BusinessMagazin

Tag: FMI

  • FMI analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme

    Excepţia a fost introdusă la declanşarea crizei datoriilor din zona euro pentru a permite unor ţări să primească ajutor financiar de la Fond, chiar dacă instituţia internaţională nu putea afirma “cu probabilitate ridicată” că datoria acestora era sustenabilă, , potrivit Bloomberg.

    Un raport recent al Fondului propune ca în schimbul sprijinului FMI creditorii unei ţări să fie de acord cu “prelungirea pentru o perioadă relativ scurtă a maturităţilor” la împrumuturi.

    “A devenit clar că excepţia din 2010 nu oferă o soluţie coerentă şi pe termen lung la problemă. Schimbările propuse ar permite statului membru o îmbunătăţire a capacităţii de rambursare a datoriei fără să fie obligatoriu necesară reducerea semnificativă a datoriei”, au afirmat experţii Fondului.

    Raportul încearcă să folosească experienţa dobândită de FMI prin participarea la pachetele financiare pentru mai multe ţări din zona euro, dar mai ales cele pentru Grecia. Al doilea pachet de împrumuturi pentru statul elen de la zona euro şi FMI, din 2012, a inclus cea mai mare restructurare din istorie a datoriei unei ţări.

    Experţii Fondului vor întocmi mai multe studii, înainte ca board-ul instituţiei să decidă asupra unor noi reguli pentru acordarea de sprijin financiar.

    Schimbările propuse de raport ar trebui să acorde mai multă flexibilitate ţărilor care vor să obţină ajutor financiar peste limita normală. Până la introducerea excepţiei din 2010, FMI avea doar două variante, respectiv să decidă că datoria are un grad ridicat de sustenabilitate şi să acorde un împrumut sau să forţeze restructurarea datoriei ţării respective.

    Noile măsuri s-ar aplica ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţa financiară, dar au un nivel de îndatorare considerat acceptabil din perspectiva sustenabilităţii. FMI va cere creditorilor concesii care nu vor implica “în mod obişnuit” reducerea principalului sau dobânzilor pe care aceştia le au de încasat.

    În cazul în care există temeri privind extinderea unei situaţii de criză, FMI recomandă sprijinul unor alţi creditori, precum băncile de dezvoltare sau formarea unui mecanism precum fondul înfiinţat în zona euro în perioada crizei datoriilor.

  • Scăderea CAS reduce veniturile cu 5 miliarde de lei în 2015. Guvernul nu a convins FMI că are alte surse

     Premierul Victor Ponta a declarat joi că de la 1 octombrie contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu 5 puncte procentuale, cu un impact bugetar de 850 milioane lei, fără majorarea deficitului bugetar, şeful Executivului precizând că măsura nu are acordul FMI, ci este asumată de Guvern.

    “Considerăm că reducerea CAS cu cinci puncte trebuie aplicată chiar de anul acesta şi putem să ne permitem acest lucru. Putem în mod rezonabil şi sustenabil să transmitem către Parlament proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte pentru ultimul trimestru, începând cu 1 octombrie, deoarece în acest fel nu trebuie să creştem niciun fel de taxă sau impozit. Avem capacitatea, fiind buni gospodari ai bugetului şi având încasări suplimentare şi cheltuieli mai mici, pentru 2014, de a acoperi impactul negativ”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Discuţiile cu autorităţile române vor continua de la Washington. Sunt unele chestiuni nerezolvate

     “Economia a continuat să-şi revină şi este aşteptată acum să crească cu 2,8% în acest an. Dezechilibrele fiscale au fost reduse şi deficitul de cont curent a rămas scăzut. În perspectivă, echipele (FMI şi Comisiei Europene, n.r.) au avut discuţii constructive cu autorităţile române despre cum să asigure continuarea progreselor şi au ajuns la acord asupra unor politici importante în această privinţă. Totuşi, unele chestiuni rămân nerezolvate. Discuţiile cu autorităţile române vor continua de la sedii”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Echipe ale FMI şi Comisiei Europene s-au aflat la Bucureşti în perioada 2-12 iunie pentru discuţii privind a treia evaluare în cadrul acordului stand-by al FMI cu România şi pentru prima evaluare a programului preventiv pentru balanţa de plăţi cu Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, interviu pentru Bloomberg: FMI amână evaluarea acordului cu România pentru noiembrie. Nu avem nevoie să reînnoim acordul anul viitor

     Instituţia internaţională nu va încheia procesul de evaluare a acordului preventiv cu România până la întocmirea proiectului de buget pentru anul 2015, a spus Ponta, în interviul pentru Bloomberg, precizând că acordul stand-by rămâne în grafic.

