BusinessMagazin

Tag: europa

  • Şeful Deutsche Telekom, grupul german care se chinuie de câţiva ani să iasă de pe piaţa din România, şi-a pierdut răbdarea şi le cere politicienilor europeni să permită apariţia unor uriaşi în telecom: „Să avem grijă ca Europa să nu se transforme pe sine într-un pitic”

    Tim Hottges, liderul gigantului german Deutsche Telekom, grup care este pe picior de plecare din România – unde mai este prezent doar cu operaţiuni de telefonie mobilă, a cerut în mod insistent atât de pe scena Mobile World Congress din Barcelona dar ulterior şi separat, într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare de business LinkedIN o dereglementare a industriei de telecom din Europa, avertizând că dacă politicienii de la Bruxelles nu iau măsuri, Europa riscă să devină „un pitic”.

    Iată ce a scris Hottges pe LinkedIN:

    „Europa are nevoie de o infrastructură puternică. Iată în ce investim. Ne propunem să atingem neutralitatea climatică. Şi cooperăm, de asemenea, când vine vorba de inovaţii. Cu toate acestea, companiile de telecomunicaţii sunt sub presiune. Mulţi operatori mai mici nu reuşesc nici măcar să îşi recupereze costul capitalului. În această privinţă, Deutsche Telekom are o poziţie excepţională în Europa. Pentru că stă pe două picioare. În Europa şi în SUA.
    La #MWC2024, marile companii de telecomunicaţii europene şi-au unit, prin urmare, forţele în cadrul unui panel. Împreună cu Margherita Della Valle de la Vodafone Group, Christel Heydemann de la Orange şi José María Álvarez-Pallete de la Telefónica, propunem un “New Deal” pentru Europa. Nu este vorba despre o singură companie. Este vorba despre condiţiile-cadru ale întregii industrii.

    Iată propunerea noastră comună cu privire la ceea ce ar trebui să facă acum UE:

    1. Crearea unei veritabile pieţe unice digitale europene. Aceasta include şi o reformă a legislaţiei antitrust. Dimensiunile mari (ale operatorilor – n. red.) trebuie să fie posibile, pentru că avem nevoie de ele. Acest lucru este valabil şi pentru alte industrii. Trebuie să fim atenţi ca Europa să nu se transforme pe sine într-un „pitic”.

    2. Acest lucru înseamnă consolidarea pieţei. Există câteva zeci de furnizori în UE. În Asia sau în America de Nord, doar trei sau patru pentru sute de milioane de oameni. Nu este de mirare că şi acolo investiţiile pe cap de locuitor sunt mai mari. Trăim într-o economie de platformă. Iar acest lucru se referă la un singur lucru: economiile de scară. Iar în cele din urmă, clienţii sunt cei care beneficiază de ele.

    3. Fair Share: Câteva companii produc 50 la sută din tot traficul din reţele, iar acesta creşte cu 30 la sută sau mai mult anual. Nu există niciun stimulent economic pentru a reduce sau a optimiza acest trafic. Acest lucru nu le este favorabil consumatorilor. Mai ales că nu există o repartiţie echitabilă a investiţiilor în infrastructura prin care trec aceste date.

    4. Reforma politicii privind spectrul de frecvenţe: Duratele de funcţionare mai lungi pentru spectrul de frecvenţe mobile şi mai puţine licitaţii pot oferi stabilitate pentru investiţii şi inovare.

    5. Recunoaşterea reţelelor de comunicaţii în taxonomia UE: Sectorul telecomunicaţiilor are un rol crucial în a permite reducerea emisiilor şi ar trebui să fie recunoscut în consecinţă.

    6. Inteligenţa artificială este aici pentru a rămâne: Europa nu trebuie să rămână în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea şi aplicarea IA şi trebuie să îşi folosească know-how-ul industrial ca avantaj competitiv.

    7. Reglementarea este importantă. Dar vă rugăm să nu aruncaţi copilul odată cu apa în care e spălat.

    Pe scurt, avem nevoie de un New Deal în Europa, cu mai puţine reglementări şi condiţii de concurenţă echitabile în ecosistem.”
     

