BusinessMagazin

Tag: fond

  • Fondul Suveran al Norvegiei se gândeşte să scoată din portofoliul de peste 1.000 de miliarde dolari deţinerile în petrol şi gaze

    Guvernul Norvegiei se gândeşte să renunţe la toate deţinerile în petrol şi gaze pe care le are în portofoliul de peste 1.000 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    După o perioadă de peste un an de discuţii şi deliberări, Ministrul de Finanţe se pregăteşte să anunţe dacă fondul gigant al Norvegiei este pregătit să renunţe la deţinerile de aproape 40 de miliarde de dolari pe care le are în petrol şi gaze.

    Principalul factor care a determinat Ministerul de Finanţe să cântărească această decizie este dubla expunere pe care o are pe pieţele de petrol.

    În contextul în care Norvegia este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Vestul Europei, fondul este deja legat strâns de petrol, aproape o cincime din exporturile statului fiind în acest sector.

    Banca centrală, care supraveghează fondul, insistă că planul este gândit doar pe considerente financiare şi că nu reflectă opinia asupra perspectivelor pieţei.

     

  • Arabii vor să cumpere cel puţin 5% din gigantul german Deutsche Bank

    Fondul Suveran al Qatar-ului vrea să cumpere cel puţin 5% din gigantul bancar Deutsche Bank, potrivit publicaţiei nemţeşti Spiegel.

    Der Spiegel, citând surse anonime, scrie că Autoritatea de Investiţii a Qatar-ului, ar putea cumpăra participaţia de pe bursă sau de la conglomeratul chinez HNA, care deţine 6,3% din cel mai mare creditor al Germaniei, potrivit Reuters.

    Părţile sunt deja în discuţii cu Bafin, autoritatea de supraveghere financiară din Germania, potrivit sursei.

    Atât Deutsche Bank, cât şi Fondul Qatar-ului şi Bafin au refuzat să comenteze la solicitarea agenţiei de presă.

    Familia regală din Qatar deţine deja o paticipaţie de 6,1% în Deutsche Bank.

     

     

  • Ce companii vrea să includă statul în Fondul Suveran

    „Pentru a se crea cadrul legal astfel încât CN Loteria Română S.A. şi C.N. Imprimeria S.A. să poată intra în proprietatea privată a unui fond la data înregistrării acestuia la Registrul Comerţului, prin aportarea acţiunilor statului la cele două companii la capitalul social al fondului, este necesară o intervenţie legislativă la nivel primar. Intrarea celor două companii în proprietatea privată a unui fond presupune o serie de demersuri premergătoare a căror durată este influenţată în mod direct de crearea unui cadru legislativ adecvat. Modificarea actualului cadru legislativ este necesar a fi făcută anterior înfiinţării unui asemenea fond, ţinând cont de perioada necesară pentru asigurarea condiţiilor ca fondul să devină funcţional şi să-şi îndeplinească scopul de dezvoltare şi finanţare de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, în vederea obţinerii de profit, estimată la circa 18 luni”, prevede un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), publicat de MFP.

    Odată cu adoptarea acestui document, cele două companii pe acţiuni vor fi deţinute ca şi până în prezent de stat, dar statul va putea să fie acţionar sub diverse forme, iar actele constitutive ale celor două companii urmează să fie abrogate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Primăriţa de 25 de ani care a furat 4 milioane de dolari şi îşi conducea satul pe WhatsApp

    Lidiane Leite, fostă primăriţă a unei localităţi din Brazilia, a fost condamnată la 14 ani de inchisoare, scriu cei de la The Independent.

    În urma unei investigaţii care a durat doi ani şi jumătate, Lidiane Leite a fost găsită vinovată de delapirea a peste 5 milioane de euro din fondul dedicat Educaţiei.

    Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia. Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.

    “Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.

    Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.

    Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.

    Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.

    “Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.

  • Este OFICIAL! Cum puteţi lua GRATIS 20.000 de lei de la stat, începând din martie. Ce trebuie să faceţi pentru bani

    „Anul acesta vom pune în funcţiune programul, pentru că suntem la final cu toate procedurile administrative şi apreciem că după jumătatea lunii martie persoanele fizice pot beneficia de finanţare. Bugetul este pentru 30.000 de locuinţe, împărţite pe cele 7 regiuni”, menţionează Cornel Brezuică.
     
    Pentru acest program, Administraţia a atras circa 115 milioane de euro din fonduri europene pentru a realiza programul.
     
    „O persoană poate beneficia de suma de 20.000 de lei pentru instalaţie, reprezentând 90% din totalul investiţiei”, spune Brezuică.
     

  • România va putea adera la Fondul Monetar European

    Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare au adoptat miercuri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înfiinţarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică şi financiară, potrivit unui comunicat de presă al europarlamentarului Siegfried Mureşan.

    Raportul cuprinde un amendament al deputatului european Siegfried Mureşan (PPE / PNL) prin care cere ca la FME să poată participa şi statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar şi-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, conform sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Fondul Suveran va continua activitatea Planului Naţional de Dezvoltare Locală

    Prezent la cea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România, Teodorovici a spus că bugetul prevede sumele necesare activităţii findului, dar că trebuiesc definite priorităţile de dezvoltare, proiectele şi instituţiile care pot primi finanţări din partea fondului.

    Planul Naţional de Dezvoltare Locală reprezintă sursa de finanţare pentru infrastructura locală pentru dezvoltarea unor servicii publice în sănătate, educaţie, apă – canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire şi sport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ia naştere un fond de investiţii?

    Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piaţa din România având nevoie de un fond de investiţii care să aibă impact la scară mai largă.

    „Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare şi unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) şi atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include şi un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on şi exituri şi, bineînţeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

    Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialişti cu experienţă cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor.

    „Cu Alexandru Ruff şi Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP şi Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoşteam din INSEAD Alumni Association şi ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochişor ne cunoşteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

    Astfel, Dan Mihăescu şi Sergiu Roşca au format echipa şi au răspuns la apel în februarie 2017, reuşind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obţinută în mare parte prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar şi de la investitori privaţi. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acţionariatul acesteia făcând parte toţi cei şase membri ai echipei – Sergiu Roşca şi Dan Mihăescu cu o participaţie de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor cu câte 7%.

    Principalele provocări cu care s-au confruntat cei şase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

    „Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiţii, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, şi apoi pentru validarea acesteia prin construirea şi analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc şi într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este uşor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

    Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanţat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă şi o investiţie agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

    „Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanţări de tip seed şi serie A, precum şi 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanţări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

    Fondul de investiţii susţine programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanţare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piaţă, împreună cu tehnologia utilizată şi gradul de maturitate al produsului reprezintă alţi factori importanţi în procesul de evaluare.

     „Odată cu creşterea vizibilităţii Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susţinem, am observat că tot mai mulţi angel investors au devenit interesaţi să facă investiţii alături de noi. Astfel, sunt foarte mulţi angel investors, unii foarte vizibili, alţii mai puţin cunoscuţi, care vin către noi cu proiecte viabile şi care beneficiază nu numai de faptul că investiţiile sunt mai mari acolo unde intră şi ei, dar şi termenii în care se fac aceste investiţii sunt uniformi şi sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

    În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 şi 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

    „Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învaţă şi ele foarte mult şi în paralel îşi definesc direcţia şi undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar şi 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed şi serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiţii şi-a extins scopul şi către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

    „Când îţi propui ceva şi eşti foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine şi noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înţelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcţionează relaţia cu un fond de investiţii cu capital de risc – venture capital (VC).

    „Aici sunt multe de îmbunătăţit în 2019. Este o componentă de educare şi formare a pieţei asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacţioneze cu un fond de investiţii, cum arată documentele care se semnează cu un fond şamd. Acum, în 2019, apar şi alte fonduri şi ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-şi facă businessul mai bine, cum să interacţioneze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiţii şi per ansamblu vom avea cu toţii o viaţă mai uşoară dacă lucrurile acestea sunt înţelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

    Generaţia actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

    Mentalitatea din România, precum şi în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce priveşte antreprenoriatul, în condiţiile în care oamenii au dificultăţi în a-şi porni un business de teama eşecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experienţă, o lecţie din care să extragă ce a fost bun şi ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

    „Am descoperit că toată generaţia aceasta este într-o tranziţie culturală. Nu este niciun secret că în Europa eşecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generaţie care începe să prindă curaj, şi acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obţină 500.000 de euro – şi aceasta este o discuţie reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face şi unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiţii se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ţi sufleca mânecile alături de ei şi de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puţin concentrată pe finanţare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind şi specializarea pe diferite domenii.”

    Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piaţă vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligenţa artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Şi care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleaşi drum, fiecare va încerca să se diferenţieze. Asta înseamnă că şi mai multe start-up-uri vor avea oportunităţi să fie finanţate.”

    Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relaţia cu un fond de investiţii şi încurajarea lor, fondul de investiţii a trebuit să înveţe antreprenorii locali şi cum să interacţionize între ei şi să aibă încredere unii în alţii. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie şi sunt într-o relaţie – ca într-o căsătorie de câţiva ani, după care venim şi noi. E o «relaţie» ciudată cu multe părţi implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învăţat foarte mulţi oameni de genul acesta să interacţioneze între ei şi să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai şi te gândeşti, noi le oferim celor în care investim o şansă enormă.”

    Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinşi de faptul că mulţi dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi şi mai versaţi decât se aşteptau, precum şi de faptul că foarte mulţi lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

    „Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinşi să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranţi.”

    Anul acesta, precum şi în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze acelaşi ritm pentru realizarea investiţiilor şi să finanţeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

    „În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi şi cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanţări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede şi au nevoie de finanţare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil şi consumă repede ca orice rachetă“.

    În prezent, partenerii GapMinder se află în discuţii cu investitori pentru a atrage capital nou, ţinta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei şase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma iniţială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

    Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

    CV Dan Mihăescu

    Dan Mihăescu şi-a început cariera în domeniul telecom şi al consultanţei de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanţă care a participat în diverse programe USAID şi USTDA în România). Din ianuarie 1998 şi până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziţia de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcţia de country manager. Între februarie 2002 şi ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziţia de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 şi până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead şi cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziţia de DX lead / director de tehnologie şi dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roşca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

    CV Sergiu Roşca

    În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roşca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors şi apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 şi până în prezent. 

  • De ce se retrage fondul de 1.000 de miliarde de dolari din piaţa imobiliară: Norvegienii au decis că e momentul să nu-şi mai susţină pariul de 25 mld. dolari

    Fondul de peste 1.000 miliarde dolari se va concentra în schimb pe investiţii în companii listate din sectorul imobiliar, ca parte a unui plan de reducere a costurilor şi de simplificare a interacţiunii cu piaţa imobiliară.
     
    Norvegienii plănuiesc să reducă ponderea imobiliarelor în portofoliu la 3-5% faţă de 7% în prezent.
     
    În timp ce fondul nu a anunţat nimic legat de vânzarea proprietăţilor deţinute în prezent, dispariţia unui astfel de cumpărător gigant îşi va face simţite efectele asupra pieţei imobiliare globale.
     
    Decizia reprezintă o schimbare destul de bruscă pentru investiorul instituţional – format pe baza veniturilor din petrol ale Norvegiei pentru a proteja pensiile următoarelor generaţii.
     

  • Arabii evită volatilitatea de pe burse: Fondul suveran al Arabiei Saudite îşi reduce expunerea pe acţiunile Tesla

    Fondul Public de Investiţii al Arabiei Saudite şi-a redus drastic expunerea pe acţiunile Tesla, potrivit unor surse FT.

    Fondul Suveran, ajutat de JPMorgan Chase, şi-a redus mare parte din participaţia de 4,9% după închiderea şedinţei din 17 ianuarie.

    În data de 18 ianuarie, Tesla a anunţat că va concedia câteva mii de oameni pentru a-şi pondera cheltuielile, în cadrul unui plan de reorganizare a producţiei – ceea ce a dus la o scădere cu 10% a acţiunilor în şedinţa din acea zi.

    Ca parte a programului de hedging abordat de arabi, Fondul va deţine încă o participaţie, însă va fi mai puţin expus la fluctuaţiile bursiere.

    Această strategie de hedging devine un instrument din ce în ce mai popular printre investitorii din Orientul Mijlociu şi cei din Asia.