    România ia în calcul vânzarea în 2015 a unor noi pachete de acţiuni la companiile controlate de stat, inclusiv Transelectrica, Romgaz şi Transgaz, a mai declarat Ponta, adăugând că statul ar putea rămâne cu participaţii mai mici de 50% la unele dintre acestea.

    Ponta: România nu va avea nevoie să reînnoiască acordul cu FMI, anul viitor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu am dormit bine noaptea, înaintea întâlnirii cu FMI. Isărescu: Eu am dormit foarte bine după!

     “Ca să fiu foarte cinstit, nu am dormit bine astă-noapte pentru că, după această conferinţă, am o întâlnire cu partenerii noştrii financiari internaţionali, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială şi trebuie să mă pregătesc”, le-a spus Ponta participanţilor la Conferinţa privind finanţele şi investiţiile regionale pentru Europa de Sud-Est.

    Premierul a adăugat că întotdeauna este “‘o mare provocare”” pentru el să aibă un discurs bun la primele ore ale dimineţii şi şi-a exprimat speranţa că nu va face greşeli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL FMI: Lumea trebuie să acţioneze pentru a împiedica un colaps devastator al pieţei imobiliare

     Accelerarea preţurilor la locuinţe de la niveluri deja ridicate a devenit una dintre principalele ameninţări la adresa stabilităţii economice, ţările înregistrând doar progrese limitate în controlul acestui fenomen, scrie cotidianul Financial Times.

    Instrumentele pentru a ţine sub control boom-ul pieţei imobiliare nu au fost încă finalizate, dar “această situaţie nu trebuie să fie un motiv pentru lipsa acţiunii”, a declarat directorul adjunct al FMI Min Zhu.

    Preţurile la locuinţe “se menţin cu mult peste mediile istorice în majoritatea ţărilor” în relaţie cu veniturile şi chiriile, a spus Zhu într-un discurs săptămâna trecută la Bundesbank, banca centrală a Germaniei. Discursul a fost publicat mai târziu pentru a nu se suprapune anunţării deciziei de politică monetară a Băncii Centrale Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Joi avem întâlnirea finală cu FMI. Sper în reducerea impozitării muncii într-o perioadă rezonabilă

     “Ne apropiem de finalul discuţiilor cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială. Mâine (joi – n.r.), vom avea o întâlnire finală în care tragem nişte concluzii. Important este ca obiectivul principal, şi anume o relaxare fiscală în ceea ce priveşte impozitarea muncii, să fie atins într-o perioadă de timp rezonabilă.

    Astăzi ştiu că se întâlnesc şi cu reprezentanţii opoziţiei. Sincer, sper ca şi aceştia să nu-şi fi schimbat părerea, în special foştii colegi liberali, şi să susţină Guvernul în efortul pe care îl facem, de relaxare fiscală, ţinând cont de datele foarte bune privind creşterea economică, reducerea deficitului, a cheltuieililor bugetare de la începutul anului”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    Liderii PDL şi PNL Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, împreună cu reprezentanţi ai celor două partide, au, miercuri, o întâlnire comună cu membrii delegaţiei FMI pentru a discuta şi despre reducerea CAS cu 5%, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova a propus FMI scoaterea unor companii de sub management privat. Răspunsul a fost negativ

     “Am arătat Fondului Monetar Internaţional, în întâlnirea pe care am avut-o, că au fost foarte multe situaţii în care managementul privat al companiilor nu a respectat hotărârile adunării generale ale acţionarilor, luate în conformitate cu înţelegerile şi cu angajamentele luate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional prin intermediul scrisorilor de intenţie.

    Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat”, a declarat Şova, la o întâlnire cu presa, răspunzând unei întrebări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se duc banii FMI pentru Ucraina

    Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.

    În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.

    Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.

    Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.

    Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.

  • Christine Lagarde: “Nu sunt candidată” la conducerea CE

     “În ceea ce priveşte această afacere a UE, eu nu sunt candidată. Am un loc de muncă, eu îl consider destul de important şi intenţionez să îmi închei mandatul”, a declarat fostul ministru francez al Economiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro