BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Cum arată perspectivele financiare ale afganilor, conform fostului guvernator al băncii centrale din ţară

    Oamenii din Afganistan se confruntă cu o serie „sumbră” de perspective economice, avertizează fostul şef al băncii centrale, adăugând că lipsa acută a dolarilor şi nivelul ridicat al inflaţiei vor continua să alimenteze valurile de cetăţeni care părăsesc ţara, notează Financial Times.

    Ajmal Ahmadi, care a părăsit Kabulul la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat că Afganistanul se bazează masiv pe cantităţile de dolari care vin dinspre Statele Unite, însă numărul a scăzut extrem de rapid în ultimele săptămâni, fapt ce va conduce – cel mai probabil – la preţuri mai mari pentru alimente, urmând să se înăsprească gradul de controale asupra capitalului.

    „Cred că (oamenii-n.r.) subestimează impactul… Am trecut de faza militară şi intrăm în faza economică a impactului. Va fi cumplit din momentul în care oamenii nu vor putea să îşi acceseze fondurile aflate în sectorul bancar”, a declarat Ahmadi pentru publicaţia britanică.

    Economia afgană prezintă un deficit comercial ridicat şi este dependentă de cheltuielile militare, ajutoarele străine şi accesul la aproximativ 9 miliarde de dolari în rezerve valutare. Toate aceste surse au dispărut sau au început să se usuce, continuă Ahmadi, adăugând că standardele de viaţă vor scădea „semnificativ”.

    „Dacă sunteţi de părere că situaţia de la aeroport este gravă în momentul actual, cred că, pe termen mediu, veţi vedea fluxuri tot mai mari din Afganistan şi, din nefericire, dacă Europa sau alte ţari consideră că pot opri acest lucru, trebuie să ştie că nu pot.”

    Resursele Afganistanului, o miză de 1.000-3.000 de miliarde de dolari. La ce ar trebui să fie atenţi europenii

    Afganistanul avea 9 miliarde de dolari în rezerve valutare săptămâna trecută, însă majoritatea banilor se află închişi în depozite internaţionale care au fost ulterior îngheţate. Administraţia Biden a blocat accesul talibanilor la rezervele deţinute de banca centrală în băncile din SUA, iar numele mai multor membrii ai grupării islamiste se află deja pe lista de sacţiuni a autorităţilor americane.

    Miercuri, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că va tăia accesul guvernului afgan la drepturi speciale de tragere, o formă de activ de rezervă care reprezintă echivalentul banilor recent emişi. Mişcarea a fost lansată cu doar câteva zile înainte ca talibanii să pună mâna pe aproape 500 de milioane de dolari.

    Trei sferturi din populaţia Afganistanului locuieşte în zone rurale, iar majoritatea băncilor sunt răspândite în doar trei oraşe mari, conform Băncii Mondiale

     

  • Premierul Florin Cîţu : Proiectul legislativ al noii bănci de stat, Banca Naţională de Dezvoltare, este în proces de avizare; ea va prelua atribuţii din celelalte companii financiare de stat

    Premierul Florin Cîţu a declarat joi, la predarea mandatului de ministru de finanţe, că proiectul legislativ al noii bănci de stat, Banca Naţională de Dezvoltare, este în proces de avizare şi că ea va prelua atribuţii din celelalte companii financiare de stat.

    El a mai spus că noul ministru de Finanţe, Dan Vîlceanu, trebuie să organizeze un grup de lucru pentru găsirea unor soluţii, astfel încât noua bancă să preia multe din atribuţiile celorlalte companii financiare de stat.

    Florin Cîţu nu a precizat însă ce înţelege prin companii financiare de stat şi dacă sunt incluse şi cele două bănci, CEC Bank şi Eximbank.

    România are multe instituţii prin care se derulează garantarea unor credite, precum Fondul Naţional de Garantare, Fondul de Contragarantare, etc.

    Proiectul Băncii Naţionale de Dezvoltare are o vechime de peste 6 ani şi a trecut prin guvernarea Cioloş, PSD, Orban şi Cîţu .

    Una din variante discutate era ca noua bancă să fie făcută pe structura Eximbank, unde garantarea ar fi rămas la noua entitate, iar partea de corporate ar fi plecat la Banca Românească , pe care a cumpărat-o Eximbank în urmă cu trei ani. Dar acest proiect nu a fost îmbrăţişat de actuala guvernare, astfel încât varianta de acum indică realizarea unei noi entităţi.

     

    Opinie

    De şase ani, şase guverne au lucrat şi lucrează încă la cel mai secret şi cel mai complex proiect din istoria României: celebra Bancă Naţională de Dezvoltare, un proiect al competenţei guvernamentale în dezvoltarea businessului românesc. Membrii Consiliului de Administraţie sunt: Cioloş, Grindeanu, Tudose, Teodorovici, Dăncilă, Orban, Cîţu şi Ghinea


     

  • (P) EVERGENT Investments raportează creşteri remarcabile ale indicatorilor financiari în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020

    EVERGENT Investments a înregistrat un rezultat net de 116,5 milioane de lei, consemnând astfel o depăşire cu 58% a obiectivului aprobat de acţionari în BVC 2021 pentru întreg anul 2021. Rezultatul net este compus din profitul net de 48,9 milioane lei şi câştigul net din vânzarea activelor financiare în valoare de 67,6 milioane lei.