  • O nouă criză loveşte Europa. De această dată vine din America şi poate duce la noi creşteri de preţuri

    Europa se confruntă cu o criză de aprovizionare cu motorină, cauzată în principal de scăderea activităţii de rafinare din SUA şi de întreruperi în comerţul mondial.

    Scăderea activităţii de rafinare din SUA şi întreruperile din comerţul mondial au redus aprovizionarea cu motorină în ultimele săptămâni, reducând luna aceasta exporturile de motorină americană către Europa, care au atins un nivel istoric, relatează Reuters.

    Dificultăţile în asigurarea motorinei americane complică o criză de aprovizionare existentă în Europa, care se baza anterior pe exporturile de combustibil din Rusia.

    Preţurile motorinei americane au urcat pentru scurt timp luna aceasta la un maxim al ultimelor patru luni, de peste 48 de dolari pe baril, ceea ce a redus oportunităţile de arbitraj pentru a expedia combustibilul în Europa.

    Mulţi dintre ceilalţi furnizori ai Europei din Orientul Mijlociu şi Asia au fost nevoiţi să ocolească Capul Bunei Speranţe din cauza atacurilor Houthi asupra navelor din Marea Roşie, ceea ce a dus la întârzieri mari şi a făcut ca şi acest comerţ să fie mai puţin profitabil.

    Importurile europene de motorină din SUA au scăzut cu aproape jumătate în această lună, la 6,65 milioane de barili, în scădere de la 11,44 milioane de barili în ianuarie, care a marcat cel mai ridicat nivel din august 2017, potrivit unei analize a firme de urmărire a navelor Kpler.

    Scăderea schimburilor comerciale a venit în condiţiile în care rafinăria BP, de 435.000 de barili pe zi, Whiting, din Indiana – un important producător american de motorină – a fost închisă la începutul lunii februarie, în urma unor pene de curent.

    Întreruperea a coincis cu probleme operaţionale la mai multe uzine din cauza unui val de frig de la jumătatea lunii ianuarie, cum ar fi rafinăria TotalEnergies. Altele, inclusiv uzina Motiva Enterprises, se află în revizii planificate.

  • O nouă criză loveşte Europa. De această dată vine din America şi poate duce la noi creşteri de preţuri

    Europa se confruntă cu o criză de aprovizionare cu motorină, cauzată în principal de scăderea activităţii de rafinare din SUA şi de întreruperi în comerţul mondial.

    Scăderea activităţii de rafinare din SUA şi întreruperile din comerţul mondial au redus aprovizionarea cu motorină în ultimele săptămâni, reducând luna aceasta exporturile de motorină americană către Europa, care au atins un nivel istoric, relatează Reuters.

    Dificultăţile în asigurarea motorinei americane complică o criză de aprovizionare existentă în Europa, care se baza anterior pe exporturile de combustibil din Rusia.

    Preţurile motorinei americane au urcat pentru scurt timp luna aceasta la un maxim al ultimelor patru luni, de peste 48 de dolari pe baril, ceea ce a redus oportunităţile de arbitraj pentru a expedia combustibilul în Europa.

    Mulţi dintre ceilalţi furnizori ai Europei din Orientul Mijlociu şi Asia au fost nevoiţi să ocolească Capul Bunei Speranţe din cauza atacurilor Houthi asupra navelor din Marea Roşie, ceea ce a dus la întârzieri mari şi a făcut ca şi acest comerţ să fie mai puţin profitabil.

    Importurile europene de motorină din SUA au scăzut cu aproape jumătate în această lună, la 6,65 milioane de barili, în scădere de la 11,44 milioane de barili în ianuarie, care a marcat cel mai ridicat nivel din august 2017, potrivit unei analize a firme de urmărire a navelor Kpler.

    Scăderea schimburilor comerciale a venit în condiţiile în care rafinăria BP, de 435.000 de barili pe zi, Whiting, din Indiana – un important producător american de motorină – a fost închisă la începutul lunii februarie, în urma unor pene de curent.

    Întreruperea a coincis cu probleme operaţionale la mai multe uzine din cauza unui val de frig de la jumătatea lunii ianuarie, cum ar fi rafinăria TotalEnergies. Altele, inclusiv uzina Motiva Enterprises, se află în revizii planificate.

