BusinessMagazin

Tag: firma

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Oraşul unde CHIRIA este atât de MARE încât o firmă preferă să îşi aducă angajaţii la muncă cu AVIONUL PRIVAT

    Chiria este atât de scumpă în regiunea Bay Area (San Francisco, Oakland, San Jose), încât firma de avocatură Patterson and Sheridan, cu sediul în Houston, a achiziţionat un avion cu nouă locuri pentru a transporta avocaţii la clienţii din Bay Area odată pe lună.

    Deşi avionul a costat 3 milioane de dolari, firma susţine că e mai ieftin decât angajarea unor avocaţi din zonă sau decât relocarea avocaţilor din Houston.

    “Tinerii pe care vrem să-i angajăm au aşteptări şi pretenţii foarte ridicate”, a declarat Bruce Patterson, partener al firmei de avocatură, care adaugă că de multe ori angajaţii nu-şi permit o maşină deoarece chiria este atât de mare.

    Confom Zillow, în medie o persoană plăteşte chirie 4,450 de dolari pe lună în San Francisco, iar o casă în acest oraş costă puţin sub 1,2 milioane de dolari.

    Fiecare zbor costă compania în jur de 1900 de dolari per pasager plus alţi 2500 de dolari pe oră, drept costuri operaţionale. Reprezentanţii firmei spun că pot oferi servicii mai ieftine deoarece chiria este cu 43% mai ieftină, salariile cu 52% mai mici, iar competiţia pentru talent este mai puţin feroce. 

  • De ce să plăteşti mai puţin când poţi să plăteşti mai mult?

    Toţi cei care practică taximetria trebuie să fie înăuntrul legii, a tunat primarul.

    Drept compensaţie către pasageri, Gabriela Firea a spus că firmele de taximetrie trebuie să adopte un cod de conduită, adică să fie curat în maşină, şoferii să se poarte cuviincios cu pasagerii etc.

    Venită din birourile din Silicon Valley, Uber, o companie de tehnologie, a rupt piaţa de taxiuri din întreaga lume, o piaţă controlată local de baronii oraşelor.

    Nu ai nevoie de licenţă, nu trebuie să stai cu mâna întinsă la autorităţile locale, nu stai după taximetrişti, ci stai după o aplicaţie, pe care o poate descărca şi instala oricine.

    De partea cealaltă, oricine cu o maşină poate fi taximetrist, pentru o oră, două sau cât vrea el. Deschide aplicaţia, ia comenzi, nu ia niciun ban cash, totul este mai mult decât civilizat.

    În loc să vadă cum Uber câştigă teren şi este un real ajutor pentru cei care apelează la el, inclusiv pentru locuitorii din Bucureşti, ce face primarul sub presiunea tradiţionalelor firme? „Să scoatem Uber din piaţă” – este răspunsul.

    Dacă este o problemă de fiscalitate, ea trebuie rezolvată prin lege, ordonanţă, norme etc.

    În timp ce  Uber este scos din piaţă, celelalte companii de taximetrie au majorat preţurile la 1,69 lei/km, 1,79 lei/km, 1,99 lei/km. În loc să se uite la aceste creşteri de preţuri, primarul taie un serviciu adresat locuitorilor oraşului şi care are un preţ mai mic.

    Discuţia acestui articol nu este despre Uber, ci despre aceste companii disruptive care intră în sectoare economice venind din alte industrii şi care reuşesc pentru o bună perioadă
    de timp să ofere servicii mai bune şi mai ieftine.

    În loc ca autorităţile să încurajeze apariţia acestor companii disruptive, pentru a rupe monopolurile companiilor tradiţionale, care au acaparat pieţele, din toate domeniile de activitate, discuţiile se poartă pe probleme de fiscalitate, legislaţie învechită şi depăşită de timpuri, cu scopul de a proteja aceste afaceri.

    Dacă ne uităm puţin în alte sectoare, vedem cum pe acelaşi model disruptiv au apărut Zara sau H&M, branduri care au oferit îmbrăcăminte cu o croială de lux la un preţ pe care să ţi-l poţi permite, în primul caz, sau haine colorate în trend, la preţuri extrem de mici. Grupul Inditex, din care face parte Zara, este mai mult o companie de logistică şi tehnologie.

    Airbnb a apărut pentru a oferi cazare turiştilor, în afara hotelurilor, care au preţuri extrem de ridicate. Iar cazarea este în apartamentul oamenilor, un business din care câştigă şi cel care închiriază apartamentul, şi turistul, şi compania de tehnologie care deţine aplicaţia.

    Low-cost-urile aeriene au apărut având în spate ideea că orice om trebuie să îşi permită să meargă cu avionul, nu numai o mână de oameni. De la 3.000 de dolari/zbor în anii `70, s-a ajuns la 30 de dolari/zbor acum şi toată lumea a avut de câştigat, chiar şi marile companii tradiţionale. Numărul de pasageri a explodat în întreaga lume.

    Google şi Facebook au apărut dintr-o necesitate de a da acces la informaţii – în primul caz – şi acces la o comunicare instantanee între oameni – în al doilea caz. Ce poate fi mai masochist decât să îţi afişezi propriile poze pe Facebook, să arăţi ce faci, unde eşti, să îţi dai cu părerea despre oricine şi despre orice şi să primeşti share-uri şi like-uri? Înainte, grupul de prieteni era limitat la scara de bloc şi la serviciu. Acum, ce gândeşti este liber.

    Apple a rupt piaţa cu toate produsele lui, trimiţând în istorie branduri care credeau că fără ele nu se poate.

    În fiecare zi, cineva din această lume încearcă să facă lucruri disruptive. Mai puţin baronii care îşi apără teritoriile.

    Mai devreme sau mai târziu, ceea ce este îmbrăţişat de lume, de consumatori, de cei care plătesc, ceea ce este mai ieftin, ceea ce este la îndemână – la scara blocului sau pe noptieră – va învinge, iar legislaţiile se vor adapta trendurilor.

    Pe un client prea puţin îl interesează ce e în spatele Uber, care sunt taxele care trebuie plătite, dacă şoferul are licenţă sau nu. Tot ce ştie este că, în Bucureşti cel puţin, un Uber vine mult mai repede decât un taxi tradiţional (exact cât îţi cântă în telefon melodia Cristaxi), maşina este mai curată, şoferul este mai civilizat pentru că ştie că ai unde să-l reclami şi, mai mult decât atât, cursele per total sunt mai ieftine cu o treime. Pentru că nu mai laşi 15 lei pentru o cursă de 12 lei deoarece taximetristul îţi spune că nu are rest şi te trimite în ploaie să îi dai mărunt.

    Dacă tot îi vrea pe cei de la Uber plecaţi, măcar primarul Capitalei, în codul de conduită pentru firmele actuale de taximetrie, ar trebui să introducă plata cursei cu cardul, iar în cazul în care nu merge cardul, şi plata trebuie să fie făcută cash, discountul să fie de 30% faţă de preţul cursei.

  • Peste 50.000 de oameni din Dej, fără apă de trei zile; Primăria a adus rezervoare în cartiere

    Primarul municipiului Dej, Costan Morar, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că problema tehnică a apărut în urma efectuării unei lucrări „neprofesioniste” de racordare la conducta magistrală de apă a Dejului a localităţii Nima de către o firmă privată.

    „De miercuri s-a sistat apa în Dej în urma efectuării unei lucrări de racordare la conducta magistrală de alimentare a municipiului a localităţii Nima de către o firmă privată care a câştigat licitaţia organizată de Compania de Apă Someş, A fost o lucrare nepregătită, a cedat racordul, au înlocuit piesa, aceasta nu a rezistat, a cedat din nou, iar acum se va pune a treia oară. Lucrarea nu trebuia efectuată în această perioadă. Sunt afectaţi de lipsa apei 40.000 de locuitori ai Dejului şi 10.000 de locuitori din comunele limitrofe, care trebuie să suporte lipsa de profesionalism a unor oameni care nu ştiu să efectueze o lucrare de calitate, pe măsura aşteptărilor. Primăria Dej a distribuit apă potabilă şi industrială pentru grupurile sanitare la unităţile de învăţământ şi a amplasat 30 de rezervoare de 1.000 de litri de apă industrială în cartiere tot pentru grupurile sanitare”, a spus Costan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiria este atât de scumpă în acest oraş încât o companie a preferat să cumpere un avion cu 3 milioane de dolari pentru transportul angajaţilor decât să-i acomodeze în localitate

    Chiria este atât de scumpă în regiunea Bay Area (San Francisco, Oakland, San Jose), încât firma de avocatură Patterson and Sheridan, cu sediul în Houston, a achiziţionat un avion cu nouă locuri pentru a transporta avocaţii la clienţii din Bay Area odată pe lună.

    Deşi avionul a costat 3 milioane de dolari, firma susţine că e mai ieftin decât angajarea unor avocaţi din zonă sau decât relocarea avocaţilor din Houston.

    “Tinerii pe care vrem să-i angajăm au aşteptări şi pretenţii foarte ridicate”, a declarat Bruce Patterson, partener al firmei de avocatură, care adaugă că de multe ori angajaţii nu-şi permit o maşină deoarece chiria este atât de mare.

    Confom Zillow, în medie o persoană plăteşte chirie 4,450 de dolari pe lună în San Francisco, iar o casă în acest oraş costă puţin sub 1,2 milioane de dolari.

    Fiecare zbor costă compania în jur de 1900 de dolari per pasager plus alţi 2500 de dolari pe oră, drept costuri operaţionale. Reprezentanţii firmei spun că pot oferi servicii mai ieftine deoarece chiria este cu 43% mai ieftină, salariile cu 52% mai mici, iar competiţia pentru talent este mai puţin feroce. 

  • El este somelierul de canabis al Canadei

    Rade Kovacevic este un cunoscător al canabisului, scrie BBC. El ocupă funcţia de head of customer experience la Canopy Growth Corporation, producător de canabis din Ontario, Canada, iar slujba sa constă în a se asigura că firma produce cea mai bună marijuana. Ca şi în cazul vinului, şi aici există diferite sortimente cu caracteristici speciale. “Unii oameni preferă  un Pinot Noir, alţii preferă un Bordeaux. Noi avem, de exemplu, un sortiment cu o aromă puternică de lămâie”, spune Kovacevic.

    “Ne uităm mai întâi la floare, să-i vedem textura, coloratura, apoi evaluăm şi alte caracteristici”, explică procesul de selecţie Kovacevic. 

    Compania produce canabis medicinal pentru canadieni, iar utilizarea acestuia în scopuri medicale este legală încă din 2001. Medicii presicriu canabis celor care suferă şi o folosesc, de exemplu, pentru ameliorarea durerii. Pacienţii se înregistrează online apoi comanda şi produsele din Canabis vin direct la ei acasă.

    Marijuana va  fi legalizată şi va putea fi folosită şi în scopuri recreaţionale începând cu iunie 2018, dar detaliile încă nu au fost stabilite de către autorităţi. Asta a făcut ca şi alţii să  fie interesaţi de asemenea produse, iar compania producătoare de vin şi bere Constellation Brands a investit 245 milioane de dolari în Canopy Growth.

    În 2016, Deloitte preconiza că o piaţă pentru marijuana în Canada ar putea ajunge la peste 26 de miliarde de dolari anual.

  • Bitcoin flirtează cu pragul de 10.000 de dolari: Criptomoneda a ajuns dimineaţă la valoarea record de 9.600 de dolari

    Criptomoneda a ajuns la 9.682,10 dolari, luni dimineaţă, la doar câteva ore după ce a trecut de nivelul de 9.400 de dolari, potrivit CoinDesk.
     
    „Creşterea pare să se datoreze retailului”, susţine Brian Kelly, director general al BKCM, o firmă de investiţii specializată în macroeconomie şi activităţi digitale.
     
    Cea mai mare platformă de tranzacţionare a bitcoin din Statele Unite, Coinbase, a înregistrat aproape 100.000 de conturi noi în perioada miercuri-vineri, ajungând la un total de 13,1 milioane. Coinbase avea aproape 4,9 milioane de utilizatori în luna noiembrie a anului trecut.
     

  • Bitcoin ajunge la un nou record: 9.600 de dolari

    Criptomoneda a ajuns la 9.682,10 dolari, luni dimineaţă, la doar câteva ore după ce a trecut de nivelul de 9.400 de dolari, potrivit CoinDesk.

    „Creşterea pare să se datoreze retailului”, susţine Brian Kelly, director general al BKCM, o firmă de investiţii specializată în macroeconomie şi activităţi digitale.

    Cea mai mare platformă de tranzacţionare a bitcoin din Statele Unite, Coinbase, a înregistrat aproape 100.000 de conturi noi în perioada miercuri-vineri, ajungând la un total de 13,1 milioane. Coinbase avea aproape 4,9 milioane de utilizatori în luna noiembrie a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România

    Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.

    De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).

    Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.

    ”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.

    OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.

    Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.

    Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
    Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.

    Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.

    ”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.

    Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.

    ”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.

    Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.

    Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.

    Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.

    Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.

    Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.

    Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.

    ”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.

    Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.

    Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.

    în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).

    ”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.