    Pentru primul semestru al anului 2021, EVERGENT Investments raportează:

    2.408 milioane lei – valoarea totala a activelor (AUM), în creştere cu 22% faţă de S1 2020

    2.230 milioane lei – valoarea activului net, în creştere cu 20% faţă de S1 2020

    2,28 lei – valoarea unitara a activului net, în creştere cu 21% faţă de S1 2020

    “Climatul macro-financiar global si fluctuaţiile cotaţiilor internaţionale din ultimul an ne-au testat modelul de business, strategia şi adaptabilitatea. Semestrul 1 din 2021 este foarte important în istoria companiei noastre, atât prin prisma rezultatelor financiare foarte bune, cât şi din perspectiva setării unor fundamente noi pentru a continua trendul ascendent al companiei. Rezultatul net, mai mare cu 58% faţă de ţinta anuală, demonstrează forţa modelului nostru de business şi performanţa managerială a întregii echipe. Urmărim obiectivul de a genera alfa pentru acţionarii noştri prin investiţii pe termen lung. Asigurându-ne că riscurile sunt bine înţelese şi bine compensate, investim curajos în proiecte de tip private equity şi continuăm să avem un management activ al portofoliului listat. Drept rezultat, valoarea totală a activelor a crescut cu 22% faţă de S1 2020, ajungând la 2.408 milioane lei. Continuăm să identificăm noi oportunităţi investiţionale prin participaţii în companii sau terenuri pentru dezvoltare şi lucrăm pentru pregătirea unor momente optime de exit astfel încât acţionarii noştri să obţină randamente semnificative.”, a declarat domnul Claudiu Doroş, Preşedinte Director general EVERGENT Investments.

    Evergent Investments are un mix de acţionari institutionali si profesionali, români şi straini, dar şi o bază largă de investitori individuali pe care îi serveşte pentru a le majora semnificativ capitalul investit.

    Astfel, performanţa investiţională în toate clasele de active ale portofoliului listat al EVERGENT Invetments este ridicată, nivelul investiţiilor în valori mobiliare a atingând 59 milioane de lei, reprezentând 42% din  bugetul aprobat de către acţionari pentru anul 2021.

    Filozofia investiţională a EVERGENT Investments demonstrează, din nou, că a construi în mod continuu este calea spre performanţă pe termen lung. În consecinţă, compania face progrese semnificative în executarea priorităţilor sale strategice.

    Elementul diferenţiator al strategiei EVERGENT Investments este abodarea de tip private equity. Compania investeşte în agribusiness, unde este lider de piaţă în producţia de afine, dar şi în real estate, unde manageriaza proiecte cu cash flow pozitiv şi IRR cu două cifre. De asemenea, se va orienta şi către alte domenii care creează valoare şi sunt în expansiune respectând principiile ESG.

    O alta direcţie strategică este creşterea performanţei portofoliilor Financiar-Bancar şi Energie- Industrial prin managementul activ al acestora, reprezentand principala sursă de venituri pentru noi investiţii. Compania reuşeşte să valorifice şi portofoliul Sell prin vânzare. Astfel, numărul de  participaţii din acest portofoliu moştenit s-a redus cu 11 fata de S1 2020, obţinând venituri în valoare totală de 3.634.112 lei.

    ***

    EVERGENT Investments, compania de investiţii financiare cu o experienţă de peste 25 de ani în piaţa românească de capital, este un deschizător de drumuri, contribuind la dezvoltarea comunităţii din care face parte. Prin aplicarea unei strategii bine articulate şi responsabile, EVERGENT Investments valorifică eficient oportunităţi investiţionale, atât în piaţa de capital, cât şi prin proiecte de private equity.

    EVERGENT Investments este un Fond de Investitii Alternative (FIA), autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu nr. 101/25.06.2021, şi o companie listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul EVER. Compania deţine un portofoliu de active evaluat la 2,4 miliarde lei. Din valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acţiuni cotate deţine ponderea principală de 66,8%, în timp ce ponderea acţiunilor necotate este de 8,6%. Principalele sectoare din structura portofoliului, raportat la valoarea totală a activelor, sunt: financiar-bancar 45,1%, energetic 11,4%, industria prelucratoare 7,3% şi imobiliare 6%. www.evergent.ro

    EVERGENT Investments are 37 angajaţi la nivel naţional, iar la nivel de Grup 185 de angajaţi. Conducerea executivă este formată din dl. Claudiu DOROŞ în calitate de Presedinte Director general şi dl. Cătălin IANCU în calitate de Director general adjunct.

     

     

  • DIICOT trimite în judecată directorii unei companii de la BVB, acuzaţi că au publicat rapoarte financiare false, în 2016 şi 2017, şi au înşelat acţionarii

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism(DIICOT) i-a trimis în judecată pe directorul general şi directorul economic ai unei companii listate la BVB, sub acuzaţia că au redactat şi publicat rapoarte financiare false, în 2016 şi 2017, prejudiciul total fiind de 5 miliarde lei.

    Surse ZF susţin că ar fi vorba de producătorul de cabluri Romcab. Până la ora redactării acestei ştiri, compania nu a emis la bursă o notificare cu privire la acest aspect. Vineri dimineaţa actiunile MCAB urcă cu 2,4%.

    În 2016, Romcab era condusă de Zoltan Prosszer, administrator special, acţionar şi preşedinte al CA, iar director economic era Elena Neţoi.

    În 2017, pe baza unui raport publicat la Bursă, ZF scria că un acţionar al companiei  a cerut lămuriri în cadrul adunării generale a acţionarilor cu privire la pierderea de 180 mil. lei înregistrată de Romcab în anul 2016. Administratorul special al companiei Zoltan Prosszer – CEO spunea la acea dată că este vorba de o ”eroare contabilă”.

    ”În cauză s-a reţinut faptul că, în datele de 11.08.2016 şi 15.11.2016, în exercitarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de director general şi membru al Consiliului de Administraţie al unei societăţi admise la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti, unul dintre inculpaţi a controlat şi coordonat întocmirea/a aprobat şi implicit a determinat aducerea la cunoştinţa acţionarilor firmei (deţinătorii de valori mobiliare ai societăţii respective), prin publicarea pe site-ul operatorului de piaţă (în secţiunea emitentului), a rapoartelor financiare intermediare aferente semestrului I 2016, respectiv trimestrului III 2016, care conţineau indicatori financiari (situaţia stocurilor, situaţia cheltuielilor şi rezultatul curent) care nu reflectau condiţiile economice reale ale societăţii (raportat la datele de 30.06.2016 respectiv 30.09.2016)”, se arată în comunicatul DIICOT.

    Totodată, pe 23 ianuarie 2017, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei, directorul general al acesteia a semnat un raport publicat la BVB prin care transmitea acţionarilor informaţii nereale cu privire la situaţia înregistrată de societate din perspectiva incidentelor de plată (şi implicit a cauzelor lipsei de lichiditate), prin sublinierea caracterului temporar (de scurtă durată) al dificultăţilor financiare, care în fapt nu corespundeau cu informaţiile cunoscute de conducerea societăţii la acea dată despre situaţia economică structural deficitară a emitentului (existând probleme de fond cu privire la lichiditate şi capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile curente de plată).

    În ceea ce priveşte al doilea inculpat, DIICOT a stabilit că, pe 11 august şi 15 noiembrie 2016, în calitate de director economic a întocmit/avizat şi implicit a informat acţionarii firmei rapoartele financiare intermediare aferente semestrului I 2016 respectiv trimestrului III 2016, care conţineau indicatori financiari care nu reflectau condiţiile economice reale ale societăţii.  

    În consecinţă, DIICOT a instituit măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului în valoare de 4,93 miliarde lei.

    Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti.

     

  • FintechOS, startup-ul din industria financiară lansat de Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, a atras o investiţie de 10 milioane dolari de la IFC, parte a unei runde de finanţare de 60 de milioane de dolari

    FintechOS, furnizor de soluţii digitale pentru industria financiară lansat în 2017 de  Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, a atras o investiţie de 10 milioane dolari de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, ca parte a rundei de finanţare Seria B a cărei valoare totală s-a ridicat la 60 de milioane de dolari.

    „Astăzi, tehnologia financiară este prea des un inhibitor mai degrabă decât un factor care favorizează incluziunea. Instituţiile financiare, atât cele mari, cât şi cele mici, pur şi simplu nu au instrumentele potrivite la un preţ potrivit pentru a satisface cerinţele pieţei. Tehnologii emergente puternice, cum ar fi cea low-code, nu sunt utilizate. Acest lucru îi afectează, cel mai acut, pe consumatorii din partea de jos a piramidei”, a spus Teodor Blidăruş, co-fondator şi CEO al FintechOS.

    Soluţiile lansate de FintechOS permit băncilor, asigurătorilor şi fintech-urilor să construiască oferte hiperpersonalizate, rentabile comercial, şi care satisfac nevoile specifice ale comunităţilor cu acces limitat la servicii financiare.  

    Investiţia va ajuta FintechOS să dezvolte instrumentele necesare creşterii accesului la servicii în comunităţile mai puţin conectate la sistemul financiar-bancar. IFC va sprijini, de asemenea, strategia de extindere a FintechOS prin facilitarea parteneriatelor cu reţeaua sa de clienţi şi parteneri bancari. 

    „În ultimii ani, guvernul, companiile şi organizaţiile de investiţii s-au angajat într-un dialog din ce în ce mai intens în jurul tematicii ESG (Environmental, Social and Governance) abordând incluziunea financiară în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite”, a declarat Sergiu Neguţ, cofondator, CFO & COO la FintechOS. „În ciuda acestui aspect, se fac prea puţini paşi concreţi pentru a aduce servicii financiare digitale simple, clare, uşor de accesat, de către oricine, oriunde. Având amprenta investiţională globală a IFC, acest parteneriat va permite mai multor bănci şi instituţii financiare din întreaga lume să construiască aceste soluţii esenţiale şi să le integreze în ecosistemele existente.” 

    Potrivit Băncii Mondiale, 1,7 miliarde de persoane la nivel global nu folosesc servicii bancare, iar pentru a deservi acest segment de populaţie, instituţiile financiare investesc în tehnologie ca parte a unor strategii mai ample de transformare digitală.  

    Soluţiile FintechOS oferă băncilor şi companiilor de asigurări posibilitatea să lanseze pe piaţă produse financiare digitale în doar câteva săptămâni.  

    „Serviciile financiare digitale sunt esenţiale pentru stimularea incluziunii financiare şi accelerarea acestui proces. Pandemia a sporit, pe de o parte, gradul de utilizare a acestor servicii, dar a scos în evidenţă, totodată, faptul că multe instituţii financiare încă se luptă să depăşească provocările legate de transformarea digitală, necesară pentru conectarea acelor comunităţi cu acces zero sau limitat la servicii financiar-bancare”, a declarat Henrik Bläute, responsabil cu investiţiile la IFC.

     Runda de finanţare Serie B a FintechOS a fost condusă de Draper Esprit. Pe lângă IFC, au participat la rundă investitorii existenţi Earlybird Digital East, Gapminder Ventures, LAUNCHub Ventures şi OTB Ventures. Valoarea totală a rundei a fost de 60 milioane USD.

  • Povestea unuia dintre primii executivi români care a plecat din ţară. Cum a ajuns el să conducă o mare companie pe două pieţe vestice

    Andrei Hareţ este astăzi unul dintre cei mai puternici expaţi români, fiind în prezent managing director pentru Franţa şi Olanda în cadrul producătorului de bere Asahi din Japonia. El este totodată unul dintre primii executivi români care au plecat din ţară pentru a-şi construi o carieră internaţională. Au trecut de atunci două decenii, iar povestea carierei sale continuă să se scrie.

     

    Prima dată am plecat din ţară în 2001, în Dubai, fiind la acea vreme unul dintre primii expaţi români”, îşi aminteşte Andrei Hareţ. A stat în Emirate doi ani, ca angajat al producătorului de ţigarete BAT, lucrând cu oameni diferiţi, veniţi din toate colţurile lumii. Erau în total peste 60 de naţionalităţi.

    „Atunci am apreciat, pentru prima dată, valoarea inestimabilă a diversităţii umane.”

    S-a întors ulterior în ţară, a schimbat compania, făcând pasul spre industria berii, la SAB Miller (actualul Asahi), şi şi-a împlinit visul de la acea vreme, respectiv acela de a deveni director financiar.

    Şapte ani mai târziu, în 2010, a fost promovat managing director şi s-a mutat în Ungaria. Iar de şase ani locuieşte în Olanda. Cea mai mare parte a carierei, executivul român şi-a petrecut-o în industria berii, unde activează şi astăzi. O perioadă – între 1997 şi 2003 – a lucrat însă şi pentru producătorul de ţigarete BAT.

    „Sunt ca formaţie profesională om de finanţe. Sunt mândru că am parcurs toate treptele ierarhice din domeniul financiar – de la contabil pentru mici firme private, la director financiar pentru o mare companie multinaţională.”

    Uitându-se în urmă, Andrei Hareţ spune că nu a sărit niciun pas. A avansat însă repede, a acumulat cunoştinţe şi experienţă într-un mod sustenabil şi trainic.

    „Apoi, mi s-a oferit şansa de a fi director de vânzări, eu care nu vândusem nimic până atunci.” Descrie perioada aceea ca o experienţă extraordinară, de ieşire totală din zona de confort. „Am făcut lucrurile bine, având rezultate notabile în acea poziţie.”

    Pe această bază a fost promovat ca managing director iniţial în Ungaria, timp de patru ani, iar apoi pentru Olanda, alţi şase. De circa un an coordonează două ţări – Olanda şi Franţa – ca managing director în cadrul producătorului de bere Asahi din Japonia.

    „Mă împart între Franţa şi Olanda, cele două operaţiuni pe care le coordonez. O fac cu pasiune şi dedicaţie, ocupându-mă de la aspectele operaţionale din producţie şi logistică, până la cele aferente sferei comerciale.”

    Spune însă că jobul său îl vede în primul rând ca pe unul unde interacţiunea cu oamenii este esenţială.

    „Scopul meu este acela de a crea un mediu în care fiecare să fie o sursă de inspiraţie şi motivaţie pentru ceilalţi. În opinia mea, aceasta e reţeta unui leadership adevărat şi, nu în ultimul rând, al construcţiei unei organizaţii a viitorului.”

    Andrei Hareţ crede că pandemia a fost o lecţie de viaţă şi de business, iar un lucru este sigur, companiile vor acorda mai multă atenţie în a crea condiţii mai confortabile de muncă pentru angajaţii lor. Pe lângă altele, asta înseamnă şi flexibilitate la locul de muncă.

    „Acest lucru va genera o creştere a diversităţii – cel puţin de gen – în domeniul recrutării, transformând joburi care nu ar fi fost niciodată considerate de anumite categorii de potenţiali angajaţi drept oportunităţi demne de a fi luate în calcul.”

    Executivul român e de părere că orice încurajează diversitatea la locul de muncă este un bun câştigat.

    Tot în ceea ce priveşte lecţiile pe care le-a predat pandemia, Andrei Hareţ spune că este mândru că în tot acest timp a reuşit să ţină sus moralul şi motivaţia colegilor, în pofida vremurilor solicitante prin care am trecut cu toţii.

    „Prin natura activităţii noastre, suntem foarte expuşi la tot ce înseamnă industria HoReCa, segment închis complet timp de mai multe luni atât în Olanda, cât şi în Franţa.”

    Spre deosebire de România, unde industria restaurantelor şi cafenelelor a funcţionat parţial, cu restricţii, în Franţa localurile s-au redeschis abia la începutul acestei veri. Pe plan local, prin comparaţie, terasele au putut funcţiona.

    „Am învăţat (în pandemie – n.red.) să fim mai agili şi să renunţăm la unele practici oarecum complexe, pe care le aveam în anumite procese decizionale.”

    Totodată, în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19, executivul român spune că Asahi, spre deosebire de alţi jucători, a continuat să investească în brandurile grupului, ba chiar a majorat investiţiile, dovadă că „sustenabilitatea operaţiunilor a fost, este şi va fi o prioritate strategică.”

    Grupul japonez Asahi a fost fondat acum mai bine de un secol, în 1889, având în portofoliu astăzi bere, whisky şi o serie de produse alimentare. În Europa, gigantul a început să se dezvolte mult mai recent, în urmă cu circa cinci ani, având un portofoliu de 50 de branduri printre care Pilsner Urquell, Peroni Nastro Azzurro sau Grolsch.

    Pe Bătrânul Continent japonezii au început să se extindă în 2016-2017, odată cu achiziţia operaţiunilor producătorului de bere SAB Miller într-o tranzacţie de 7,3 mld. euro. Parte a acestui deal a fost şi producătorul român de bere Ursus, liderul pieţei de profil din România, companie ce are în portofoliu branduri istorice precum Timişoreana, Ciucaş sau Ursus.

    Andrei Hareţ a lucrat şi el pentru producătorul român de bere timp de şapte ani, ultima poziţie fiind cea de vicepreşedinte vânzări şi distribuţie şi membru în board. Apoi a plecat în Ungaria ca managing director pentru SAB Miller.

    „Eu vin foarte des în România, aşa că menţin un contact permanent cu ţara. Chiar în momentul în care scriu aceste rânduri mă aflu în maşină (pe locul din dreapta), întorcându-mă cu familia de la mare, unde am mers în weekend.” Îi place foarte mult pe litoral şi se întoarce la mare ori de câte ori are ocazia.

    Adoră totodată şi mâncarea românească şi se declară recunoscător că venind des în ţară are ocazia frecvent şi regulat să o deguste.

    Şi totuşi, nu se gândeşte neapărat să se întoarcă în România definitiv. Sau, mai bine zis, nu îşi face din asta un ţel. „Pentru mine, locul unde activez şi trăiesc nu este foarte relevant. Deşi îmi iubesc enorm ţara, mă consider un cetăţean european şi, în ceea ce priveşte viitorii paşi în viaţă, locul din punct de vedere geografic contează mai puţin.”

    Se defineşte ca o persoană orientată către oportunităţi mai degrabă decât către un anume stil de viaţă sau către un loc. Aşa că nu exclude nimic, nici să rămână angajat, nici să devină antreprenor ori investitor.

    În prezent, Andrei Hareţ locuieşte în Enschede, un oraş de circa 150.000 de locuitori, amplasat în estul Olandei, la cinci kilometri de graniţa cu Germania.

    „Aici traficul este ok, dar pentru cei veşnic nemulţumiţi, îi invit la orele de vârf pe centura din Utrecht (unul dintre oraşele importante din Olanda – n.red.) să vadă ce înseamnă trafic pe o autostradă cu patru benzi pe sens.”

    Afirmaţiile sale vin în contextul în care, recunoaşte el, sunt oameni care vorbesc exagerat de critic despre orice aspect legat de România. E vorba, de regulă, de cei care cunosc relativ puţin alte ţări.

    „Am fost în multe locuri din lumea asta, pe toate continentele, şi vă asigur că nu e aşa; sigur că avem multe lucruri de îmbunătăţit, dar România este în faţa multor ţări în multe privinţe.”

    El crede că trebuie să găsim o sursă de inspiraţie ca naţiune, ceva în jurul căruia să ne solidarizăm, să ne motivăm unii pe ceilalţi şi să găsim o nouă paradigmă de a merge mai departe. „Avem un potenţial imens, atât economic, cât şi social, insuficient utilizat”, conchide executivul român.

     

    SCURT CV Andrei Hareţ, 51 de ani

    ♦ este managing director pentru Franţa şi Olanda, Asahi

    ♦ deţine funcţia actuală de aproape un an

    ♦ locuieşte în Olanda de circa şase ani

    ♦ a plecat pentru prima dată din ţară ca expat acum circa două decenii

  • Soluţia de „până la salariu”. Cum şi-a propus o companie să ajute angajaţii în gestionarea resurselor financiare

    În România există multe companii care au politica de a plăti salariul o singură dată pe lună, un sistem care îi dezavantajează pe angajaţii care au tendinţa să fie optimişti în primul interval după încasarea banilor şi să efectueze achiziţii care le creează dificultăţi în zilele de dinaintea plăţii. O antreprenoare din România s-a gândit la varianta prin care aceşti angajaţi să îşi păstreze optimismul pe tot parcursul lunii.

    “O realitate din piaţă este cea a împrumuturilor de valori mici pentru acoperirea unor nevoi neprevăzute. De obicei, creditorii sunt persoane din familie, apropiaţi sau instituţii financiare care practică dobânzi considerabile. Uneori, angajaţii solicită aceste sume chiar de la angajatori, cu posibilitatea achitării la următorul salariu. În toate aceste scenarii procedura este greoaie, implică angajamente, poate duce la afectarea relaţiilor interpersonale şi creşte nivelul de stres al persoanei în cauză”, descrie Alina Ştefan, CEO al Salarium Fintech, ideea din spatele businessului. Compania a fost lansată la finalul anului trecut cu o investiţie de un milion de lei, fonduri alocate pentru dezvoltarea şi creşterea nivelului de implementare în piaţă.

    Conceptul din spatele Salarium a fost dezvoltat pentru a oferi mai multă libertate financiară angajaţilor, care – în multe ocazii – îşi iau deciziile în apropierea zilei de salariu, situaţia ideală fiind ca deciziile să fie luate în funcţie de valori personale, nu pe baza limitelor impuse de plăţile salariilor. În acest sens, compania a luat iniţiativa de a crea o soluţie suport pentru a răspunde problemelor şi pentru a ajuta angajaţii să acceseze cât mai uşor un avans salarial, rămânând într-un ciclu financiar echilibrat şi sustenabil pe termen lung, fără plata  comisioanelor şi dobânzilor.

    Dacă pandemia a reuşit să ofere o lecţie importantă forţei de muncă este că digitalizarea contribuie la creşterea nevoii de flexibilitate şi autonomie. La bază, Salarium pune accentul pe bunăstarea financiară a angajatului român, dorind să prezinte o soluţie care să reducă din stresul neajunsului şi ruşinea asociată împrumutului de bani în general. „Am observat că misiunea noastră converge cu politicile multor companii din România care fac eforturi constante pentru a ajuta şi susţine o viaţă a angajaţilor de calitate şi echilibrată. Cei mai mulţi angajatori sunt dispuşi să investească în propriii angajaţi şi implementează programe şi strategii în acest sens. Astfel, companiile îşi asumă un rol important în viaţa angajaţilor, lucru lăudabil şi încurajator. Soluţia noastră se adresează companiilor interesate de bunăstarea angajaţilor”, adaugă Alina Ştefan. Astfel, după introducerea Salarium ca beneficiu în cadrul unei firme, angajaţii vor putea accesa un avans salarial oricând doresc, direct din platformă, disponibilă pe principalele magazine de aplicaţii, Google Play şi App Store, de unde sunt urmaţi ulterior paşii pentru configurarea profilului individual.

    Odată finalizată înregistrarea, angajatul va putea vizualiza şi accesa, din profil, disponibilul salarial. Aşadar, oricând va avea nevoie să acceseze anumite sume, persoana în cauză va introduce valoarea dorită, în funcţie de numărul de zile lucrate, iar banii vor fi transferaţi instant pe cardul înrolat. De exemplu, dacă un angajat se află în concediu şi are nevoie spontan de o sumă suplimentară de bani, indiferent că vorbim despre o zi din timpul săptămânii sau weekend, el va putea solicita şi accesa instant suma direct din aplicaţie.

    „Am dezvoltat o strategie de extindere a bazei de clienţi pe mai multe niveluri. În primul rând, urmărim să răspundem cererii venite din partea companiilor care manifestă deschidere şi interes pentru soluţia noastră. În al doilea rând, investim pentru adoptarea soluţiei într-o serie de domenii cheie.  Aplicaţia noastră este ideală pentru o gamă amplă de industrii, cu precădere în segmentul de producţie, retail, logistică, curierat, farma şi distribuţie de medicamente, construcţii sau zona de gig economy”, continuă CEO-ul Salarium. Mergând pe ideea de a le oferi clienţilor un serviciu complet automatizat, firma şi-a propus încă de la începutul proiectului să integreze în aplicaţie marile grupuri de payroll din România. UCMS by AROBS este prima companie pe care a reuşit să o atragă Salarium. În consecinţă, aplicaţia nu a realizat doar o integrare de tip end-to-end cu platforma de software TrueHR din portofoliul UCMS by AROBS, ci a şi obţinut un parteneriat strategic care are ca obiectiv adopţia soluţiei din partea clienţilor din portofoliul pe care aceştia îl acoperă.

    Acum, parteneriatul extinde considerabil spectrul societăţilor pe care Salarium le poate deservi în piaţă şi asigură o creştere organică, pe termen lung. De altfel, platforma intenţionează să extindă acest tip de parteneriat şi către alţi jucători din piaţa de payroll în lunile următoare. „Planurile noastre de creştere includ acoperirea omogenă a industriilor vizate, integrarea operatorilor de beneficii corporate, plus susţinerea parteneriatului cu marile companii de payroll, aducând astfel plus valoare companiilor din portofoliul acestora. Pentru acest an ne-am propus să ajungem la un număr de cel puţin 6.000 de utilizatori, creşterea urmând să fie accelerată în anii următori.”

    Alina Ştefan crede că o dificultate – şi în acelaşi timp o oportunitate – este reprezentată de absenţa unui produs asemănător pe piaţa din România. Deşi firma îşi propune să schimbe viziunea asupra beneficiilor şi percepţia generală asupra combinaţiei de pachetele clasice oferite până acum, efortul de educare a pieţei trebuie să fie mai lung şi mai intens, Salarium marcând un concept cât se poate de nou în ţara noastră.

    În prezent, aplicaţia se adresează companiilor medii şi mari din România, Salarium urmând să anunţe clienţii noi din zona de retail (hipermarketuri), firme de curierat şi food delivery şi societăţi cu angajaţi tineri, din generaţiile Z şi Millennials, cei mai dornici şi deschişi la adoptarea unei astfel de soluţii. „Cred că în trecut a existat în România un acces limitat la instrumente de educaţie financiară, esenţială pentru starea de linişte în procesul de gestionare a fondurilor. Fără o educaţie financiară, chiar şi elementară, şi atenţie acordată acestui aspect al vieţii este uşor să faci erori sau să cheltuieşti în exces. Astăzi există resurse educative importante în acest domeniu”, spune Alina Ştefan.

    În această direcţie, Salarium colaborează cu Ligia Goloşoiu-Georgescu, specialist care a lucrat peste 30 de ani în domeniul educaţiei financiare, cu ajutorul căreia plănuieşte să creeze programe şi conţinut specializat pentru companiile şi angajaţii din România. În plus, în ceea ce priveşte atitudinea pieţei locale de muncă privind aspectul financiar, Alina Ştefan este de părere că românii se adaptează uşor şi învaţă singuri, rapid. Indiferent că cineva este interesat să afle informaţii pentru a se dezvolta sau învaţă – la polul opus – din greşeli, se poate vedea o evoluţie promiţătoare în direcţia ideii de bunăstare financiară.

    Piedicile impuse de criza sanitară au exercitat un impact puternic asupra angajaţilor de pretutindeni. Prin urmare, oamenii sunt mai atenţi şi mai precauţi în procesele de luare a deciziilor. Totuşi, neliniştea şi necunoscutul pot avea şi efecte pozitive, unul dintre ele fiind faptul că tindem să fim mai prezenţi în raport cu banii pe care îi câştigăm.

    „De asemenea, observăm o schimbare a concepţiei legate de beneficiile pe care şi le doresc angajaţi în companii. În prezent aceştia solicită beneficii mai concrete, reale, utile. Modelul nostru de business este prezent pe mai multe pieţe occidentale, unde, în timpul pandemiei, s-a bucurat de un real succes, datorită ancorării profunde a angajaţilor în viaţa de zi cu zi şi a unei nevoi suplimentare de control şi predictibilitate.”

    Cariera Alinei Ştefan a început pe când era studentă în Statele Unite. Ulterior, s-a orientat către domeniul beneficiilor, lucrând până acum cu echipele World Class, 7Card şi MyBenefits. Totodată, interesul pentru inovaţie şi tehnologie a ghidat-o către Azimo, un grup tech din Regatul Unit, şi MediJobs, o platformă românească de recrutare în domeniul medical.

    „Salarium este proiectul meu de suflet, nu doar pentru că rezolvă o problemă concretă şi adresează o nevoie stringentă a angajaţilor din România, dar, într-un plan personal, se aliniază cu misiunea mea şi calităţile personale şi profesionale, dobândite în timp”, a declarat CEO-ul Salarium pentru BM.

  • Cum arată estimările analiştilor financiari: curs de 5,02 lei/euro în 12 luni, rată medie a inflaţiei de 4,11% şi creştere economică de 5,8% la finalul anului. Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va creşte la 2,17%

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,0261 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 4,11%, potrivit Asociaţiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 93% dintre analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,9741 lei/euro.

    „Peste 93% dintre participantii la sondaj prevad o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrata nicio opinie de apreciere a leului. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9741, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0261 lei pentru un euro“, spun analiştii CFA.

    Indicatorul CFA România de încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la  activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA pentru luna iunie, acesta a crescut comparativ cu luna anterioara la valoarea de 76,2 puncte, fiind la sub un punct de maximul istoric. Fata de aceeasi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 42,1 puncte.

    Ambele componente ale indicatorului au inregistrat cresteri.

    “Atat indicatorul de incredere cat si cele doua componente ale sale arata anticipatii de crestere economica sustinuta in urmatoarele 12 luni. De asemenea, sondajul indica anticipatii de majorare a ratei inflatiei si, implicit, a ratelor de dobanda, participantii anticipand cel putin o majorare de rata de politica monetara in urmatoarele 12 luni”, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Începând cu luna aprilie acestui an, CFA Society  a interogat analiştii şi cu privire impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar răspunsurile centralizate pentru luna iunie arată că peste 77% dintre respondenţi anticipează că durata impactului economic al cornavirusului se va resimti inclusiv în 2022, iar 35% consideră că impactul va atinge şi T2/2022.

    În acelaşi timp, datele sondajului arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 a atins  valoarea medie a anticipatiilor de 6,2%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 2,17% în următoarele 12 luni, de la 1,50% actual.

    “Este de remarcat faptul ca 80% din participantii la sondaj prevad majorarea ratelor de dobanda de piata monetara (ROBOR 3M), nefiind inregistrata nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 77% dintre participanti anticipeaza majorarea ratelor de dobanda pentru scadentele de 5 si 10 ani”.

    Totodată, pentru 2021, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 5,8%, în timp ce datoria publică ca procent din PIB va ajunge la 52% în următoarele 12 luni.

    De asemenea, 71% dintre participanti anticipeaza majorarea indicelui BET in urmatoarele 12 luni, iar pentru a doua luna consecutiv, in jur de 60% dintre participanti anticipeaza majorarea preturilor proprietatilor rezidentiale in urmatoarele 12 luni.

    În ceea ce priveşte orizontul de aderare a României la zona euro, analiştii CFA Romania estimează ca acest lucru se va realiza în 2030.

     

     


     

  • BNR: Disciplina scăzută la plată a unor firme slab capitalizate, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale la nivelul economiei României

    Disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei României identificate de BNR, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

    “Vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor din România în ultimii 20 de ani, cu implicaţii la adresa economiei reale şi a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor cu deficienţe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie. Deşi la nivel agregat aceasta s-a îmbunătăţit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar şi către sectorul bancar se menţine ridicat”, susţine BNR.

    Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate.

    BNR aminteşte că la finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea covârşitoare (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

    “Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 mld. lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.”

    O consecinţă directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanţarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deşi în scădere, se menţine preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare), în opinia BNR.

    Nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o altă vulnerabilitate a economiei, România având cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

    Creditul neguvernamental din bilanţul băncilor reprezintă 26,8% din PIB la decembrie 2020, în timp ce ţări din regiune, precum Ungaria (35%), Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Mai mult, media europeană a indicatorului era de 92%, conform BNR.

    “Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferinţa acestora de a apela la finanţări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiţii străine directe (ISD).”

    O altă vulnerabilitate structurală identificată de banca centrală este legată de problema demografică, care se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3% din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieţei muncii.”.

  • BNR: Disciplina scăzută la plată a unor firme slab capitalizate, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale la nivelul economiei României

    Disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei României identificate de BNR, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

    “Vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor din România în ultimii 20 de ani, cu implicaţii la adresa economiei reale şi a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor cu deficienţe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie. Deşi la nivel agregat aceasta s-a îmbunătăţit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar şi către sectorul bancar se menţine ridicat”, susţine BNR.

    Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate.

    BNR aminteşte că la finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea covârşitoare (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

    “Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 mld. lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.”

    O consecinţă directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanţarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deşi în scădere, se menţine preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare), în opinia BNR.

    Nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o altă vulnerabilitate a economiei, România având cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

    Creditul neguvernamental din bilanţul băncilor reprezintă 26,8% din PIB la decembrie 2020, în timp ce ţări din regiune, precum Ungaria (35%), Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Mai mult, media europeană a indicatorului era de 92%, conform BNR.

    “Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferinţa acestora de a apela la finanţări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiţii străine directe (ISD).”

    O altă vulnerabilitate structurală identificată de banca centrală este legată de problema demografică, care se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3% din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieţei muncii.”.