  • Doi ani de război: Conflictul nu este despre supravieţuirea Ucrainei, ci despre securitatea Europei

    În dimineaţa de 24 februarie 2022, în inima Europei, Ucraina, un stat suveran şi independent, a fost atacat de Federaţia Rusă, cu brutalitate şi în dispreţul total faţă de dreptul internaţional, spune ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, sâmbătă, când se împlinesc doi ani de la invazia rusă.

    Ororile şi tragediile războiului, care păreau închise pentru totdeauna în cărţile de istorie, au revenit în mentalul lumii contemporane în dimineaţa de 24 februarie 2022, spune Angel Tălvăr, ministrul Apărării din România.

    „Din păcate, la doi ani de la declanşarea războiului de agresiune de către Rusia, ucrainenii încă trăiesc tragedia de a-şi vedea comunităţi întregi spulberate şi semeni căzuţi pradă atacurilor cinice. Rachetele şi dronele ruseşti au lovit fără discriminare nu doar obiective militare, ci şi zone rezidenţiale şi elemente de infrastructură civilă, producând foarte multe victime în rândul militarilor şi al populaţiei civile şi pierderi greu de cuantificat. În multe cazuri, aceste atacuri s-au produs foarte aproape de noi, fiind vizate porturile dunărene ale Ucrainei. În faţa acestei nedreptăţi istorice, lumea democratică nu a rămas indiferentă şi a înţeles că acest conflict nu este doar despre supravieţuirea Ucrainei, ci despre securitatea întregii Europe şi stabilitatea arhitecturii internaţionale. Sprijinul internaţional oferit Kievului a fost masiv, real, prompt, pe toate dimensiunile necesare şi a produs efecte semnificative în ecuaţia conflictului”, spune ministrul Tîlvăr

    Ministrul Apărării român spune că România este parte a acestor eforturi, fiind alături de poporul ucrainean încă din prima zi a războiului.

    „Ajutorul nostru s-a canalizat pe multiple coordonate şi a fost oferit cu generozitate, la timpul şi în forma în care vecinii şi prietenii noştri au avut nevoie. Suntem pregătiţi să ajutăm în continuare, suntem parte a iniţiativelor constituite sub egida NATO, a Uniunii Europene sau prin colaborarea între state. Sprijinim misiunea militară a UE – EUMAM Ucraina, care asigură antrenarea unui număr semnificativ de militari ucraineni. Suntem, de asemenea, parte a Grupului de Contact pentru sprijinirea Ucrainei, coordonat de SUA. Mai mult, suntem pregătiţi să primim, în lunile următoare, piloţi ucraineni pentru începerea antrenamentelor la Centrul de Instruire F-16 din Feteşti. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ne aminteşte că pacea şi libertatea nu ne sunt date pentru totdeauna şi că păstrarea lor se face cu sânge şi sacrificii”, mai spune Tîlvăr.

    Ca ţară aflată în proximitatea acestui război, România a învăţat foarte multe lecţii în aceşti doi ani, mai spune ministrul Apărării. Încă o dată, s-a demonstrat că securitatea este o condiţie prealabilă pentru stabilitate şi prosperitate economică.

    „Trebuie să investim în apărare, şi acest lucru este o realitate. România o face, şi nu de acum. Avem un buget al apărării consistent. La nivelul Ministerului Apărării Naţionale se derulează, în diferite stadii, peste 60 de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe ale armatei. Lucrăm continuu la schimbarea legislaţiei pentru a răspunde noilor realităţi de securitate şi suntem o voce puternică la masa NATO şi în cadrul Uniunii Europene, unde ne promovăm cu fermitate interesele naţionale. La doi ani de la declanşarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, gândurile noastre se îndreaptă, în primul rând, către victimele atacurilor ruseşti, cărora le aducem un pios omagiu. Transmitem, de asemenea, un mesaj de admiraţie şi respect militarilor Armatei Ucrainei. Ne înclinăm în faţa curajului şi eroismului lor, dovedite într-o confruntare purtată, cu vitejie şi determinare, cu un inamic perfid, care dispreţuieşte valorile umane. Nu putem anticipa deznodământul acestui război, dar putem fi siguri că vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. În faţa ameninţărilor pe care Rusia le reprezintă la adresa securităţii regionale şi europene, este esenţial să rămânem uniţi şi solidari şi să continuăm să susţinem cauza dreaptă a Ucrainei şi, în acelaşi timp, să investim în propria securitate. Prin eforturile noastre colective de a consolida postura de apărare şi descurajare, mai ales aici, pe flancul estic al Alianţei, şi prin angajamentul necondiţionat faţă de valorile democratice putem contribui la menţinerea păcii şi securităţii în întreaga regiune, pe continent şi în lume”, a mai spus Angel Tîlvăr, la împlinirea a doi ani de la începutul războiului.

    Ministrul a mai afirmat că fiecare dintre noi trebuie să ne reînnoim angajamentul faţă de democraţie, respectul pentru drepturile omului şi susţinerea unui sistem internaţional bazat pe reguli, pentru că doar aşa putem ajuta Ucraina şi doar aşa ne putem proteja proprii cetăţeni şi teritoriul aliat.

  • Decăderea unui gigant: Compania care odată încălzea Europa se luptă acum pentru supravieţuire pe vechiul continent, având pierderi de zeci de miliarde de dolari

    Gazprom, asul din mâneca lui Vladimir Putin, pentru mopolul energetic a raportat vânzări record de gaze în China la final de 2023. Dar laudele preşedintelui rus, trâmbiţate cu mândrie de presa de stat, n-au făcut decât să ascundă criza cu care se confruntă gigantul energetic, care trebuie acum să se confrunte cu pierderea Europei, cea mai mare piaţă a Gazprom, după invazia rusă în Ucraina, scrie Financial Times.

    Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Rusia, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că aceasta a încetat să mai fie profitabilă şi că pierderile nete ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025.

    „Gazprom înţelege că nu va mai avea niciodată o poziţie la fel de bună în Europa şi trebui să accepte pur şi simplu acest fapt. Singura cale de urmată acum este să caute surse de venit relativ mai mici şi să le dezvolte treptat, adunând firimituri” a declarat Marcel Salikhov, directorul Institutului pentru Energie şi Finanţe.

    Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a încasat sume serioase mai ales din exportul de energie, dar a negat că ruperea de Europa ar fi cauzat probleme Gazprom.

    „Poate că a fost mai profitbail înainte, dar, pe de altă parte, cu cât depindem mai puţin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energatică a companiei noastre este în creştere”, a declarat Vladimir Putin.

    Deşi Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o măsură care iniţial a crescut preţurile suficient de mult pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

    Câştigurile dinainte de taxe au atins un nivel record de 49,7 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2022, dar au scăzut cu 40% un an mai tîrziu, în timp ce profiturile s-au prăbuşit puternic.

    UE s-a dovedit a fi mai pricepută în a se aproviziona cu gaze alternative decât credeau mulţi că este posibil – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, potrivit datelor UE – în timp ce preţurile s-au prăbuşit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE îşi propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

    Duminică, Putin a declarat că Rusia a făcut faţă cu bine după ce Europa a încetat să-i mai cumpere gazul, explorând rute alternative şi concentrându-se pe propriile eforturi de aprovizionare. Dar, în realitate, acestea nu reprezintă un înlocuitor pentru nevoile UE.

    Ţinând cont că gigantul energetic a pierdut Europa, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală şi creşterile minore de aprovizionare către China şi Turcia vor compensa doar între 5% şi 10% din piaţa europeană pierdută, potrivit lui Salikhov.

    Realizarea oricărei schimbări substanţiale în acest scenariu va necesita investiţii enorme în conducte şi alte infrastructuri pentru a deservi noi pieţe, precum şi implicarea partenerilor externi care nu se grăbesc să se implice în acest pariu.


     

     

  • Veste proastă pentru Europa: Economia Germaniei va continua să scadă în 2024. „Incertitudinea privind politica climatică rămâne ridicată

    Economia Germaniei va continua să se contracte în primele trei luni ale acestui an din cauza instabilităţii politicilor guvernamentale, precum şi a cererii slabe din partea consumatorilor, dar şi a mediului de afaceri, scrie FT.

    Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a arătat într-un raport publicat luni că „factorii de stres vor fi prezenţi în primul trimestru”, adăugând că „activitatea economică ar putea scădea din nou”.

    PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,4% în anul 2023, devenind cea mai slab performantă ţară dezvoltată din lume.

    Guvernul a fost nevoit să taie din bugetul pe 2024 suma de 60 de miliarde de euro deoarece Curtea Constituţională a decis că nu pot fi folosite fonduri neincluse în buget.

    Politica fiscală a guvernului afectează încrederea în ţară, „incertitudinea privind politica climatică rămâne ridicată”, mai explică Bundesbank.

  • Decăderea unui gigant: Compania care odată încălzea Europa, se luptă acum pentru supravieţuire pe vechiul continent, după ce războiul din Ucraina a blocat vânzările. Chiar şi economiştii lui Putin spun că compania nu mai este profitabilă, iar pierderile vor fi de ordinul zecilor de miliarde de dolari în următorii doi ani

    Gazprom, asul din mâneca lui Vladimir Putin, pentru mopolul energetic a raportat vânzări record de gaze în China la final de 2023. Dar laudele preşedintelui rus, trâmbiţate cu mândrie de presa de stat, n-au făcut decât să ascundă criza cu care se confruntă gigantul energetic, care trebuie acum să se confrunte cu pierderea Europei, cea mai mare piaţă a Gazprom, după invazia rusă în Ucraina, scrie Financial Times.

    Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Rusia, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că aceasta a încetat să mai fie profitabilă şi că pierderile nete ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025.

    „Gazprom înţelege că nu va mai avea niciodată o poziţie la fel de bună în Europa şi trebui să accepte pur şi simplu acest fapt. Singura cale de urmată acum este să caute surse de venit relativ mai mici şi să le dezvolte treptat, adunând firimituri” a declarat Marcel Salikhov, directorul Institutului pentru Energie şi Finanţe.

    Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a încasat sume serioase mai ales din exportul de energie, dar a negat că ruperea de Europa ar fi cauzat probleme Gazprom.

    „Poate că a fost mai profitbail înainte, dar, pe de altă parte, cu cât depindem mai puţin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energatică a companiei noastre este în creştere”, a declarat Vladimir Putin.

    Deşi Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o măsură care iniţial a crescut preţurile suficient de mult pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

    Câştigurile dinainte de taxe au atins un nivel record de 49,7 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2022, dar au scăzut cu 40% un an mai tîrziu, în timp ce profiturile s-au prăbuşit puternic.

    UE s-a dovedit a fi mai pricepută în a se aproviziona cu gaze alternative decât credeau mulţi că este posibil – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, potrivit datelor UE – în timp ce preţurile s-au prăbuşit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE îşi propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

    Duminică, Putin a declarat că Rusia a făcut faţă cu bine după ce Europa a încetat să-i mai cumpere gazul, explorând rute alternative şi concentrându-se pe propriile eforturi de aprovizionare. Dar, în realitate, acestea nu reprezintă un înlocuitor pentru nevoile UE.

    Ţinând cont că gigantul energetic a pierdut Europa, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală şi creşterile minore de aprovizionare către China şi Turcia vor compensa doar între 5% şi 10% din piaţa europeană pierdută, potrivit lui Salikhov.

    Realizarea oricărei schimbări substanţiale în acest scenariu va necesita investiţii enorme în conducte şi alte infrastructuri pentru a deservi noi pieţe, precum şi implicarea partenerilor externi care nu se grăbesc să se implice în acest pariu.


     

     

  • Realitate sumbră pentru piaţa imobiliară de pe bătrânul continent: Investitorii retrag peste 1 miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa

    Investitorii de retail retrag mai mult de un miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa, în condiţiile în care scăderea cererii şi o creştere a costurilor de împrumut ridică o serie de îngrijorări cu privire la evaluarea proprietăţilor comerciale, raportează Bloomberg.

    Aceste răscumpărări au însemnat că activele nete totale deţinute de fondurile imobiliare europene deschise şi tranzacţionate la bursă au scăzut cu peste 10%, ajungând la 180,7 miliarde de euro din decembrie 2022 până la sfârşitul anului trecut, arată datele compilate de Morningstar. 

    În timp ce investitorii sunt nervoşi în special în ceea ce priveşte piaţa imobiliară comercială din SUA din acest moment, temeri similare s-au instalat în Europa în această săptămână, obligaţiunile emise de Deutsche Pfandbriefbank AG scăzând din cauza expunerii lor la această piaţă. Fondurile imobiliare reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, deoarece reprezintă 40% din pieţele CRE din zona euro, au avertizat anul trecut oficialii Băncii Centrale Europene.

    Nepotrivirea dintre lichiditatea oferită investitorilor în fondurile imobiliare şi natura „nelichidă” a activelor acestora a fost evidenţiată în urma votului pentru Brexit, când multe dintre fondurile din Marea Britanie au fost nevoite să suspende tranzacţiile şi să vândă rapid activele în urma unei creşteri bruşte a cererilor de răscumpărare. 

    „Multe fonduri deschise sunt presate să vândă pentru a satisface cererile de răscumpărare în creştere”, a scris săptămâna trecută Oliver Salmon, cercetător la Savills Plc.

    Cu toate acestea, se aşteaptă ca perspectivele pentru CRE să se îmbunătăţească în cursul acestui an, dacă BCE începe să reducă ratele dobânzilor şi dacă povestea scăderii sustenabile a inflaţiei se dovedeşte a fi adevărată.

    Răscumpărările în Europa au depăşit 1 miliard de euro în fiecare dintre ultimele trei luni ale anului 2023, arată datele Morningstar. Investitorii germani, care trebuie să dea un preaviz cu un an înainte de a putea retrage banii, au retras peste 750 de milioane de euro din fondurile imobiliare europene în ultimele cinci luni ale anului, potrivit Barkow Consulting.

  • Veşti bune din Germania: Inflaţia din ţară se alinează trendurilor europene şi scade până la 3,1% în luna ianuarie

    Inflaţia din Germania a scăzut peste aşteptările analiştilor, atingând 3,1% în ianuarie, conform datelor preliminare, scrie Reuters.

    „Scăderea inflaţiei germane alimentează speculaţia că Banca Centrală Europeană va începe reducerea ratelor mai devreme, rămânând prezente suficiente presiuni inflaţioniste”, a arătat Carsten Brzeski, ING global head of macro.

    Principalul motor al scăderii preţurilor din cea mai mare economie europeană a fost energia, unde preţurile au fost cu 2,8% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Inflaţia de bază, cea care exclude preţurile la energie şi alimente, a fost de 3,4% în ianuarie faţă de 3,5% în decembrie.

    În acest timp, inflaţia din zona euro este de aşteptat să scadă la 2,8% în ianuarie faţă de 2,9% în decembrie, într-un sondaj Reuters.

  • Marile economii din Europa încep să respire uşurate

    Inflaţia din Franţa a încetinit mai mult decât se aştepta în ianuarie, ajungând la cel mai scăzut nivel de dinainte de invadarea Ucrainei de către Rusia – cel mai recent semn că eforturile zonei euro de a controla creşterea preţurilor se apropie de sfârşit, raportează Bloomberg.

    Indicele pentru a doua cea mai mare economie a blocului monetar a fost de 3,4% faţă de anul trecut, încetinind de la 4,1% în decembrie. Această valoare se plasează sub estimarea mediană de 3,6% dintr-un sondaj Bloomberg şi mult sub vârful de 7,3% înregistrat în februarie 2023.

    Moderarea inflaţiei la un minim al ultimilor doi ani a fost determinată de încetinirea costurilor energiei, alimentelor şi produselor fabricate, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Se aşteaptă ca datele germane să arate o tendinţă similară, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg şi primelor cifre regionale din cele 11 landuri.

    O confirmare a Eurostat privitoare la atenuarea creşterii preţurilor în zona euro, formată din 20 de ţări, ar putea impulsiona pariurile investitorilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe să reducă ratele dobânzilor în aprilie.

    Chiar şi aşa, obligaţiunile germane au redus câştigurile după publicarea cifrelor regionale, randamentul pe 10 ani scăzând cu şase puncte de bază, la 2,21%. Acesta scăzuse cu până la opt puncte de bază după ce Franţa a afişat un nivel al inflaţiei mai slab decât se aştepta.

    Factorii de decizie politică au fost, în general, mai prudenţi decât pieţele în ceea ce priveşte relaxarea – preşedintele Christine Lagarde a semnalat din nou marţi că scăderea ratelor ar putea fi demarată în vară. Totuşi, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a declarat în weekend că oficialii vor continua să se ghideze după datele primite şi că nu este exclusă nicio dată pentru o primă reducere.