a 10.600 de kilometri de drumuri co­munale, de conducte de alimentare cu apă şi de conducte de canalizare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Investiţie de 642 mil. lei în Portul Constanţa

    Proiectul are ca scop extinderea cu 1.050 de metri a digului existent, ceea ce va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare prin diminuarea agitaţiei valurilor, sporirea siguranţei navelor şi reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajărilor din incinta portuară.

    Valoarea totală estimată a proiectului este de 642.487.000 lei, care include execuţia lucrărilor, consultanţa specializată şi alte cheltuieli conform devizului general, finanţarea este asigurată prin Programul Operaţional Sectorial în Transport 2007-2013, din fonduri structurale ale Uniunii Europene în proporţie de 85% din sumele eligibile, restul din alocaţii bugetare.

    Deschiderea ofertelor pentru licitaţia deschisă privind achiziţia lucrărilor a avut loc la 18 februarie 2010, dar procedura de atribuire a fost blocată în instanţă în urma contestaţiilor şi litigiilor apărute pe parcurs. Câştigătorul contractului privind serviciile de consultanţă de supervizare a fost desemnată firma Haskoning DHV Nederland BV.

  • Mihai Tănăsescu: În scurt timp, România poate ajunge la o creştere economică de 3-4%

    România ar putea ajunge la o creştere economică de 3-4%, dar pentru creştere economică e nevoie de stabilirea a trei obiective principale: atragerea de fonduri europene, prioritizarea cheltuielilor şi un focus al investitorilor asupra celor care au eforturi multiple în economie, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, în cadrul reuniunii anuale a Camerei de Comerţ Româno-Germane.
    “Politicile prociclice dinainte de 2008 au dus la o cădere a fluxurilor de capital ulterior. Măsurile luate au fost bune. Suntem printre puţinele ţări din Europa care în trei din ultimii patru ani am avut creştere. În scurt timp putem ajunge la o creştere de 3-4%. Dar pentru asta avem nevoie de fonduri europene”, a spus Tănăsescu. Alte direcţii în care e nevoie de dezvoltare, potrivit oficialului BEI, ar fi o prioritizare a cheltuielilor publice, parteneriate public-private, cercetare dezvoltare, inovaţii şi reforme structurale în agricultură, învăţământ, sănătate.

  • Orban: Rata de absorbţie pe coeziune ar putea ajunge la 15% până la sfârşitul anului

    “Ieri seară am aflat că va fi în măsură Comisia Europeană să transmită sume din cererile de rambursare transmise pe programul Mediu şi axa 2 din Programul Operaţional Regional, sume care vor intra la buget şi procentul de absorbţie va creşte”, a declarat ministrul în conferinţa de presă de prezentare a mandatului său. El a spus că nu ştie dacă se vor mai putea realiza până la sfârşitului anului de către Comisia Europeană plăţile aferente cererilor de rambursare transmise pentru POSDRU. “Va mai fi o misiune de audit la sfârşit de ianuarie, început de februarie, şi dacă se va solda cu rezultate pozitive, programul va fi complet deblocat”, a afirmat Orban.

    Mai multe pe zf.ro

  • Pisica moartă de la poartă şi pielea ursului din pădure

    PDL, ca să scape de răspunderea guvernului Boc în proasta alocare a banilor europeni, a încercat să dea vina pe USL pentru faptul că UE vrea acum un nou audit şi corecţii financiare de un sfert din valoarea proiectelor POSDRU, din cauza alocărilor deficitare. Guvernul USL are însă alte muşte pe căciulă, cât se poate de reale: în noiembrie, rata reală de absorbţie pentru toate cele şapte programe UE cu fonduri structurale şi de coeziune a fost neschimbată faţă de luna precedentă – 1,867 miliarde euro, adică 9,72%, ceea ce înseamnă zero euro intraţi în economie.

    Din păcate, soluţia USL la absorbţia slabă a banilor europeni nu e mai bună decât soluţia găsită la vremea lui de PDL când a înfiinţat inutilul Minister al Afacerilor Europene, inutil atâta vreme cât grosul banilor erau administraţi de MDRT. Anume, premierul Victor Ponta a anunţat că vrea să înfiinţeze un Minister al Energiei, unul al Sportului şi unul al Turismului ca instituţie de sine stătătoare, adică exact ca pe vremea guvernării PDL-PSD, când ministerul respectiv fusese creat pentru Elena Udrea. Conform ministrului Puiu Haşotti, ar urma să fie creat şi un Minister al Marilor Proiecte Naţionale (?), “care să atragă şi bani europeni” şi care probabil va bate vechiul MDRT al lui Udrea la capitolul instituţii-mamut bune de îmbogăţit clientela politică.

  • Bilanţul reuniunii Consiliului European. Ce a obţinut România

    “Am ajuns pe la jumătatea Consiliului European. Prima jumătate s-a desfăşurat în 2012, a doua se va desfăşura în 2013, în prima parte a anului; să sperăm, undeva, ianuarie – februarie”, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întoarcerea de la Bruxelles, afirmând că s-au făcut totuşi progrese în discuţiile de joi şi vineri. “Primul element a fost că solicitările de reducere a bugetului, venite din partea statelor membre net contributoare, variau între 50 de miliarde şi 200 de miliarde de euro. Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 de miliarde faţă de propunerea Comisiei. Al doilea element pe care îl consider foarte important este că până în prezent s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate, pentru reducerea a 70 de miliarde; urmează ca, până la următorul Consiliu, să se găsească soluţii pentru alte 30 de miliarde”.

    Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a propus iniţial la Bruxelles un buget de 973 mld. euro, cu 75 mld. euro mai mic decât cel propus anterior de Comisia Europeană. “Pentru noi lucrurile arătau foarte rău în propunerea iniţială a domnului Van Rompuy”, a spus Traian Băsescu. “Cofinanţarea, care era propusă în proiectul Van Rompuy de 75% – am reuşit să o readucem la 85%. TVA eligibil şi cofinanţare de 85% în loc de 75% înseamnă pentru bugetul de stat al României 2,2 la 2,4 miliarde de euro pe an.”

    În privinţa prefinanţării (ponderea din valoarea contractelor care reprezintă plăţi în avans), aceasta era în propunerea Van Rompuy de 2%, însă ulterior s-a acceptat o prefinanţare de 4%. “Îmi propun ca în acest interval, care e un interval de negociere şi de pregătire a următorului Consiliu, să ajungem, totuşi, la 7% măcar prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important”, a precizat preşedintele. În privinţa subvenţiilor, Băsescu a asigurat că pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020, agricultorii români vor avea la plăţi directe o creştere graduală de cel puţin 5 miliarde de euro. În plus, s-a renunţat la propunerea lui Van Rompuy ca alocările viitoare de fonduri europene pentru ţările membre să se facă în funcţie de rata actuală de absorbţie pentru fiecare ţară.

  • Ponta: Gradul de absorbţie a fondurilor europene de coeziune a ajuns la 20%

    El a cerut miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului, să prezinte public “aceste cifre reale”, arătând că în dezbaterile televizate ar fi prezentate date inexacte, cu un grad de absorbţie de numai 10%. “La politica de coeziune, din cele 19 miliarde afectate României pentru perioada 2007-2013, plus regula n+2, au intrat – şi mi-a confirmat-o chiar domnul Gherghina (secretar de stat în Ministerul Finanţelor-n.r.) – au intrat 4 miliarde. Patru din nouăsprezece nu ies 10% pe nicio matematică, patru din nouăsprezece înseamnă 20%. E puţin, e foarte puţin, dar vă rog să comunicaţi corect şi să nu lăsaţi minciunile repetate, cum că România are sub 10% şi atunci nu mai trebuie să primească nimic. Nu, are 20%! La momentul preluării guvernării, avea într-adevăr sub 10%, însă pe baza a ceea ce am reuşit în această toamnă, şi anume acceptarea corecţiilor financiare şi îndreptarea acelor neregularităţi constatate în perioada 2009-2011, la sfîrşitul acestui an putem reîncepe trimiterea de cereri de decontare pentru POSDRU, pentru Dezvoltare Regională şi pentru Mediu”, a afirmat Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro